CONCEPTE DE BAZA ALE

1
(No Transcript)
2
Bine ati venit la FEAA!!!!
3
(No Transcript)
4
Anul I
BAFTA!!!
5
Prima întâlnire cu FEAA...
Deschidere oficiala.... pentru parinti mai mult???
Grupe, serii, module????
Orar????
6
TEHNOLOGII INFORMATIONALE PENTRU AFACERIT I A
prezentare curs octombrie 2007
7
Agenda curs introductiv

• Programa cursului
• Evaluare
• Laboratoare - grupe
• Discutii

8

• Obiectivele TIA
• Asimilarea conceptelor de baza privind
  Tehnologiile Informationale si de Comunicatie
  (TIC)
• Deprinderi si abilitati practice pentru
  exploatarea TIC
• Crearea premiselor pentru obtinerea
  certificatului ECDL (European Computer Driving
  Licence - Permisul European de Conducere a
  Calculatorului)

9
Programa cursului

• Concepte de baza TIC
• Sisteme de operare
• Retele de calculatoare
• Procesoare de texte
• Aplicatii Internet
• Programe de prezentare
• Sisteme informationale pentru afaceri
• Criminalitatea informatica, virusi si antivirusi

10
(No Transcript)
11
Cine suntem noi?

• Noi??? Titularii cursului pentru anul I profil
  economic
• Prof. dr. Dinu Airinei
• Prof. dr. Tudorel Fatu
• Prof. dr. Ana Grama
• Conf. dr. Doina Fotache
• Conf. dr. Mircea Georgescu
• O echipa de specialisti pregatiti în cadrul
• Catedrei de Informatica Economica,
• de la cea mai moderna facultate de economie din
  tara
• Facultatea de Economie si Administrarea
  Afacerilor - FEAA.

12
Cine suntem noi?

• Titularii lucrarilor de laborator sunt membrii
  aceleiasi
• Catedre de Informatica Economica
• titularii de curs, alaturi de asistentii si
  lectorii care se specializeaza pe domeniul
  Informatica Economica,
• doctori sau doctoranzi în acest domeniu.

• Preocuparile noastre se vad în imaginea
  digitala a facultatii
• site-ul web (www.feaa.uaic.ro)
• portalul cu o oferta consistenta de cursuri,
  aplicatia de biblioteca digitala, aplicatia de
  tip forum, secretariat si mail...
  (http//portal.feaa.uaic.ro)
• Atentie! Toate anunturile importante sunt afisate
  pe portal

13
(No Transcript)
14
(No Transcript)
15

• Sistemul de operare Windows
• Aplicatii Internet navigare Internet, portal,
  e-mail etc.
• Procesarea documentelor în Word
• Prezentari grafice în PowerPoint
• Utilitare pentru întretinerea sistemelor de
  calcul
• (defragmentare, arhivare-dezarhivare, devirusare
  etc.)

L A B O R A T O R
16
(No Transcript)
17
Evaluare
Total 10 puncte Total 10 puncte
5 puncte Test final grila 5 puncte Examen scris - sustinut în sesiune, la data stabilita de Consiliul FEAA, cu consultarea reprezentantilor studentilor din Anul I.
Evaluare semestriala 5 puncte Evaluare semestriala 5 puncte
4 puncte Proba practica - examen sustinut, cu titularul de laborator, la ultimele doua laboratoare din semestru
1 punct Teste neanuntate - date la orele de curs, cu subiecte din materia predata si discutata anterior testului.

• Sustinerea probei practice
• ultimele 2 saptamâni din semestru, în perioada 9
  -22 ianuarie

18

• Alte informatii
• TIA are 5 credite
• Numar de ore 2 ore de curs si 2 ore de
  laborator, pe saptamâna
• Prezenta nu este obligatorie
• Ponderi în structura notei
• 50 activitatea dn timpul semestrului
• 10 - testele neanuntate (curs)
• 40 - proba practica (laborator)
• 50 examen sesiune (test final)
• Proba practica cu subiecte de sinteza se suntine
  în ultimele 2 saptamâni din semestru (9-22
  ianuarie 2006)
• Curs
• ???????? ? ?????? în ???????

19

• Conditii de promovare a examenului TIA
• Note
• minim 5.00 la Proba practica
• minim 5.00 la Testul final.
• Prezenta facultativa nu-l obliga pe student sa
  participe la cursuri si laboratoare, dar
  promovarea examenului TIA, presupune demonstrarea
  cunostintelor minime necesare, atât la examenul
  final, cât si la proba practica .
• Atentie! Cei care nu sunt în sala de curs la
  testele neanuntate, pierd 1 punct din nota
  finala.
• Studentii care detin certificatul ECDL, pe
  modulele corespunzatoare tematicii din lucrarile
  de laborator, si probeaza existenta acestuia,
  sunt considerati promovati, cu nota 10 (zece), la
  proba practica.
• Studentii care detin cunostinte avansate se vor
  înscrie pentru pretestarea din saptamâna ......
  si daca vor proba abilitatile cerute, vor fi
  recomandati pentru testarea ECDL si se vor
  prezenta numai la proba practica de la finalul
  semestrului.

20
Ce înseamna ECDL?
Initialele ECDL semnifica European Computer
Driving Licence si, într-o traducere care ar
multumi prevederile Legii Pruteanu, în româneste
ar suna Permisul European de Conducere a
Calculatorului. Dupa cum îi spune si numele,
este vorba de un certificat care atesta ca
posesorul are cunostinte/abilitati rezonabile în
folosirea unui calculator.
21
La ce foloseste certificatul ECDL?
În primul rând, la angajare. Majoritatea
posturilor de tip "gulere albe" reclama în
prezent cunostinte minime de operare a
calculatorului, Word, Excel etc. Modalitatea
în care aceaste cunostinte sunt testate, însa,
ridica destule probleme. Or, un certificat ECDL
este unitar, fiind recunoscut în toate tarile
Uniunii Europene, tari în care, în administratie
si chiar într-o serie de firme private, testarea
ECDL a angajatilor este obligatorie.
22
În ce consta testul ECDL în vederea dobândirii
certificatului (permisului) ?

