MIHAI EMINESCU LUCEAFARUL

1
MIHAI EMINESCULUCEAFARUL
2
PUBLICAREA POEMULUI

• Publicat în Almanahul Societatii Academice
  Social-Literare România juna, Viena, aprilie
  1881, reprodusa în Convorbiri literare si în
  volumul Poesii, 1883, cu modificari ale lui Titu
  Maiorescu.

3
SURSE DE INSPIRATIE

• A. FOLCLORICE
• a) Basmul muntenesc Fata în gradina de aur,
  versificat de Eminescu dupa versiunea Das
  Madchen im goldenen Garten, culeasa de germanul
  Richard Kunisch în Muntenia
• b) motivul Zburatorului

4
SURSE DE INSPIRATIE

• FATA ÎN GRADINA DE AUR basm în versuri, având
  urmatoarele motive basmice
• Motivul fecioarei de o frumusete unica
• Motivul personajelor întelepte, ajutatoare
• Motivul celor trei încercari
• Motivul balaurului paznic
• Motivul metamorfozei
• Motivul obiectelor fermecate
• Motivul cuplului ideal, Adam si Eva

5
SURSE DE INSPIRATIE

• B. FILOZOFICE
• Influenta filozofiei lui Arthur Schopenhauer
  despre geniu si omul comun
• GENIUL OMUL
  COMUN
• inteligenta
  instinctualitate
• obiectivitate
  subiectivitate
• capacitatea de a-si depasi sfera
  incapacitate...
• aspiratie spre cunoastere vointa de
  a trai
• singuratate
  sociabilitate
• puterea de a se sacrifica dorinta de a
  fi fericit

6
SURSE DE INSPIRATIE

• C. CULTURAL MITOLOGICE
• Motive din mitologia greaca, indiana, crestina
• D. BIOGRAFICE
• Propria-i viata ridicata la rang de simbol

7
APARTENENTA CA GEN

• FORMA POEMULUI E
  NARATIV-
  DRAMATICA
• formula de intoducere a fost odata
• prezenta unui narator
• povestirea la persoana a III-a
• existenta personajelor
• constructia gradata a subiectului
• numarul mare de verbe
• prezenta dialogului cu formele specifice de
  adresare

8
APARTENENTA CA GEN

• LUCEAFARUL ESTE UN POEM LIRIC
• schema epica e doar cadrul
• întâmplarile si personajele sunt simboluri
  lirice, metafore în care se sintetizeaza idei
  filozofice, atitudini morale, o viziune poetica.
• INTERFERENTA DE GENURI e o caracteristica
  romantica.

9
TEMA POEMULUI

• ALEGORIE PE TEMA ROMANTICA A LOCULUI GENIULUI ÎN
  LUME
• Un indiciu da chiar Eminescu pe marginea unui
  manuscris Aceasta este povestea. Iar întelesul
  alegoric ce i-am dat este ca, daca geniul nu
  cunoaste nici moarte si numele lui scapa de
  noaptea uitarii, pe de alta parte aici pe pamânt
  nici e capabil de a ferici pe cineva, nici
  capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar
  n-are nici noroc.

10
TEMA POEMULUI

• ALTE INTREPRETARI
• Basm al fiintei (Constantin Noica)?
• Atractia lui A FI (Edgar Papu)?
• Expresia unei vagi filozofii a fiintei si a
  neantului (Alain Guillermou)?

11
COMPOZITIA

• PATRU TABLOURI construite pe ideea cuplului si
  alternanta spatiilor
• TABLOUL I
• SPATIU ireal, de poveste A fost odata ca-n
  povesti, limitat, dar deschis spre infinit
• TIMP al visului, anistoric, de poveste,
  irepetabil A fost ca niciodata
• FATA DE ÎMPARAT
• nu are nume, e unica (icoana, luna)?
• traieste în castelul de la marginea marii
• vine la fereastraspatiu al deschiderii

12
TABLOUL I

• FATA DE ÎMPARAT
• Vorbeste cu el în somn
• Nu e o fiinta obisnuita preafrumoasa, una la
  parinti
• Se afla mereu în spatii de trecere fereastra,
  oglinda
• Intuieste natura astrului Privea în zare cum pe
  mari/ Rasare si straluce
• Vrajeste, descânta, îl cheama sa-i lumineze viata
• Aspira spre înalt

13
TABLOUL I aplicatii pe text

• Identifica în primul tablou elemente specifice
  lumii basmului Care crezi ca este rolul lor în
  text?
• Fecioara, Madona, frumoasa fara corp, floarea
  albastra sunt în lirica eminesciana ipostaze ale
  idealitatii feminine. Identifica versuri care
  contin sugestii ale puritatii superlative ale
  fetei de împarat.
• Releva semnificatia imaginii mreaja de vapaie
  care consemneaza prima legatura între fata si
  Luceafar. Enumera si alte elemente specifice
  imaginarului romantic.

