MATERIALE-DENTARE BIOMATERIALE Clasa I:BIOTOLERAT-Co-Cr-(implantele); Clasa II:BIOINERT-Ta,Ti,-(~ideale); Clasa III:BIOACTIV- hidroxilapatita; ceramica-Al, Zr; biovitroceramica. Materiale dentare

1
MATERIALE-DENTAREBIOMATERIALEClasa
I BIOTOLERAT-Co-Cr-(implantele)Clasa
IIBIOINERT-Ta,Ti,-(ideale)Clasa IIIBIOACTIV-
hidroxilapatita ceramica-Al, Zr
biovitroceramica.Materiale dentare  sunt
utilizate în etapele de laborator pentru
obtinerea protezelor dentare .Ex  gipsuri,
ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit,
materiale pentru linguri, sabloane.Biomaterial -
este materialul ce vine în relatie directa cu
tesuturile parodontale, realizeaza legaturi
stabile cu acestea, restaurând functiile
pierdute.Ex masele ceramice, implanturile,
lineri (pentru tratamentul plagii
dentinare).Biomaterial material inert
fizico-chimic, local nu genereaza reactii de
respingere, ci osteoinductie.Ex Materialele
Clasa III-produc reactie chimica locala
osteogeneza prin legatura chimica.
Clasificarea materialelor dentare  I - dupa
relatia de contact cu tesuturile parodontale II
- dupa origine  III - dupa destinatie IV -
dupa domeniul de aplicare
2
I) dupa relatia de contact cu tesuturile
parodontale 1) materiale provizorii-vin în
contact cu tesuturile parodontale o perioada mai
scurta sau mai lunga de durata (24ore-2saptamâni)
a) materiale temporare  cu aplicare pentru 24-48
ore  pansamentele ocluzale (cimenturile) 
CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN b) materiale cu termen
mai lung (provizorii) tip pastele iodoformate -
pasta Walkoff (10 zile)  paste antibiotice,
paste antiseptice.Materiale provizorii de
fixare - 24ore - 7zile  cimenturi pe baza de
ZOE, TEMP BOND -cimentari coroane, punti.2)
materiale definitive  utilizate în fixarile de
durata definitiva  relatia cu tesutul parodontal
este de luni pâna la ani de zile  cimenturi
pentru fixare  FOZ (fosfat de zinc), PCZ
(policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere
de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu
dubla/tripla polimerizare)3) materiale
speciale  utilizare instantanee (pasagera),
materiale de amprentare, materiale pentru
prelucrat, lustruit proteze.Ex  materiale
pentru amprentare (3-5 minute).
II) dupa origine a) minerala -amalgamele
dentare, gipsul dentar, cimenturile
silico-fosfatice b) organica rasinile acrilice
simple (R.A.S.), rasinile diacrilice
(R.D.C.)  c) mixta - cimenturi ZOE armate  RDC
(rasinile diacrilice compozite).
3
III) dupa destinatie a) materiale pentru
restaurari coronare directe (obturatii)b)
materiale pentru amprentarec) materiale pentru
confectionarea protezei (polimeri metale)d)
materiale pentru prelucrat si lustruit e)
materiale pentru fixarea protezelor dentare
(cimenturi).IV) dupa domeniul de aplicare a)
materiale utilizate în cabinet (materiale
folosite în odontologie, parodontologie,
protetica, OMF) b) materiale utilizate în
laborator (materiale pentru modele, machete,
tipar, baza protezei, prelucrat si
lustruit).Materialele -sunt introduse în
cavitatea bucala -sunt percepute ca si corpuri
straine declansând o reactie de respingere-din
punct de vedere biologic nici un material dentar
nu este inert si stabil fizico - chimic-piesa
protetica este supusa unui proces de degradare
continuu  atacurile fizico-chimice datorita
microorganismelor (placa bacteriana) si
presiunile ocluzale mecanice.În timp materialul
se degradeaza în mediul oral.Apar modificari
coloristice la R.A.S. perforatii/fracturi
datorita rezistentei mecanice reduse.La aliaje
apar modificari coloristice ce duc la matuire
(tarnish) si apoi corodarea cu perforarea în timp.