• Dobândirea certificatului ECDL presupune testarea
  a sapte module, dupa cum urmeaza
• Concepte de baza ale tehnologiei informatiei
• Utilizarea computerului si organizarea fisierelor
  (Windows)
• Procesare de text (Word)
• Calcul tabelar (Excel)
• Baze de date (Access)
• Prezentari (PowerPoint)
• Informatie si comunicare (Internet)

23
Cum arata certificatul (permisul ECDL) ?
Pentru informatii suplimentare
http//www.feaa.uaic.ro/ecdl/index.htm
24
(No Transcript)
25
CONCEPTE DE BAZA ALE
Capitolul 1

• TEHNOLOGIILOR INFORMATIONALE
• SI DE COMUNICATIE (TIC)

26
Capitolul 1 Concepte de baza TIC 1.1 Tehnologiile
informationale si de comunicatie 1.2 Date,
informatii, cunostinte, entropie informationala
1.3 Calculatoare electronice 1.4 Evolutia si
clasificarea calculatoarelor electronice 1.5
Microcalculatoare 1.6 Despre reprezentarea
interna a datelor 1.7 Echipamente periferice si
suporturi de date
27
Tehnologiile informationale reprezinta ansamblul
echipamentelor, procedeelor si metodelor
utilizate pentru a produce a prelucra, a
comunica, a stoca si a utiliza informatia, în
functie de suportul acesteia (material sau
imaterial), de natura sa (informatii scrise,
orale, sonore, vizuale, etc.) si de alte aspecte.
28
Noile tehnologii informationale si de
comunicatie (Information Technology IT
Information and Communication Technology ICT
New Information Technology NTI New Information
and Communication Technology NICT) se
utilizeaza, actualmente, în trei directii
principale pentru a ameliora performantele
disponibile

• In comunicare (telematica)
• In informare (informatica, inteligenta
  artificiala)
• In stocarea si utilizarea informatiei (editarea
  electronica, arhivarea electronica,
  documentul electronic).

29
TEHNOLOGII INFORMATIONALE SI DE COMUNICATIE
Utilizarea intensiva a TIC a determinat schimbari
esentiale în societate si economie s-a facut
trecerea de la societatea informationala, la
societatea cunoasterii
Astazi, omenirea se gaseste în faza societatii
informationale, ca efect al celei de-a doua
revolutie industriala, în care informatia si
calculatoarele joaca un rol esential
Daca prima revolutie industriala a însemnat
transferul îndemânarii omului catre masina, cea
de-a doua revolutie industriala implica
transferul inteligentei umane catre masina
(calculator).
30
(No Transcript)
31
Herbert Simon Premiul Nobel pentru Economie, în
1978, opereaza cu paralela dintre

• Motorul cu aburi, care a fost declansatorul
  Revolutiei industriale
• Calculatorul, ca promotor al Revolutiei
  informationale.

32
Avantajele noilor tehnologii informationale

• Reducerea, pâna la anulare, a duratelor de
  asteptare si de întârziere (datorita, in special,
  distantelor, prelucrarilor, comunicarii, etc)
• Simplificarea substantiala a procedurilor de
  utilizare
• Reducerea continua a costurilor de investitie,
  exploatare si mentenanta
• Standardizarea procedurilor si echipamentelor in
  scopul asigurarii compatibilitatii si
  interschimbabilitatii acestora

33
"Calculatoarele electronice nu sunt
supraomenesti. Ele se strica. Fac
greseli  periculoase uneori. Nu au nimic magic
si cu siguranta nu sunt spirite sau suflete din
mediul înconjurator. Cu aceste rezerve, ele
ramân însa una din cele mai uimitoare si
tulburatoare realizari ale omului, pentru ca ne
amplifica capacitatea intelectuala, ... si nu
stim unde ne vor duce pâna la urma propriile
noastre minti."
Toffler, A., Al treilea val, Ed. Politica,
Bucuresti, 1983, p. 236
34
1.2 Date, informatii, cunostinte si entropia
informationala
Informarea, înteleasa ca activitatea specific
umana, de acumulare si transmitere a
cunostintelor opereaza cu notiuni fundamentale,
cum ar fi informatie, data, cunostinta etc.
1.2.1.Informatia
Toate stiintele opereaza cu informatii, ca
elemente ale cunoasterii senzoriale si
rationale. Informatia este o reprezentare
sinbolica asupra realitatii, având caracter de
noutate si de utilitate pentru subiectii
receptori. Informatiile se refera la date
organizate, date care fost filtrate si ordonate
dupa anumite criterii.
35
Alte definitii

• În filozofie, informatia este tratata la acelasi
  nivel cu notiunile de substanta si energie
• În cibernetica, informatia este privita sub trei
  aspecte

• Sintactic, ca mod de reprezentare prin numere,
  marimi, sunete, etc
• Semantic, din punct de vedere al sensului
  (semnificatiei) pentru cel ce o receptioneaza
• Pragmatic, adica din punctul de vedere al
  utilitatii.

• În informatica, informatia este un sir de
  caractere dintr-un alfabet dat, ce poate fi
  prelucrat prin proceduri formale (manuale sau
  automate)
• În teoria probabilitatii, informatia este
  unitatea de masura pentru incertitudinea
  aparitiei unui fenomen.
• Economia politica trateaza informatia ca o
  resursa primordiala, ca un factor de putere si
  încearca sa-i determine valoarea.

36
Atributele informatiei

• Adaugarea de noi cunostinte la fondul deja
  existent
• Înlaturarea oricarei incertitudini sau îndoieli
  pentru cel ce o receptioneaza
• Utilitatea, pentru receptorul sau.
• Caracterul subiectiv ceea ce poate fi o
  informatie pentru o persoana, poate sa nu însemne
  nimic pentru alta.

Informatia poate exista, fie internalizata, în
intelectul uman, fie în forme artificiale, pe un
suport clasic (de regula, documente imprimate pe
hârtie) sau pe suport tehnic (magnetic sau
electro-optic).
37
Tipologia informatiilor
Diversitatea informatiilor, volumul în continua
crestere, formele diferite de exprimare si alte
considerente practice sunt argumentele pentru
clasificarea informatiilor

1. Dupa forma de exprimare

• Informatii analogice
• Informatii numerice (digitale)
• Informatii nenumerice (calitative)

2. Dupa situarea in timp fata de fenomenele
reprezentate

• Informatii active (dinamice, operative)
• Informatii pasive
• Informatii previzionale

38
3. Dupa continut

• Informatii elementare
• Informatii complexe
• Informatii sintetice.

4. Dupa domeniul de activitate la care se refera

• Informatii tehnologice
• Informatii economice

• Volum si diversitate tipologica mare
• Prelucrari specifice, relativ simple si cu
  mare frecventa (calcule aritmetice, sortari,
  grupari, comparari, etc)
• Timp de valabilitate relativ redus.

