RELIGIA ОN ANTICHITATE

1
RELIGIA ÎN ANTICHITATE

• ÎN GRECIA SI LA ROMA

2
Religia Greciei antice
Izvoarea). Arheologice-ruinele unor
temple(Partenonul si Erechteionul din
Atena, Templul lui Apollo din Delfi, altare,
morminte, statui ale zeilor, monede cu
chipuri ale zeilor).
Epigrafice-calendare scre, legi sacre, formule
funerare.
Literare-epopeile lui Homer(sec.IX-VIII
i.Hr)Iliada si Odiseea,
poemul epic Theogonia(Nasterea zeilor)al lui
Hesiod, odele lui Pindar,
tragediile grecesti ale lui Eshil,
Sofocle si Euripides, Istoriile lui
Herodot.etc
Partenonul-de la partenosfecioara este templul
dedicat zeitei intelepciunii Pallas-Athena
Partenonul a fost construit din initiativa lui
Pericle, între anii 447 î.Hr. si 432 î.Hr. Este
opera lui Fidias, asistat de arhitectii Ictinos
si Callicrate si de sculptorii Agoracritos si
Alcamene
Erechteionul ridicat între 421 406 î. Hr.
decoreaza partea nordica a Acropolei casa
zeilor si centrul religios al Atenei.

Grupul de sanctuare construite pe terenul
denivelat, probabil ca se afla pe locul fostului
palat al regelui atenian Erechteion. Distrus de
asaltul persilor.


Acest templu a fost
închinat zeitei Atena, zeului Poseidon si lui
Erechteion.
3

• 
  Schita istorica
• Civilizatia grecilor se impune in bazinul
  mediteranean, incepand cu secolul IX_VIII i. Hr.,
  cand peste populatia bastinasapelasgii(popor la
  marii) s-au asezat triburi indo-europene(aheii-inc
  epand cu 1400 i. Hr., urmati de ionieni, eolieni,
  dorieni.
• Istoria Eladei cuprinde 5 perioade
• Perioada geometrica(1025-700 i.Hr)-denumirea
  provine de la ceramica cu motive geometrice.
• 2. Perioada arhaica(700-500 i.Hr)-grecii
  colonizeaza tarmul M.Negre, Asia si S
  Italiei(Magna Graecia)
• 3. Perioada clasica(500-323)-epoca
  oraselor-stat- Atena(regimul democratic),
  Sparta(regimul aristocratico-militar), a
  Ligilor(uniuni de cetati, cu scop defensiv,
  economic sau religios) si a apogeului culturii si
  artei, a luptelor cu persii si a fondarii
  imperiului macedonean.
• 4. Perioada elenistica(323-31)-impartirea
  Imperiului Macedonean catre diadohi-generalii lui
  Alexandru si simbioza intre religiile si
  culturile popoarelor inglobate in Imperiu.
• 5. Perioada romana(31-cucerirea ultimului
  stat elenistic, Egiptul-313-cand religia crestina
  incepe sa inlocuiasca treptat politeismul
  greco-roman

Alexandru Macedon, calare pe celebrul sau cal,
Buchefal
Alexandru (356-323 i.Hr.)era fiul regelui Filip
al Macedoniei. Preluand conducerea regatului il
transforma in Imperiu, prin cuceririle sale din
Europa, Africa si Asia
Alexandru cel Mare luptând cu Regele Persan
Darius III(Mozaic al lui Alexandru din Pompei,
dupa o pictura greaca originala din sec. al
III-lea î.Hr., acum pierduta)
4
Panteonul,
cosmologia si morala Grecii au fost de la inceput
politeisti. In Perioada arhaica si cretana era
adorata ca zeita a fecunditatii Pamantul mama si
o zeitate a naturii si animalelorPOTHNIA THERON.
Din Iliada si Odiseea-epopeile lui Homer putem
observa caracterul antropomorf al zeilor Eladei.
Ei mancau(ambrozie si nectar), erau razbunatori,
se certau intre ei, aveau idile cu
pamantencele(indeosebi Zeus), guvernand arbitrar
vietile muritorilor din Muntele Olimp, unde
vietuiau asemenea unor monarhi, avand ca zeu
suprem pe Zeus Olimpianul. Poetul Hesiod(secolul
VIII i. Hr.) este cel care in poemul sau
Theogonia expune viziunea grecilor despre
nasterea zeilor Din Chaos s-a nascut Erebus si
Noaptea, iar din acestia Eterul si Ziua. Tot din
Chaos s-a nascut Geea(pamantul) si Eros. Geea
naste pe Uranos(cerul) si apoi muntii si marea.
Din Uranos si Geea apar titanii-monstrii
mitologici(Ocean, Hyperion, Iapet,
Chronos-timpul, Rheea, Thetis, Theia, Phoebe) si
ciclopii-uriasii(Brontes, Steropes,
Arges).Uranos, urandu-si copiii i-a inchis in
adancuri, de unde sunt eliberati de Chronos.
Noaptea a nascut Moira(destinul),
Thanatos(moartea), Moros(pierzania),
Hipnos(somnul), Oniroi(visele) si alte
rautati(Razbunarea-Nemesis, Inselaciunea,
Batranetea, Cearta.) Din Ocean si Thetis au
aparut raurile, iar Hyperion si Theia au
nascutSoarele(Helios), Luna(Selene),
Aurora(Eos). Iapet l-a nascut pe Atlas
sustinatorul boltei cerului iar Chronos si Rheea
au nascut pe zeiHestia, Demetra, Hera, Zeus,
Hades, Poseidon. Chronos isi inghite copiii,
salvati de Zeus, care il detroneaza pe Chronos
devenind liderul zeilor olimpieni. Panteonul grec
cuprindea 13 zei mari(la cei de mai sus
adaugandu-se Hefaistos, Hermes, Ares, Apollo,
Atena, Artemis si Afrodita) si alti zei
minori(Helios, Pan, Dyonissos, Eros, Persefone).
In slujba zeilor erau horele, Moirele, Gratiile
si Muzele
5
DIVINITATILE