4
Concluzie În mediul oral materialele trebuie sa
fie  Neiritante  Nealergice  Necancerigene.
Evaluarea materialelor dentare (testele de
biocompatibilitate)Oricarui material dentar
elaborat înainte de a fi lansat i se fac teste
biologice.Biotestele se realizeaza în 3 etape
obligatorii. Teste biologice de laborator  se
realizeaza in vitro si in vivo strict în
laborator Teste de laborator pe animale
mariTeste clinice pe cazuri clinice care se
ofera voluntar.Atunci când se constata ca într-o
etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si
se comunica observatia.
I) Teste de toxicitate si eliminare (teste
primare)  orientative dar nu foarte fine. -
toxicitatea acuta sistemica (T.A.S.) -
potentialul citotoxic si iritational -
potentialul alergic - potentialul carcinogenetic
(mutagen). Se fac preponderent in vitro.
5
Toxicitatea acuta sistemica -se obtine din
materialul pentru testat o suspensie care va fi
administrata animalelor de laborator /pe medii de
cultura-suspensia se administreaza timp de 2
saptamâni unui tip de soricei de laborator
(albi)-în acest interval grupul populational
este zilnic evaluat, observat pentru a se nota
efectul toxic-partial/letal -daca
supravietuiesc mai mult de 50 - testul este
negativ si se trece la testul urmator -daca
efectul suspensiei este iritant se opreste
fabricarea materialuluiTestul citotoxic-iritation
alin vitro se aplica pe culturi celulare
fibroblasti animale de laborator sau limfocite
umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe
medii specifice de geloza (24-48 ore). Se aplica
agar-agar si apoi solutia de material testat. Se
introduce în incubator, se examineaza efectul
suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48,
72 ore. Daca la examenul obiectiv se observa o
structura densa, omogena, nemodificata a
culturilor celulare efectul netoxic,
neiritational. Se va trece la etapa
urmatoare.Daca se observa aparitia unui halou în
structura celulara efectul citotoxic asupra
culturilor celulare datorat suspensiei
materialul este remis producatorului.in vivo -
suspensia este injectata animalelor de laborator,
subcutan, intramuscular. Se observa dupa 30-40
zile Se sacrifica animalele, se realizeaza
frotiuri din zona punctionata, se observa
microscopic. Se examineaza comparativ cu zona de
vecinatate nepunctionata (macroscopic).
6
Testul alergic-animale de laborator - injectarea
suspensiei, subcutan sau aplicatii locale
(epicutan), se va observa aparitia semnelor
clasice (eritem si edem local), la 24 ore. Daca
ele sunt prezente materialul se va respinge
fabricantului. Daca nu apar se va trece mai
departe la alt test.Testul de evaluare a
potentialului carcinogenetic-In vitro (TESTUL
AMES, STILES) Testul AMES este un test cu actiune
indirecta.Suspensia de material se aplica pe
mediu de cultura ce contine salmonella (incubare
24-48 ore) .Pe acest mediu se va mai aplica un
fragment de ficat si histidina inactiva (incubare
24-72 ore)Se aplica agar-agar si suspensia de
material dentar  Se incubeaza mixtura si se
evalueaza la 24, 48 ore. Daca suspensia are o
actiune mutagena, ficatul ce secreta histidina
va activa histidina inactiva, favorizând
dezvoltarea salmonelelor. Efectul mutagen va fi
pozitiv. -In vivo- dureaza 2 ani si va fi
asemanator cu cel de la testul citotoxic
iritational.Suspensia subcutan pentru 6 luni,
1-2ani, se sacrifica animalul si se efectueaza,
frotiuri analizându-se microscopic.Este cel mai
concludent examen de evaluare a potentialului
cancerigen.-Testarea prin implantare Pentru
testarea unui material cel mai elocvent test
testul implant preparat intraosos la animale
medii, mari (tibie-iepuri, câini). Se examineaza
la 3 luni, 6 luni daca tesutul este biointegrat
sau respins.