39
1.2.2. Data
Informatia pentru a putea fi perceputa, trebuie
exprimata într-o forma concreta. Aceasta forma
concreta poarta numele de data. Data exprima o
descriere letrica si/sau cifrica despre un
fenomen, proces, obiect, fapt, eveniment sau o
actiune din cadrul sau din afara
organizatiei. Data poate fi considerata
componenta primara a sistemului informational.
Informatia este produsul prelucrarii datelor care
sunt aduse într-o forma inteligibila si folosita
într-un anumit scop (informatia presupune
torturarea datelor pâna când acestea se
confeseaza). O procesare de date poate genera
informatie numai daca exista un receptor care sa
considere acest rezultat inteligibil si
folositor. Managerul poate fi bogat în date si
sarac în informatii. Datele pot fi generate de
doua surse interne si externe. Corespondenta
data-informatie este considerata un prim nivel în
informatica economica. Acestui nivel îi
corespunde un al doilea nivel , acela al
informatiilor derivate din alte informatii, pe
baza de rationament, nivel considerat a fi cel al
cunostintelor.
40
1.2.3 Cunostinta
Procesul de sesizare, întelegere si însusire a
informatiilor, dintr-un anumit domeniu,
reprezinta un proces de cunoastere. Cunoasterea
este o facultate mentala a omului. Platon, în
lucrarea sa Republica a introdus conceptia
mentala a cunoasterii. P. Drucker considera ca
ceea ce întelegem acum prin cunoastere este
informatia efectiva în actiune, informatia
orientata spre rezultate. Un aspect nou al
cunoasterii este acela de factor economic.
Laurence Prusak considera cunoasterea ca
reprezentând un capital intelectual.
Cunoasterea este informatie cu înteles si
informatie care actioneaza. Învatarea este
evolutia cunoasterii în timp.
41
Entropia informationala.
Notiunea de cantitate de informatie a fost
introdusa, în 1928, de catre R.V.Hartley. Bazele
teoriei matematice a informatiei au fost puse de
catre savantul american Claude E. Shannon. Acesta
numeste masura informatiei entropie
informationala, prin analogie cu entropia din
termodinamica ce masoara , de asemenea, gradul de
nedeterminare a unui fenomen, considerând
cantitatea de informatie ca functie logaritmica a
diversificarii domeniului evenimentelor. Cantitat
ea medie de informatie, produsa de un singur
eveniment se poate determina prin relatii
matematice si se va numi entropie informationala
H entropia inormationala P probabilitatea de
realizare/existenta a unui anumit
eveniment/element k în cadrul sistemului
42
Entropia informationala creste odata cu sporirea
complexitatii sistemului si se reduce prin
perfectionarea organizatiei. Claude Shannon a
propus ca unitate de masura a cantitatii de
informatie, informatia furnizata, prin precizarea
unei variante, din doua, egal posibile. Aceasta
unitate de masura poarta denumirea de BIT (BInary
digiT cifra binara), datorita faptului ca
precizarea uneia din cifrele 0 sau 1, ale
sistemului binar, presupuse egal probabile,
constituie o informatie-unitate.
43
1.3 CALCULATOARE ELECTRONICE
Un calculator electronic reprezinta un ansamblu
de echipamente (hardware) care, împreuna cu un
sistem de programe (software) realizeaza
prelucrarea automata a datelor, furnizate de
utilizatori, în scopul obtinerii
informatiilor. Echipamentele (hardware) sunt
formate din calculatorul propriu-zis si
echipamentele periferice.. Ele sunt folosite
pentru culegerea, stocarea, prelucrarea, redarea
si transmiterea rezultatelor. Comenzile sunt
date echipamentelor prin intermediul programelor
de baza, de aplicatii si intermediare.
44
1.3 CALCULATOARE ELECTRONICE
C.E. - ansamblu de echipamente (hardware) care,
împreuna cu un sistem de programe (software)
realizeaza prelucrarea automata a datelor
furnizate de utilizatori în scopul obtinerii
informatiilor
Unitate Centrala (UC)
Hardware
Echipamente periferice (EP) Suporturi de date
Calculatoare electronice
Programe de baza
Programe de aplicatii
Software
Instrumente software de aplicatii
45
Hardware

• Termenul de calculator electronic este echivalent
  cu
• termenul "computer" (în engleza), "ordinateur"
  (în franceza)
• si se refera la un sistem de calcul care
  îndeplineste
• urmatoarele conditii
•  dispozitivele de lucru sunt realizate din
  circuite electronice
•  are memorie interna capabila sa memoreze date si
  programe
•  efectueaza prelucrari în mod automat pe baza de
  program.

46
Hardware

• 1947, John von Neumann (SUA) - proiectul primului
  calculator
• cu program memorat (EDVAC  Electronic Discrete
  VAriable Computer)
• în care precizeaza urmatoarele componente ale
  unui calculator
• electronic
•  unitatea artimetica
•  unitatea centrala de control
•  unitatea de intrare
•  unitatea de memorie pentru stocarea datelor si a
  instructiunilor
•  unitatea de iesire.

47

• UC componenta de baza
•  unitatea aritmetica si logica (UAL), capabila sa
  efectueze
• operatiile aritmetice si logice
•  memoria interna (MI), pastreaza programele si
• datele în curs de prelucrare
•  unitatea de comanda si control (UCC) , dirijeaza
  
• functionarea întregului ansamblu dând comenzi
  celorlalte
• componente.

48

• EP legatura calculatorului cu mediul
  înconjurator
•  EP de intrare - citirea datelor (introducerea
  datelor în sistem)
•  ex. tastatura, cititor optic
• EP de iesire - extragerea rezultatele sub o forma
  accesibila omului 
• ex. imprimanta, ecran de afisare etc.
•   EP de stocaj (de intrare/iesire) - unitati de
  memorie auxiliara
•  ex. unitati de disc magnetic, de banda
  magnetica, CD-ROM etc.
•   EP de comunicatie - permit transmiterea datelor
  la distanta prin
• intermediul liniilor de comunicatii ex. cuplor,
  modem.

49
STRUCTURA CALCULATORULUI ELECTRONIC
50

• Una din caracteristicile calculatoarelor
  electronice este efectuarea
• automata a prelucrarilor pe baza de program
  înregistrat.
• Programul reprezinta un ansamblu de
  instructiuni care realizeaza
• o anumita sarcina.
• Ansamblul programelor (software) permite
  utilizarea echipamentelor.