• ZEUS
• Romanii il numeau JUPPITER.
• Era divinitatea suprema, stapanul Universului si
  personifica cerul, fiind de asemenea si
  protectorul intregii naturi, al bunastarii
  oamenilor si al vietii sociale.
• Chiar si numele , insemnand cel plin de raze
  ,stralucitorul, ii atesta calitatea de zeitate
  celesta.
• Atributul lui era fulgerul.

6
Hera
Hera (Iunona la romani) era regina
zeilor,patroana a casatoriei si a
maternitatii,personificare feminina a cerului,
dar si a pamantului si protectoare a ogoarelor.
Extrem de geloasa, ea se razbuna adesea pe
cuceririle sotului sau Zeus. Era reprezentata ca
prototipul unei frumuseti robuste
7
Poseidon

• POSEIDON

Poseidon era zeul marii, responsabil de
producerea cutremurelor, a furtunilor de pe mare
si a eruptilor vulcanice, dar si protector al
marinarilor, al pescarilor si al acelora ce
doreau sa cunoasca marea. Era reprezentat ca un
barbat voinic, cu barba, coroana si tinand in
mana semnul sau distinctiv tridentul. In
mitologia romana apare sub numele de Neptun.
8
Hestia

• VESTA

Despre Hestia nu se cunosc multe legende. Tot ce
se stie despre ea este ca i-a refuzat pe
Poseidon si, mai tarziu, pe Apollo si a cerut
fratelui sau , Zeus, dreptul de a ramane
fecioara totdeauna. Ea simboliza puritatea
foculu i din vetre, a focului care ardea
jertfele muritorilor. Mult mai cunoscuta este
zeita romana Vesta, cu care se identifica si
careia ii era inchinat un templu pe colina
Palatinului din Roma, unde slujeau preotese
numite vestale.
9
Demetra

• CERES

Demetra, zeita recoltei, agriculturii si
fertilitatii, i-a daruit lui Zeus o fiica, pe
Persefona, rapita de Hades si dusa in Infern.
Stapanul zeilor a hotarat mai apoi ca aceasta sa
stea noua luni cu mama sa si trei cu Hades.
Misterele eleusiene, foarte populare la Atena
rememorau rapirea Persefonei si cautarea acesteia
de indurerata ei mama. Echivalentul roman al
acestei zeite este Ceres.
10
Atena

• MINERVA

Atena "cu ochi de azur" era zeita intelepciunii,
a razboiului dar si, in acelasi timp,
protectoare a artelor, mestesugurilor si pacii.
A fost nascuta, potrivit legendei, din capul
tatalui sau, Zeus, care isi inghitise prima
consoarta, pe Metis. Nici ea nu a acceptat sa se
marite, lucru care i-a adus denumirea de Pallas
("fata tanara, curata"). Ei i s-a dedicat
magnificul templu Parthenon din orasul ce ii
poarta numele si a carei protectoare era.
Minerva este numele ei roman.
11
Ares

• MARTE

Ares, fiul lui Zeus si al Herei, era zeul
razboiului nedrept si sangeros.L-a avut impreuna
cu zeita Afrodita pe Eros (Cupidon).
Corespondentul roman, Marte, era la inceput si
divinitate agrara, careia ii era inchinata prima
luna a primaverii,martie. Traditia ii atribuie
paternitatea lui Romulus si Remus, gemenii
considerati stramosii romanilor.
12
Apollo