7
II. Etapa de laborator.Biomaterialele se aplica
în cavitatile coronare pe dintii animalelor mari
de laborator (câini, iepuri, maimute) . Se
practica cavitati reale în care sunt introduse
materiale tip cimenturi, lineri.La 30-40 zile
dintii sunt extrasi împreuna cu omologii, sunt
sectionati, se obtin lame si se examineaza
microscopic efectul regenerator al pulpei sau
efectul pulpotoxic (nociv). Testarea este
evaluata fata de scara standard a
biocompatibilitatii.La limita superioara se
afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol,
desi scoala daneza afirma ca eugenolul este un
derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra
odontoblastelor.La limita inferioara se
situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai
intens efect pulpotoxic. NECESITA OBTURATIE DE
BAZA ! III .Testarea clinicaPe subiecti
voluntari. Se testeaza  biotoleranta
materialului, reactia de vitalitate (raspunsul
organului pulpar)  fenomenele subiective (gust,
miros, culoare).Daca suspensia trece de toate
testele, materialul dentar va fi recomandat
pentru a fi produs si livrat retelei.
8
Caracteristicile standard ale unui biomaterial
dentar - sa fie neagresiv (netoxic) pentru
organul pulpar - sa nu contina substante
difuzabile în circulatia generala- sa nu
contina substante ce pot decalansa reactii
alergice - sa nu contina substante cu efect
carcinogenetic.Materiale pentru restaurari
coronareProprietatile generale ale materialelor
de obturatie coronaraPlasticitatea - starea în
care materialul pentru obturatie coronara poate
fi introdus în cavitate. Materialul trebuie sa
prezinte o faza plastica de adaptare (initiala)
si o faza plastica de lucru (sculptare).Stabilita
tea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se
contracte sa nu se dizolve în
mediul bucalAderenta sa adere în regiunile
marginale ale cavitatii ideal ar fi aderenta
chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic,
ormocerii nu prezinta aderenta chimica
pura)Conductivitatea termica sa prezinte valori
scazute, apropiate tesuturilor dure dentare
pentru a opri transferul de caldura catre organul
pulpar.Culoarea  identica sau apropiata de cea
a dintilor naturali .Rezistenta mecanica
asemanatoare cu a tesuturilor dure
(smalt)-ceramica, rezistenta la abraziune.
9
Proprietati secundare ale materialelor de
obturatie coronaraTimpul de priza sa se
inscrie în normele ISO ( 3-5 minute).Ablatia sa
se realizeze cât mai usor.Prepararea, aplicarea,
finisarea  sa se realizeze cât mai
usor. Materiale pentru obturatii coronare
(restaurari coronare)Totalitatea materialelor
utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale
constituie materialele pentru obturatii
coronare.Se urmareste suprimarea durerii,
tratamentul plagii dentinare si restaurarea
coronara.Clasificarea materialelor de obturatie
criterii1) starea de plasticitateplastice ne
plastice (incrustatii). Cele plastice pot
fifizionomice-cimenturi silicat
au origine -cimenturi silico-fosfat miner
ala -rasini acrilice simple au origine
-rasini epoxidice organica -materiale
organominerale (mixte) rasini cu armatura
(semiinterpenetrate) -rasini
compozite  -compomeri
10
nefizionomice(metalice) amalgame.2) dupa
perioada de timp de utilizare în
stomatologieClasice - cimenturi silicat-
cimenturi silico-fosfatice- amalgame- aurul
precipitat.Moderne - rasini acrilice
armate - rasini compozite - cimenturi
ionomere de sticla (C.I.S.) - compomeri -
ormoceri
Proprietatile generale ale materialelor de
obturatie coronara Plasticitatea - starea în care
materialul pentru obturatie coronara poate fi
introdus în cavitate. Materialul trebuie sa
prezinte o faza plastica de adaptare (initiala)
si o faza plastica de lucru (sculptare).
Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate
sau sa se contracte
sa nu se dizolve în
mediul bucal
11
Aderenta sa adere în regiunile marginale ale
cavitatii ideal ar fi aderenta chimica (rasinile
armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu
prezinta aderenta chimica pura)Conductivitatea
termica sa prezinte valori scazute, apropiate
tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul
de caldura catre organul pulpar.Culoarea 
identica sau apropiata de cea a dintilor naturali
.Proprietati secundare ale materialelor de
obturatie coronaraTimpul de priza sa se
înscrie în normele ISO ( 3-5 minute).Ablatia 
sa se realizeze cât mai usor.Prepararea,
aplicarea, finisarea  sa se realizeze cât mai
usor.
CIMENTURILE SILICAT Reprezinta materialele
plastice, estetice, utilizate în restaurarea
coronara (pâna în anii 1960). Ultimele au fost
înlocuite cu materiale moderne  rasini acrilice
armate, mai ales rasini diacrilice
compozite. Forma de prezentare  - sistemul
bicomponent (conventional)  pulbere/lichid
(flacoanele din material plastic, sticla închisa
la culoare). Culoarea si denumirea se afla pe
flacon, nuante între 16-18. - sistemul predozat
(capsulat). Partile reactante (PL) sunt aplicate
într-un microrecipient (capsula) fiind separate
de o membrana din staniol. Denumiri
comerciale a) FRITEX (Spofa) FOSPHATZEMENT
(Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predoza
te SILICAP (Vivadent)
12
Compozitia chimica pulberea  -cuart (bioxid
de siliciu) 31,5-41,6 -alumina (oxid de
aluminiu)  27,2-29,1  -fluoruri 13,3-22 
-oxizi de calciu  7,7-9  -oxizi de
sodiu  7,7-11,3  -oxizi de zinc 
0,1-2,9  -pentaoxid de fosfor 
3,5-5,3.lichidul  -acid fosforic 
48,8-55,5  -neutralizanti
aluminiu1,5-2 Zinc 4,2-9,1.Dozarea
/PreparareaDozarea a) extemporanee 1,6 g
pulbere/0,4 ml lichid. b) industriala în
capsule.a) extemporanee dozarea se face cu
lingurite din plastic (pulberea) pentru lichid
flacoanele sunt prevazute cu picurator. Se aplica
pe o placuta de sticla, hârtie cerata la distanta
una de cealalta.Lichidul se aplica ultimul pe
placuta deoarece exista riscul evaporarii.
13
Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a
nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce
exista pe partea mata a placutei.b)
industriala  cantitatea cântarita farmaceutic se
aplica în spatii separate într-o capsula, din
material plastic. Capsulele contin cele doua
componente, care ajung în contact prin perforarea
unei folii de aluminiu.Prepararea a) clasica
(manuala)b) moderna (cu mixere speciale )a)
se înglobeaza în lichid ½ din pulbere cu o
spatula din inox sau din material plastic sau
agat. Cantitatea ramasa de pulbere se introduce
treptat în lichid rezultând o pasta vâscoasa cu
aspect mat. Timpul de spatulare pâna la 1
minut.Aplicarea în cavitate  - ideal  când
suprafata este mata si la ridicarea pe verticala
se formeaza un con care tinde sa revina la forma
initiala.b) cu mixere speciale (Silamat, Duomat,
Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa
prealabila perforare a membranei din interiorul
capsulei. Rezulta o pasta cu aspect cremos. Timp
de preparare  10-20 secunde.
Avantajele prepararii moderne  - se evita
eroorile dozarii extemporanee  - se scurteaza
timpul de lucru, dar si priza  - se obtine o
buna omogenizare.