51

• Programele de baza (software de baza) formeaza,
  în principal,
• sistemul de operare si este specific fiecarui tip
  de echipament.
• Asigura functionarea eficienta a resurselor
  fizice si logice ale sistemului.
• Programele de aplicatii (software de aplicatii)
  sunt specifice
• problemelor rezolvate de utilizatori si sunt
  realizate fie de specialisti
• în programare, fie de utilizatori.
• Software intermediar - instrumente software
  specializate
• (procesoare de texte, programe de calcul tabelar,
  programe de grafica etc.)
• care pot fi utilizate foarte usor si rapid în
  diverse aplicatii.

52

• Daca initial software-ul de baza se identifica cu
  sistemul de operare,
• odata cu noile evolutii în domeniu apar diverse
  nuantari, încât putem
• distinge trei mari componente
•  sistemul de operare propriu-zis
•  programele utilitare
•  programele de traducere.

53

• Sistemele de operare asigura exploatarea
  echipamentelor
•  încarcatoare de programe destinate introducerii
  în memorie
• a programelor de executat
•  monitoare si supervizoare care asigura
  înlantuirea derularii
• lucrarilor, controlul operatiunilor de I/E,
  semnalizarea incidentelor
• de functionare
•  programe care usureaza realizarea unor operatii
  curente cum
• sunt formatare discuri, copiere fisiere,
  stergeri fisiere etc.

54

• Programele utilitare corespund unor functii
  frecvente
•  medierea dialogului om-calculator
•  operatii multiple asupra discurilor si
  fisierelor
•  sortarea fisierelor
•  tiparirea rapida la imprimanta.

55

• Programele traducatoare (translatoare)
  convertesc programele scrise
• de utilizatori, într-un anumit limbaj de
  programare în cod masina.

• Compilatoare Basic, Cobol, Fortran, Pascal, C.
• Traducerea programului sursa se realizeaza o
• singura data, iar executia este independenta
• de fazele anterioare

Programe traducatoare

• Interpretoare Basic
• Presupune traducerea instructiune cu instructiune
• a programului la fiecare executie a acestuia.
• Mai putin eficienta decât compilarea.

56
(No Transcript)
57

• Programele de aplicatii sunt proiectate pentru a
  rezolva probleme specifice
• utilizatorilor
• contabilitate, gestiune stocuri, gestiune
  personal etc.
• elaborarea planurilor de investitii, elaborarea
  planurilor de marketing etc.
• calcule tehnice rezistenta materialelor,
  prelucrari statistice.

58

• Instrumentele software specializate aparute odata
  cu
• microcalculatoarele permit utilizatorilor sa-si
  rezolve problemele
• fara a cunoaste metodele de programare
• procesoarele de texte WORD, WORDPERFECT
• programele de calcul tabelar LOTUS 1-2-3, EXCEL,
  QUATTRO PRO
• programele de grafica COREL DRAW, POWERPOINT,
  HARVARD GRAPHICS
• instrumentele software (pachete) integrate MS
  OFFICE, WORKS.

59
Detalii privind structura si functionarea
calculatoarelor electronice
60
Detalii privind structura si functionarea
calculatoarelor electronice

• Toate componentele calculatorului functioneaza
  sub supravegherea UCC.
• UCC este legata de celelalte componente prin
  circuite de comanda prin
• care circula comenzile tot sub forma impulsurilor
  electrice.
• Impulsurile declanseaza sau opresc functionarea
  unitatilor de I/E,
• unitatii aritmetico-logice, în functie de
  comenzile decodificate din programul
• executat.
• Instructiunile care formeaza programul de
  executat sunt prelucrate prin
• intermediul unitatii de intrare si stocate în
  unitatea de memorie.

61
Detalii privind structura si functionarea
calculatoarelor electronice

• Din unitatea de memorie instructiunile sunt
  preluate si decodificate
• de UCC.
• Dupa citirea datelor de intrare si stocarea în
  unitatea de memorie,
• unitatea aritmetico-logica pe baza ordinelor
  primite de la UCC executa
• operatiile de prelucrare indicate asupra
  operanzilor identificati tot de
• UCC prin adrese.
• Rezultatele obtinute sunt stocate la adresele
  indicate în unitatea de
• memorie. Ulterior, ele pot fi vizualizate sau
  extrase sub comanda UCC
• prin intermediul unitatii de iesire.

62
Unitatea centrala cuprinde unitatea de comanda si
control (UCC), unitatea aritmetico-logica (UAL),
unitatea de memorie (MI).
63
MEMORIA INTERNA
Unitatea de memorie (memoria principala sau
memoria interna) reprezinta principala resursa a
unui sistem electronic de calcul.

• memorii bipolare cu circuite integrate LSI,
  VLSI, WSI (Large Scale
• Integration, Very LSI, Wafer Scale Integration)
  cu tranzistori bipolari

• memorii MOS (Metal Oxide Semiconductor) bazate pe
  tranzistori
• cu efecte de câmp.

Cel mai important parametru al memoriei interne
este capacitatea totala exprimata megaocteti
(megabytes) si exprima volumul de informatii
(date si programe) care poate fi stocat la un
moment dat.
64
UNITATI DE MASURA PENTRU CAPACITATEA MEMORIEI
Unitate de masura Prescurtare Explicatii
1 byte (octet) B 8 biti
1 Kilooctet KB 210 octeti 1024 octeti
1 Megaoctet MB 210 KB 220 octeti 1048576 octeti
1 Gigaoctet GB 210 MB 220 KB 230 octeti
1 Teraoctet TB 210 GB 220 MB 230 KB 240 octeti
65
MEMORIA INTERNA

• Din punctul de vedere al utilizatorului
•  READ ONLY MEMORY (ROM)
• memoria interna rezervata sistemului de operare,
  inaccesibila
• programatorului obisnuit
• RANDOM ACCESS MEMORY (RAM)
• memoria interna pentru date si programe,
  accesibila programatorului
• pentru derularea lucrarilor sale

66
READ ONLY MEMORY

• Memorii programabile PROM (Programable ROM),
  neînregistrate de
• producator, utilizatorul le poate încarca o
  singura data. Folosita pentru a
• înregistra un program specific utilizatorului,
  utilizat frecvent de utilizare
• Memorii de tip EPROM (Erasable PROM), pot fi
  sterse si reprogramate
• de catre utilizator, însa stergerea nu poate fi
  selectiva, operatia distrugând
• întregul continut al locatiei de memorie.
  Dezavantaj eliminat de EEPROM
• Memorii de tip EEPROM sau E2PROM (Electricaly
  Erasable PROM) care
• pot fi atât citite, cât si sterse în mod selectiv
  si reprogramate de catre
• sistemul care le utilizeaza.