• Apollo, alt fiu al lui Zeus,
• s-a nascut la Delos, in Grecia.
• Mama sa, Leto, a fost urmarita
• de razbunarea Herei si si-a putut
• naste fii doar pe aceasta insula care,
• spune legenda, nu era ancorata
• de fundul marii. Zeu al luminii si
• al Soarelui, al muzicii si al poeziei
• era maestru al Muzelor si ideal de
• frumusete masculina. Grecii il
• considerau si zeu al Binelui si al
• Frumusetii, cel ce face pe oameni
• sa se supuna legilor, aducator de
• fericire, zeu al sanatatii si tatal
• lui Asclepios (zeul medicinei)
• In Italia a fost adorat dupa ce,
• la batalia de la Actium,
• l-ar fi ajutat pe imparatul Augustus sa castige

13
Hefaistos

• VULCAN

Celalalt fiu al Herei era Hefaistos (la romani
se numea Vulcan), divinitate a focului si a
metalelor, care avea ateliere in fundul
vulcanilor, unde faurea arme pentru cei mai mari
eroi legendari. Mama sa, vazand cat era de
urat, a vrut sa-l inece si l-a aruncat in ocean.
Salvat, zeul a ramas insa schiop, defect
accentu at de o lovitura primita de la Zeus. Ca
sa se revanseze, tatal sau i-a oferit-o de sotie
pe frumoasa Afrodita.
14
Artemis

• Sora lui Apollo era zeita Artemis
• , divinitate a luminii selenare, dar si a
• castitatii si fidelitatii conjugale, iar ca
• zeitate terestra, a vanatorii si a padurilor.
• Sunt cunoscute mai multe legende in
• care se arata cruda si necrutatoare
• atunci cand este maniata il transforma
• in cerb pe vanatorul Acteon, care o
• surprinsese la baie, iar tanarul este
• ucis de proprii lui caini de asemenea,
• ucide cele sapte fete ale Niobeei, care
• se lauda ca avea cei mai frumosi copii
• (iar Apollo ii omoara pe baieti). Este
• identificata la romani cu Diana,
• reprezentata ca o tanara cu o tolba de
• sageti si insotita de o caprioara.
• Templul ei din Efes a fost una din
• cele Sapte minuni ale lumii.

15
Hermes

• Hermes era fiul lui Zeus si al
• nimfei Maia si detinea functia
• de mesager al zeilor. De asemenea,
• e considerat protector al comertului,
• al actiunilor indraznete si chiar al hotilor.
• A inventat lira, flautul, masurile si
• greutatile si sportul. A fost identificat
• cu zeul roman Mercur. Ca atribute
• avea sandalele inaripate si caduceul
• (nuia magica, simbol al pacii si comertului).

               
16
Afrodita

• Ultima, dar cu siguranta nu
• cea din urma, zeita olimpiana
• este Afrodita. La Homer, ea
• este fiica lui Zeus si a Dianei, dar
• o alta legenda spune ca ea s-a
• nascut din spuma marii, in locul
• in care cursesera picaturi din sangele
• lui Uranus cand acesta fusese lovit de
• Cronos. Venus la romani, ea era
• stapana dragostei, a frumusetii,
• voluptatii si fecunditatii. Cu numele
• de Anadiomene ("iesita din mare")
• este si zeitate marina, protectoarea
• marinarilor si a porturilor. Desi era
• sotia lui Hefaistos, a iubit mai multi
• zei - Ares (cu care l-a avut pe Eros),
• Hermes sau Dionysos - dar si
• muritori, printre care pe Adonis
• sau pe Anchise, tatal lui Enea.

17
Cultul
eroilor in Elada
Eroii erau personaje reale, care au avut un rol
important in istoria Greciei, prin vitejia,
curajul si faima lor. Erau socotiti produse ale
unirii intre un zeu si o pamanteana, iar cultul
lor s-a dezvoltat in perioada fondarii
coloniilor-sec. VII-VI Probabil au fost si
conducatori ai expeditiilor de fondare a
coloniilor, fiind cinstiti ca eroi
fondatori-cultul lor fiind foarte popular.
1.Heracles, era fiul lui Zeus si al Alcmenei



.
Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul si
înfatisarea sotului ei