14
Dezavantajele prepararii moderne - pentru
începatori este necesar un timp de priza mai
lung - cantitatea preparata este mai mare decât
cea necesara - metoda este scumpa.Tehnica de
lucru- cimenturile silicat se aplica în
cavitate dupa o prealabila conditionare a
cavitatii - se trateaza plaga dentinara (liner
ca baza primara si cimenturi (FOZ, CIS) ca baza
secundara) Este obligatorie protectia plagii
dentinare în cazul cimenturilor silicat fiind
cele mai toxice (sunt situate la limita
inferioara a biocompatibilitatii).Se infiltreaza
cohorta microbiana si ajunge la pulpa prin
tubulii dentinari.- aplicarea se realizeaza din
profunzime în exteriorul cavitatii, usor în
exces. Se mentine în cavitati cu benzi de
celuloid 2-3 minute priza primara
(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le
adaptam) - finisare, prelucrare. Se
îndeparteaza excesul, prelucrarea primara la 10
minute de la priza primara). Indicat ar fi ca
finisarea sa aiba loc la 24 ore.
Reactia de priza  reactie acido-bazica. - I
particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial
în lichid astfel încât cam 20 din pulbere
participa la reactie rezultând un silicagel
hidratat. - II reactia acid-baza se intensifica,
ionii metalici migreaza la suprafata particulelor
de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri
rezultând un gel silicic (ce contine partile de
sticla)
15
III cimentul are structura stratificata dupa cum
urmeaza - particule de sticla - particule
acoperite  de gelul silice - particule în gelul
amorf - fosfatul de aluminiu.Timpul de priza 
(3-5 minute) este dependent de - temperatura
mediului ambiant - marimea particulelor -
proportia pulbere-lichid 
- timpul de preparare. Proprietati  -
fizionomia initial au fizionomie excelenta
datorita indicelui de refractie asemanator
smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. Se
deterioreaza în timp scurt, devin opace în
contact cu mediul bucal, respiratia orala, la
persoanele ce consuma citrice. - stabilitatea
volumetrica coeficientul de dilatare este mic
ele se contracta datorita reactiei exoterme
(pierde apa). Contractia lineara 0,15-0,3 si
contractia volumetrica  3-3,5. Apare fenomenul
de separatie marginala. - rezistenta mecanica 
este asemanatoare dentinei, inferioara
amalgamelor. Au rezistenta mecanica buna la
compresiune asemanatoare cimenturilor
fosfatice. - aderenta  se mentine datorita
factorului mecanic (cavitati retentive), nu adera
chimic. - efect caripoprofilactic  prin
continutul ridicat de fluor  - biologic  sunt
pulpotoxice (lichidul în exces). Se dizolva în
mediul bucal (igiena precara, pH acid).
16
conductivitate termica are valori mici ceea ce
contracareaza transmiterea variatiilor termice
catre pulpa.Indicatii- obturatii clasa III-
obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor
frontali - obturatii clasa V (azi
contraindicate)Contraindicatii - cavitati
clasa IV - cavitati clasa I, II zona laterala.
Azi s-au înlocuit cu cimenturile ionomere marii
consumatori de citrice.Recomandari practice -
alegerea culorii sa se efectueze în raport de
dintii naturali, dupa umectarea acestora, într-un
cabinet adecvat luminat, fundal corespunzator -
respectarea dozarii /prepararii dupa fabrica
producatoare (prepararea la 20C)- aplicarea
materialelor restaurative dupa conditionarea
plagii dentinare (lineriobturatie secundara)
- se contraindica aplicarea silicatului,
rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de
eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea
si le plastifiaza )  - prelucrarea/finisarea 
a) grosiera dupa 10 minute  b)
ideala  la 24 ore. - protectia obturatiei
coronare cu lacuri dentare si varnishuri
17
Cimenturi silico-fosfatice- sunt o combinatie
între cimentul silicat si cimentul fosfat de
zinc).Se numesc si cimenturi semi-silicat.Cu
toate acestea prezinta Dezavantaje-
contractia volumetrica mai mare de  3-3,5-
rezistenta mecanica - solubilitatea crescuta-
opacitatea cimenturilor FOZ..Compozitie
chimica- ciment fosfat de zinc - substanta de
baza
- oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati
optice. Aceste cimenturi sunt mai dure ca cele
FOZ, au o solubilitate mai mica si o
transluciditate acceptabila. Denumiri
comerciale  TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa) INF
ANTID (Spofa)  FELSERIT (Spofa) Etapele 
prepararea, tehnica de lucru, aplicarea dozarea
sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.