67
RANDOM ACCESS MEMORY

• RAM (Random Access Memory) memoria de lucru
  (memoria vie)
• asigura stocarea datelor si programelor si
  constituie memoria disponibila
• utilizatorului.
• Caracterizeaza capacitatea unui sistem
  electronic de calcul (SEC).
• Poate înregistra orice tip de date si este
  posibila stergerea acestora în
• scopul reutilizarii.
• Este însa o memorie volatila în sensul ca îsi
  pierde continutul la
• întreruperea alimentarii cu energie electrica.

68
RANDOM ACCESS MEMORY
Dinamice (DRAM Dynamic RAM) au nevoie de un
mecanism de refresh pentru a mentine datele
stocate. Din acest motiv timpul de acces este
mai mare 60ns 70ns. Sunt avantajoase deoarece
sunt mai ieftine.
Din punct de vedere al modalitatilor de livrare
Statice (SRAM Static RAM) nu au nevoie de
mecanismul de refresh si Sunt mult mai rapide.
Timpul de acces este sub 10ns. Dezavantajul
absorb o putere mai mare si se încalzesc mai
repede.
69
UNITATEA ARITMETICO-LOGICA

• UAL este unitatea de executie care efectueaza
  operatiile aritmetice si
• logice asupra operanzilor aplicati la intrare în
  conformitate cu o comanda,
• un cod de operatie furnizat de UCC si reda
  rezultatul.

• rezultatul operatiei
• indicatorii de conditii (paritatea rezultatului,
• rezultat egal cu zero) sau indicatorii de eroare
• (depasirea capacitatii de reprezentare de catre
• rezultat).

La iesire UAL furnizeaza
70
UNITATEA ARITMETICO-LOGICA

• dispozitive de lucru dispozitive
  aritmetico-logice
• (operatii adunare, scadere, negatie, reuniune,
• intersectie etc.) sub forma unor circuite
  speciale care
• combina impulsurile electrice reprezentând
  informatia sub
• forma de cifre binare (dispozitiv aritmetic
  binar, dispozitiv
• aritmetic în virgula mobila, dispozitiv aritmetic
  zecimal)

Dispozitive UAL

• componente de stocaj intermediar registrele, ca
  memorii
• specializate de capacitate limitata (1,2 octeti)
  ce permit a
• înregistra pentru fiecare operatie operanzii si
  rezultatele.

71
UNITATEA ARITMETICO-LOGICA
72
UNITATEA DE COMANDA SI CONTROL
?Inima" calculatorului si asigura citirea
instructiunilor din Memoria interna si executia
lor. Coordoneaza prin semnale de comanda
functionarea tuturor celorlalte unitati ale
calculatorului si gireaza schimburile de
informatii între ele.
73
UNITATEA DE COMANDA SI CONTROL

• registru de instructiuni (RI) - pastreaza
  instructiunea curenta,
• citita din memorie, pe toata durata executiei.
  Instructiunea va specifica,
• de regula, un cod de operatie si una sau mai
  multe adrese de operanzi
• registru contor de program (CP) - pastreaza
  adresa de memorie
• de unde a fost extrasa instructiunea în curs de
  executie (sau a instruc-
• tiunii urmatoare din program) si permite
  înlantuirea instructiunilor
• decodor de functii capabil sa recunoasca functia
  definita de
• instructiunea de executat
• orologiu care distribuie în mod regulat impulsuri
  pentru a sincroniza
• operatiile elementare de efectuat în cursul
  derularii unei instructiuni
• circuite de comanda care permit elaborarea si
  transmiterea comen-
• zilor corespunzatoare operatiilor elementare.

74
UNITATEA DE COMANDA SI CONTROL
75
UNITATEA DE COMANDA SI CONTROL

• Un calculator electronic executa prelucrari pe
  baza unui program
• înregistrat în memoria interna.
• Programul constituie o secventa de instructiuni,
  scrise întrun limbaj
• de programare, care definesc algoritmul de
  rezolvare a unei probleme.
• Pentru a fi executate, aceste instructiuni
  trebuie transpuse în codul
• calculatorului. Se deruleaza astfel operatiile de
  interpretare sau compilare
• si editare de legaturi.
• Instructiunile scrise în limbajul de programare
  sunt transformate în
• instructiuni ce corespund setului de instructiuni
  specific calculatorului.

76
UNITATEA DE COMANDA SI CONTROL

• Instructiuni de transfer de date - deplasarea
  datelor dintr-o zona în
• alta (LOAD cererea de încarcare a unui registru
  general de la continutul
• unei locatii de memorie STORE transferul
  continutului unui registru
• jurnal într-o locatie de memorie MOVE
  transfera continutul unui
• registru în alt registru).
• Instructiuni aritmetice si logice care indica
  unitatii de comanda si
• control sa solicite unitatii aritmetico-logice
  efectuarea anumitor operatii
• (ADD adunare operanzi, AND conjunctie, OR
  disjunctie etc.).
• Instructiuni de control prin care se dirijeaza
  modul de executie a
• programelor (JUMP salt în alt punct al
  algoritmului).

77
1.4 EVOLUTIA SI CLASIFICAREACALCULATOARELOR
ELECTRONICE

• 1623-1624 - prima masina de calculat - Wilhelm
  Shickart,
• profesor de astronomie si matematica,
  Universitatea din Tubingen.
• 1642-1644 - a doua masina de calculat a aparut
  în anii - Blaise Pascal
• 1822 - Charles Babbage de la Universitatea din
  Cambridge
• (Marea Britanie) - masina diferentiala
• 1833 - Charles Babbage proiecteaza si
  construieste masina analitica.

78
EVOLUTIA SI CLASIFICAREA CALCULATOARE LOR
ELECTRONICE
Ciudatenia lui Babbage

• Lucrarile lui Babbage au influentat pe viitorii
• constructori ai masinilor de calcul.
• Daca aceasta masina avea valentele
  calculatoarelor
• de astazi înseamna ca ea era si programabila.
• Primul ei programator si primul din istorie este
  
• matematicianul Ada Augusta, contesa de Lovelace,
• fiica poetului Byron.