14
TABLOUL I

• LUCEAFARUL
• se întruchipeaza, de fiecare data e parte a
  naturii sale supracategoriale
• întruchiparile lui sunt METAFORE ALE FIINTEI
• ÎNGERUL iese din mare
• par de aur, fata stravezie, alba, mort
  frumos cu ochii vii, nascut din cer si mare
• DEMONUL iese din soare
• vite negre de par, scaldat în foc de soare,
  trist, gânditor, palid, nascut din soare si
  noapte

15
TABLOUL I aplicatii pe text

• Identifica strofele care cuprind prima si apoi
  cea de-a doua metamorfoza a Luceafarului.
  Stabileste asemanarile si diferentele dintre cele
  doua portrete
• Poetul însoteste descrierea înfatisarii
  Luceafarului de verbul a parea parea un tânar
  voievod, coroana-i arde pare... Motiveaza
  folosirea lui repetata.
• Compara înfatisarea statuara a Luceafarului
  umerele goale, marmoreele brate cu cea a lui
  Catalin Cu obrajei ca doi bujori/ De rumeni
  bata-i vina pentru a constata diferenta dintre
  cele doua alternative ale iubirii.

16
TABLOUL I

• LUCEAFARUL VENUS, ASTRU AL IUBIRII
• OGLINDA n-o reflecta pe ea, ci pe el e spatiu de
  trecere între cele doua lumi
• ÎNGERUL o cheama în palate de margean în adâncul
  oceanului, dar OCHIUL LUI O-NGHEATA
• DEMONUL o cheama în ceruri sa fie mai mândra
  decât stelele, dar PRIVIREA LUI O ARDE
• INCOMPATIBILITATE CUPLUL NU SE REALIZEAZA

17
TABLOUL I

• TABLOUL I e construit pe o serie de OPOZITII
• spatiu limitat spatiu nelimitat
• spatiu terestru spatiu astral
• viu mort
• sus jos
• murire nemurire
• înger demon
• lumina - întuneric

18
TABLOUL AL II-LEA

• TIMP si SPATIU de poveste, dar REALE prin
  teluricul lor
• FATA si-a pierdut unicitatea, a intrat în
  categorie (numele o transforma în exponent al
  unei categorii)?
• e pamânteana
• seamana cu Catalin Te-ai potrivi cu mine
• CATALIN are natura terestra copil de casa, paj,
  baiat din flori si de pripas, guraliv si de
  nimic
• el e INSTINCT, adica MULTIPLICITATE

19
TABLOUL II aplicatii pe text

• Partea a II-a este o idila. Identifica strofele
  care descriu dragostea în lumea omului comun.
• Ce semnificatie crezi ca are cuvântul noroc?
  Scrie doua enunturi în care sa aiba alte
  semnificatii decât cele din poem.
• Comenteaza sensul exclamatiei lui Catalin arz-o
  focul, raportându-l la modul de exprimare al
  Luceafarului.
• Versurile care se refera la Catalin contin
  frecvent diminutive copilas, obrajei, binisor.
  Care este rolul lor în conturarea portretului
  pajului?

20
TABLOUL AL II-LEA

• CATALIN
• îsi încearca norocul
• iubirea lui e un JOC CARE SE ÎNVATA Daca nu
  stii ti-as arata/ Din bob în bob amorul
• glasul lui e cel din idilele lui Eminescu
• Catalina îl întelege, desi mai aspira spre înalt
  În veci îl voi iubi
• CUPLUL SE REALIZEAZA

21
TABLOUL AL III-LEA

• ZONA PRESPATIALA SI PRETEMPORALA, mai mult decât
  originara
• neantul, haosul stapânit de groaza propriului
  vid, a golului din începuturi
• DRUMUL LUCEAFARULUIDRUMUL CUNOASTERII
• este o calatorie regresiva în timp sub imperiul
  luminii
• COSMOGONIA haosul, întunericul, adâncul, marile,
  luminile izvorânde
• NU EXISTA PUNCTE DE REPER, timpul si spatiul nu
  s-au nascut înca

22
TABLOUL III aplicatii pe text

• Secventa descrierii zborului Luceafarului este o
  cosmogonie. Separ-o de ansamblul partii a treia.
• Selecteaza din discursul Demiurgului versuri în
  care este descrisa fragilitatea fiintei umane.
• Precizeaza raportul dintre Hyperion si Demiurg,
  având în vedere folosirea alternativa a
  apelativului parinte si a formei de plural noi.
• Indica legatura ce se poate stabili între legenda
  lui Orfeu si oferta Demiurgului Vrei sa dau
  glas acelei guri/ Ca dup-a ei cântare/ Sa se ia
  muntii cu paduri/ Si insulele-n mare