79
EVOLUTIA SI CLASIFICAREA CALCULATOARELOR
ELECTRONICE

• La mijlocul secolului XIX apar lucrarile lui
  George Boole (1848
• The investigation of the Lows of Thought) care
  pun bazele unei algebre
• speciale ce se va numi mai târziu algebra
  booleana.

• 1889, inventatorul american Herman Hollerith
  (1860-1929) pune în
• functiune, la Baltimore (SUA), prima masina
  electromagnetica cu
• cartele perforate. În 1890, a fost folosita la
  prelucrarea datelor la
• recensamântul populatiei.

• 1944 - calculatorul electromecanic MARK I,
  realizat în SUA de un grup
• de cercetatori condus de Horward Aiken si Claire
  Lake. Proiectarea
• acestui calculator secvential automat a fost
  inspirata de masina
• analitica a lui Charles Babbage.

80
EVOLUTIA SI CLASIFICAREA CALCULATOARELOR
ELECTRONICE
Primul calculator electronic - E.N.I.A.C
1945 Univ. Pennsylvania (SUA) - John W.
Mauchly, John Presper Eckert
E.N.I.A.C. - 30 tone, 18000 de tuburi
electronice, 70000 de rezistori, 10000 de
condensatori si 60000 comutatoare
81
1951 - comercializarea calculatoarelor
electronice. UNIVAC I (UNIVersal Automatic
Computer) - primul calculator vândut Biroului de
Recensamânt al SUA pentru suma de 600.000 dolari
82
GENERATII DE CALCULATOARE

• Parametri calculatoarelor electronice
• tipul circuitelor logice utilizate (tuburi
  electronice, tranzistori,
• circuite integrate)
• tipul si dimensiunea memoriei interne
• tipul si dimensiunea memoriei externe
• structura unitatii centrale
• viteza de prelucrare
• echipamentele periferice disponibile
• aria de utilizare
• pretul.

83
GENERATIA I

• 1944-1958
• circuitele logice sunt realizate utilizând
  tuburile electronice
• memoria este de capacitate redusa (1000-4000
  cuvinte). Suport
• tamburul magnetic. Nu se facea distinctia între
  memoria interna
• si memoria externa
• viteza de lucru era relativ scazuta 50-100
  operatii pe secunda
• programele erau scrise în cod masina
• perifericele utilizate erau lente.

84
GENERATIA II

• 1959-1964
• tranzistorii înlocuiesc tuburile electronice
  pentru circuitele logice
• memoria sistemelor de calcul se separa în doua
  componente
• viteza sporita de lucru mii si sute de mii de
  operatii pe secunda
• fiabilitate sporita, preturi de comercializare în
  scadere
• raportul pret/performante substantial îmbunatatit
• aparitia de noi echipamente periferice si
  perfectionarea celor
• existente
• generalizarea utilizarii sistemelor de operare
• progrese notabile în domeniul programarii
  calculatoarelor prin
• utilizarea limbajelor de programare de nivel înalt

85
GENERATIA III

• 1965-1981
• extinderea ariei de utilizare si delimitarea unor
  clase distincte
• de calculatoare
• memorii ultrarapide care îmbunatatesc
  performantele memoriei
• interne si se apropie de ritmul de lucru al
  procesorului
• extinderea prelucrarilor conversationale si în
  timp real
• perfectionarea limbajelor de programare existente
• aplicarea principiului microprogramarii si
  realizarea de firmware,
• software prin hardware, adica programe speciale
  încorporate în
• hardware.

86
GENERATIA IV

• 1981-1989
• utilizarea memoriilor semiconductoare de tip MOS
  (Metal Oxide
• Semiconductor) si MOSFET (Metal Oxide
  Semiconductor Field Effect
• Transistor) în locul memoriilor cu inele de
  ferita
• optimizarea sistemelor de operare
• progrese remarcabile în domeniul echipamentelor
  periferice
• dezvoltarea retelelor de calculatoare si
  extinderea prelucrarilor
• interactive
• din punct de vedere structural apar calculatoare
  electronice cu mai
• multe procesoare

87
GENERATIA V

• 1990.
• Termenul de calculatoare din generatia 5 a fost
  creat de japonezi pentru
• a descrie o noua generatie de calculatoare bazate
  pe principiile inteligentei
• artificiale. Aceste calculatoare folosesc
  prelucrarile paralele, noi principii
• de organizare a memoriei interne, noi tipuri de
  operatiuni microprogramate
• si limbaje de programare apropiate de limbajul
  natural.
• Din aceste motive ele sunt considerate
  calculatoare electronice cu arhitectura
• non von Neumann sau post von Neumann.

Realizeaza trecerea de la prelucrarea
electronica a datelor la prelucrarea inteligenta
a cunostintelor. Se transforma în sisteme de
prelucrare a cunostintelor (KIPS Knowledge
Information Processing Systems).
88
Calculatoare
marimea, viteza de lucru, costul
supercalculatoare, mainframes, minicalculatoare
microcalculatoare
89
Supercalculatoare

• cele mai puternice, mai rapide si mai scumpe
  calculatoare
• utilizate în aplicatii specializate, care
  solicita un volum foarte mare de
• calcule matematice, precum previziuni
  meteorologice, cercetari în
• domeniul energiei nucleare, explorari petroliere,
  grafica si animatie
• 1976 - primul supercalculator - Cray-1 - firma
  Cray Research

90
2006 - China va încearca sa-si surclaseze eternii
rivali SUA si Japonia prin Comanda unui
supercalculator care va lucra cu o viteza de
peste 1000 De trilioane operatii pe
secunda. China are în prezent 19
supercalculatoare.
sursa http/news.softpedia.com
91
IBM

• Lider pe piata supercalculatoarelor
• Domina net piata prin vinzarea a 259 din
• top 500, urmat de HP
• IBM Blue-Gene este cel mai rapid
• Supercalculator din lume la ora actuala
• Produs în colaborare cu Departamentul
• National de Energie si Securitate Nucleara
• SUA si este instalat în Lawrence Livermore
• National Laboratory (SUA)
• Opereaza cu peste 136 de trilioane op-sec.

sursa http/news.softpedia.com
92
Cel mai rapid computer din Europa...