23
TABLOUL III aplicatii pe text

1. Indica legatura ce se poate stabili între legenda
   lui Orfeu si oferta Demiurgului Vrei sa dau
   glas acelei guri/ Ca dup-a ei cântare/ Sa se ia
   muntii cu paduri/ Si insulele-n mare

24
TABLOUL AL III-LEA

• LUCEAFARUL a devenit HYPERION
• dupa Hesiod, divinitate subolimpica, fiu al
  cerului, tatal Soarelui si al Lunii
• dupa Homer, Soarele însusi
• HYPER-EON pe deasupra mergatorul
• DEMIURGUL
• creatorul universului
• locuieste acolo unde a fi si
• a nu fi e totuna, în infinit, în neant

25
TABLOUL AL III-LEA

• DIALOGUL CU DEMIURGUL
• limbajul sententios, gnomic
• atmosfera glaciala
• dialogul e presupus, Demiurgul
• aude replicile lui Hyperion înainte ca acesta sa
  le mai exprime
• Demiurgul construieste o vasta antiteza
  muritor-nemuritor Ei doar au stele cu noroc/ Si
  prigoniri de soarte,/ Noi nu avem nici timp, nici
  loc,/ Si nu cunoastem moarte

26
TABLOUL AL IV-LEA

• SPATIU TERESTRU, cu imagini PARADISIACE,
  specifice universului TELURIC EMINESCIAN
• din locul lui menit din cer, locul ordinii,
  Luceafarul priveste spre Pamânt castelul nu mai
  exista
• CODRUL, padurea de tei narcotizanta
• LUME A VEGETALULUI, a speciilor unde toate sunt
  la plural (spatiul multiplului)?
• Chipul fetei a devenit CHIP DE LUT

27
TABLOUL AL IV-LEA

• Ea ramâne cu aspiratia îl cheama sa-i lumineze
  NOROCUL NOSTALGIE PENTRU COMUNICARE
• LUCEAFARUL se izoleaza în nemurire si raceala
• UNICITATEA ramâne atributul lui
• se descopera prizonier al eternului
• MONOLOG caci comunicarea înseamna
• început de moarte ca si iubirea, ea
• înseamna prezenta în noi a propriei
• noastre nefiinte

28
TABLOUL IV aplicatii pe text

• Prima imagine a îndragostitilor este cea a doi
  tineri, ei devenind apoi copii cu plete lungi,
  balaie. Care consideri ca este motivul acestei
  transformari?
• Motiveaza refuzul Luceafarului de a-i deveni
  fetei de împarat stea cu noroc.
• Ultimul cuvânt al poemului este rece. Aceeasi
  este si aspiratia îndragostitului în Oda (în
  metru antic) Vino iar în sân nepasare trista.
  Exprima-ti opinia despre secventa finala,
  raportând-o la ansamblul textului.

29
TABLOUL AL IV-LEA

• Hyperion are fire duala
• GENIU (contemplativ) TITAN
  (activ)?
• Hyperion întruchipare a GÂNDIRII ce sustine
  lumile în fiinta (I. Em. Petrescu)?
• el aspira zadarnic la noaptea uitarii

30
IDEEA POEMULUI

• CEI DOI S-AU CAUTAT
• El se retrage, dar lumea aceea de jos a învatat
  cu adevarat sa-si ridice privirile catre el sau
  catre altul ca el, de parca ar sta sa sparga
  cercul sau cel strâmt
• Trecerea geniului prin lume, ca si trecerea lui
  Hyperion pe deasupra mergatorul lasa în urma
  o dâra de lumina si un zvon al ordinii
• (Constantin Noica)?

31
IDEEA POEMULUI

• Iata asadar ca se întâmpla totusi ceva deosebit
  în lumea de jos, pe care geniul n-a putut-o salva
  în felul cum vroia el. Ba chiar se întâmpla ceva
  de necrezut LUMEA ACEASTA DE JOS VINE EA SA
  SALVEZE GENIUL... La capatul poemului eminescian,
  un nelamurit sentiment de armonie îti ramâne, în
  ciuda dizarmoniei dintre cele doua ordini, cea a
  generalului si cea a individualului
• (Constantin Noica)?

32
?
IDEEA POEMULUI
GUSTAV KLIMT SARUTUL
33
BIBLIOGRAFIE
?

• BULARCA, Cornelia, FUNARIU, Ion, ITU, Cristina,
  ITU, Mircea, OSNAGA, Bianca, Literatura româna.
  Comentarii. Sinteze. Evaluari, Editia a IV-a
  revazuta si adaugita, Ed. Orientul Latin, Brasov,
  1997
• COSTACHE, Adrian, IONITA, Florin, LASCAR, M.N.,
  SAVOIU, Adrian, Limba si literatura româna
  Manual pentru clasa a XI-a, Editura Art,
  Bucuresti, 2007