• Produs de IBM - MareNostrum - Barcelona
• Supercomputing Centre (BSC)
• Este utilizat pentru cercetare si dezvoltare
• în aerodinamica, biologie si genetica
• Viteza operatiunilor pe secunda - 40 teraflops
• Ca dimensiune este considerat micut în
• comparatie cu alte sisteme de acest gen
• 425 m2, 50 000 Kg si consuma 630 Kw/ora.

sursa http/news.softpedia.com
93
Mainframe

• Cea mai simpla definitie pentru mainframe este
  un calculator mare.
• Puterea de calcul pemite prelucrarea zilnica a
  milioane de tranzactii,
• aplicatii în cadrul liniilor aeriene, bancilor
  internationale, companiilor petro
• liere si burselor de valori.
• Primii producatori de mainframe-uri erau
  cunoscuti sub numele de
• IBM si cei 7 pitici, fiind vorba de IBM
  (evident), Burroughs, Control Data,
• DE, Honywell, NCR, RCA si Univac
• Lider este IBM, competitori - Hitachi Data
  Systems si Amdahl - produc
• sisteme compatibile cu System/390 al IBM, si
  Unisys, Sun si Digital

94
Mainframe
95
System z9
2005 - IBM a lansat un mainframe nou, solutia
System z9, despre care se sustine ca a fost
prima dintr-o generatie de sisteme al caror
obiectiv este simplificarea managementului
sistemelor si stabilirea unui grad superior de
securitate.
Proiectul z9 reprezinta o investitie de 1,2 Mld.
USD, peste 5,000 dintre inginerii companiei au
lucrat mai bine de trei ani.
96
System z9
Poate procesa pâna la un mld. de tranzactii pe
zi, ceea ce dubleaza practic capacitatea sistemulu
i IBM anterior, mainframe-ul z990. Solutia noua
include si o cantitate dubla de memorie în
comparatie cu z990, adica 512 GB si reprezinta un
mainframe complet configurabil de 54 de sisteme,
în comparatie cu cele numai 32 ale
solutiei z990.
97
Minicalculatoare

• un calculator de dimensiuni medii, ce
  functioneaza ca un sistem
• multiutilizator - poate suporta pâna la câteva
  sute de utilizatori

• 1959 - primului sistem comercial PDP-1, Digital
  Equipment Corpora
• tion (DEC). Sistemul costa numai 20.000 , un
  pret destul de mic pentru
• un calculator din vremea aceea.
• 1960 consacrarea termenului de minicalculator
  (minicomputer)

• atuurile minicalculatoarelor sunt
  conectivitate, stabilitate, toleranta la
• erori, raport pret/performante foarte bun

• producatori Hewlett-Packard, IBM, Data General,
  Wang, Tandem,
• Datapoint, Prime

98
Minicalculatoare
99
Top minicalculatoare
DEC PDP and VAX series Data General Nova
Hewlett-Packard HP3000 series Honeywell-Bull
Level 6/DPS 6/DPS 6000 series IBM midrange
computers Norsk Data Nord-1, Nord-10, and
Nord-100 Prime Computer Prime 50 series SDS
SDS-92 "http//en.wikipedia.org/wiki/Minic
omputer"
100
Microcalculatoare

• Cele mai raspândite calculatoare electronice.
• Un microcalculator este un calculator realizat
  în jurul unui microprocesor,
• care constituie unitatea centrala de prelucrare.
• Microprocesorul realizeaza functiunile unitatii
  de comanda si control
• (UCC) si unitatii aritmetico-logice (UAL).
• Daca la microprocesor se adauga dispozitive de
  alimentare cu energie
• electrica, circuite de memorie si circuite de
  interfata pentru EP
• obtinem ceea ce numim un microcalculator.

101
Microcalculatoare
PC-uri desktop care au unitatea de sistem de
forma paralelipipedica cu baza mare jos.
PC-uri tower si minitower (turn) unitatea de
sistem are forma unui turn.
Dupa forma unitatii de sistem
laptop-uri, forma de geanta diplomat, cu ecran
plat, destinate calatoriilor sau lucrului în
afara biroului.
102
Laptop

• Laptop-urile au aparut în 1982, ca produs al
  GRiD Systems.
• Perfectionarile au umarit ca directii
• reducerea greutatii (1 3 Kg),
• perfectionarea tehnologiei de afisare (ecranul),
  
• cresterea duratei de viata a bateriei,
• amplificarea performantelor sub aspectul puterii
  de calcul
• (procesor, RAM, hard-disc, unitati de disc
  flexibil si optic).

Topul actual al producatorilor include Toshiba,
Compaq, Acer, DEC, IBM , NEC, Fujitsu, Sony,
Hewlett-Packard.
103
Modele Laptop
Model compatibil IBM cu touchpad
Model Macintosh (Apple)
104
Brand-uri Laptop
Acer - TravelMate and Aspire Alienware - Area
51m and Sentia Voodoo PC - Envy Apple Computer
- iBook and PowerBook ASUS Averatec Bacoc
Clevo Compaq - EVO, Armada, and Presario Dell
- Inspiron and Latitude ECS Fujitsu Siemens -
Lifebook Gateway
Gericom Hewlett Packard - HP Pavilion and HP
Omnibook Hypersonic Lenovo - ThinkPad (Formerly
manufactured by IBM) Medion NEC - VERSA
Panasonic - Toughbook Sony - VAIO Tadpole --
SPARCbook Toshiba - Dynabook, Portege, Tecra,
Satellite, Qosmio Relion Zyrex
105
Notebook- notepad, writing pad

• 1988 - firma NEC.
• Greutate redusa la jumatate fata de un laptop,
  încape într-o
• servieta.

106
Palmtop

• 0,5 kg sau chiar mai putin, pot fi tinute în
  palma,
• ecranul are de cele mai multe ori numai 8 linii
  de afisare
• utilizari în magazine sau depozite pentru
  memorarea stocurilor
• sau a vânzarilor, datele respective fiind
  transmise la centrul de
• prelucrare prin intermediul unei linii
  telefonice.
• Producatori Hewlett-Packard, 3Com, NEC, Sony,
  Telxon, Intermec.

107
Personal Digital Assistant

• PDA (Personal Digital Assistant) este un palmtop
  specializat în
• stocarea numerelor de telefon, a programelor de
  întâlniri de lucru
• si a altor informatii personale. Unele PDA-uri
  pot recunoaste scrisul
• de mâna, pot avea fax, modem si capacitati de
  comunicare Internet.

palmOne Tungsten T5
108
Personal Digital Assistant
Cele mai populare modele BlackBerry hp iPAQ
Pocket PC (Originally Compaq iPAQ until HP merged
in 2002) Palm Pilot, Tungsten, LifeDrive, Treo
and Zire Sharp Wizard and Zaurus Sony CLIÉ
Tapwave Zodiac AlphaSmart Dana Dell Axim
GMate Yopy Fujitsu Siemens Loox 720 Apple
Computer Newton
109
1. 5 MICROCALCULATOARE
Calea microinformaticii (miniaturizare, costuri
scazute) a fost deschisa de M.E. Hoff de la firma
INTEL din SUA - a inventat primul micropro- cesor
(1971).
Structura standard a unui microcalculator
cuprinde microprocesorul, memoria de lucru
(RAM), memoria speciala (ROM), interfete pentru
periferice de I/E si magistrale .
110
MICROCALCULATOARE
111
MICROCALCULATOARE

• La microprocesor, cu rol de UCP, sunt conectate
  prin intermediul
• magistralelor memoriile de tip ROM sau RAM si
  circuitele de interfata
• pentru a asigura legatura cu echipamentele
  periferice de I/E.
• Magistralele (bus) au rolul de a asigura
  legaturile între componen-
• tele microcalculatorului.

Magistrala de comenzi
Magistrala de date
Magistrala de adrese
112
MICROCALCULATOARE
Magistrala de date - ansamblu de 8, 16, 24, 32
sau mai multe linii prin care tranziteaza datele
la si de la microprocesor. Sunt trans- portate
instructiunile citite din memorie, datele de
intrare, rezultatele de stocat în memorie care
ulterior vor fi transmise unitatii de iesire.
Magistrala de adrese se refera la adresele la
care sunt stocate sau de la care sunt preluate
datele din memorie. Magistrala unidirectionala
deoarece adresele sunt emise de un microprocesor
pe baza decodificarii instructiunilor din
program.
Magistrala de comenzi cuprinde de la 6 la 12
linii în functie de model si transporta semnalele
de sincronizare si control. Aceste semnale
sunt folosite de unitatea de comanda si control.
113
MICROPROCESORUL

• Circuit integrat complex ale carui functii sunt
  comandate prin program.
• Circuitul integrat reprezinta o pastila
  semiconductoare (chip  în
• engleza, puce  în franceza) pe care sunt
  realizate prin diferite tehnologii
• de fabricatie diode, tranzistori, condensatori si
  rezistori, interconectate
• eventual printr-o retea metalizata în scopul
  realizarii unei functii specifice.
• Pastila semiconductoare este introdusa într-o
  capsula de ceramica sau
• din material plastic si este prevazuta cu un set
  de terminale (pini)
• metalice conectate la bornele de intrare, de
  iesire si de alimentare ale
• circuitului existent.

114
MICROPROCESORUL
Tipul circuitului integrat Nr. Componente
SSI (Small Scale Integration) Pâna la 100
MSI (Medium Scale Integration) 1003000
LSI (Large Scale Integration) 3000100000
VLSI (Very Large Scale Integration) 100 000 1 000 000
ULSI (Ultra Large Scale Integration) peste 1.000.000
115
MICROPROCESORUL
Arhitectura CISC (Complex Intruction Set
Computer) - specifica procesoarelor cu un set
complex de instructiuni, UCP recunoscând aproximat
iv 200 de instructiuni. La ora actuala
arhitecturile CISC sunt cele mai raspândite.
Dupa setul de instructiuni executate de UCP
Arhitectura RISC (Reduced Intruction Set
Computer) - specifica microprocesoarelor care
recunosc un numar relativ limitat de
instructiuni. Deoarece instructiunile sunt
simple executia lor este foarte rapida. Pretul
redus si viteza ridicata de executie a
instructinilor sunt parametri care le asigura
expansiunea în viitor.
116
Performantele microprocesoarelor lungimea
cuvântului, marimea magistralei, viteza de tact
Lungimea cuvântului este o masura a numarului de
biti pe care procesorul îl poate trata simultan
Marimea magistralei determina numarul de biti ce
pot fi transportati simultan. Microcalculatoarele
utilizeaza de regula magistralele de 8
respectiv 16, 32, 64, 128 biti.
Viteza de tact reprezinta rata la care se executa
operatiile elementare controlate de orologiu.
Daca la primele microprocesoare era de 1-2 MHz,
la ultimele microprocesoare a ajuns de ordinul
GigaHz (1 GHz la Pentium III, 3.4 GHz la Pentium
IV etc.).
117
ISTORIA MICROCALCULATOARELOR

• 1973, Franta - primul microcalculator MICRAL,
  INTEL 8008
• 1975, MITS lanseaza primul microcalculator de pe
  piata americana
• ALTAIR 8800 impropriu numit microcalculator
  (pachet de componente
• (kit), pe care utilizatorul trebuia sa le
  asambleze). Costul era de 439 si
• s-au vândut 2000 de kituri în 1975.
• SUA, Steve Jobs, electronist timid si excentric,
  si Stephen Wozniak
• au construit într-un garaj primul calculator
  personal Apple I. Ei înfiinteaza
• firma Apple Computer si impun pe piata în 1977 un
  nou model Apple II,
• care a avut un succes deosebit Se marcheaza
  astfel era microinformaticii.
• Urmatorul model - Apple III - este fara succes
  comercial deosebit.

118
ISTORIA MICROCALCULATOARELOR
Microcalculatorul APPLE II
119
ISTORIA MICROCALCULATOARELOR
1980 a intrat în lupta IBM  "big blue"  care
începe construirea primului calculator personal
al firmei. 1981 se impune pe piata noul produs
IBM PC ce devine, în scurt timp, un standard în
lumea calcula- toarelor personale. La aceasta a
contribuit si faptul ca firma a publicat si
specificatiile tehnice ale sistemului iar multe
firme vor începe sa produca sisteme compatibile
IBM PC
120
ISTORIA MICROCALCULATOARELOR

• Firme precum Compaq, Toshiba, Hewlett Packard,
  DEC, DELL au realizat
• microcalculatoare dupa aceleasi principii si care
  folosesc acelasi software.
• Calculatoarele compatibile IBM, numite si clone
  au reusit sa cucereasca piata
• prin trei argumente 1) performante identice, 2)
  aceeasi calitate si 3) pret cu
• cel putin 15 mai mic.