, Amphitryon, plecat sa lupte
împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu
Zeus s-a nascut Heracles, iar din unirea Alcmenei
cu Amphitryon, sosit imediat dupa aceea, s-a
nascut Iphicles, frate geaman cu Heracles.
Dându-si seama de originea divina a lui Heracles,
Amphitryon a consimtit sa-l creasca în casa sa,
alaturi de Iphicles. Gelozia Herei fata de
Alcmene s-a manifestat însa de timpuriu, înca
înainte de nasterea copilului. Fiindca Zeus - ca
sa-si ocroteasca viitorul fiu - fagaduise regatul
Argosului primului urmas care se va naste din
Perseus, Hera a îndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia,
care patrona nasterile, sa întârzie nasterea lui
Heracles si sa o grabeasca în schimb pe cea a lui
Eurystheus, fiul lui Sthenelus. Datorita acestui
fapt, Eurystheus se naste la sapte luni,
revenindu-i lui Argosul, iar Heracles e purtat
zece luni în pântece de Alcmene. Mânia Herei
continua sa se reverse si dupa nastere, de data
aceasta însa asupra copilului. Într-o noapte,
când cei doi frati se aflau în leaganul lor, ea
le trimite doi serpi cu gândul sa-l ucida pe
Heracles. Fara sa-si piarda cumpatul, Heracles,
desi avea numai zece luni, îi apuca pe fiecare cu
câte o mâna si îi sugruma, în timp ce Iphicles,
îngrozit, trezeste toata casa cu tipetele
lui. Heracles a ramas cunoscut pentru Cele
douaspreze munci ale lui Heracles, dar si pentru
numeroase acte de curaj si vitejie (cu ar fi
razboiul împotriva gigantilor, lupta cu
centaurii, eliberarea lui Prometheus
etc.). 2.Achiles celebru erou grec care a
participat la Razboiul Troian. Achiles era fiul
zeitei Thetys si al muritorului Peleus. Când s-a
nascut, Achilles a fost cufundat în întregime de
catre mama sa în apele Styxului, pentru a deveni
invulnerabil. I-a ramas afara doar calcâiul de
care-l tinea Thetys. Copil fiind, el a fost
încredintat centaurului Chiron, care l-a crescut
pe muntele Pelion. Ulterior, pentru a-l împiedica
sa participe la razboiul troian - unde stia ca-si
va gasi moartea, asa cum prorocise Calchas, si
încercând sa zadarniceasca împlinirea destinului
- Thetys si-a trimis fiul la curtea lui
Lycomedes, regele dolopilor, care l-a tinut
ascuns, deghizat în vesminte femeiesti, printre
fiicele lui. Una dintre ele, Deidamia, i-a nascut
lui Achilles un fiu, pe Neoptolemus (sau
Pyrrhus). Între timp însa, grecii pregateau
razboiul împotriva Troiei. La chemarea lui Ulise
(Odiseu), Achilles se alatura armatelor grecesti,
în fruntea mirmidonilor. La despartire, odata cu
plecarea flotei din Aulis, Thetys îi daruieste
lui Achilles armele divine faurite de Hephaestus
si caii lui Poseidon. Moare ucis la Troia,
fiindu-i infipta in calcai o sageata de catre
Paris. 3. Ulise (Odiseu) celebru erou grec care a
participat la Razboiul Troian. Ulise era regele
Ithacai si fiul lui Sisif si al Anticleei. S-a
casatorit cu Penelopa, fiica lui Icarius, cu care
a avut un fiu, pe nume Telemah. În razboiul
troian, Odiseu are un rol important. Vestit
pentru mintea sa isteata si pentru prudenta si
vorbele frumoase pe care stia sa le rosteasca, el
este trimis adeseori în solii sau i se dau
diverse însarcinari. De pilda, este trimis la
regele Lycomedes sa-l aduca pe Achilles, îl
însoteste pe Menelau atunci când acesta se duce
sa o ceara pe Elena de la troieni, mijloceste
împacarea lui Agamemnon cu Ahile, o aduce pe
Ifigenia la Aulis, e trimis sa-l caute pe
Filoctet împreuna cu armele lui Hercule, patrunde
ca iscoada în Troia si se întelege pe ascuns cu
Elena sa-i tradeze pe troieni etc. 4.Hector,
celebru erou troian, fiul regelui Priam si al
Hecubei si sotul Andromacai, cu care a avut un
fiu pe Astyanax zis si Scamandrius. Hector era
cel mai viteaz dintre troieni. Stiind dinainte ca
avea sa moara în lupta ucis de Achilles, ca
cetatea lui avea sa fie distrusa, el a continuat
totusi sa lupte alaturi de ai sai. În cel de-al
zecelea an de razboi, când luptele se dadeau sub
zidurile Troiei, Hector seamana groaza si moarte
în tabara grecilor. Dupa ce-i ucide pe cei mai
vajnici dintre ei, în frunte cu Patroclus, dupa
ce conduce atacul dezlantuit de troieni împotriva
corabiilor grecesti, pe care le incendiaza,
Hector ramâne singur afara din cetate, sa-l
înfrunte pe Achilles. El este fugarit de trei ori
în jurul zidurilor Troiei de catre eroul "cel
iute de picior" si cade, rapus de mâna lui, sub
privirile îngrozite ale parintilor sai, care
urmaresc lupta de sus, de pe ziduri. Cadavrul lui
Hector e legat de carul lui Achilles si târât de
catre acesta prin pulbere, apoi dus în tabara
ahee. Mai târziu, la cererea si rugamintile lui
Priam, Achilles îl înapoiaza troienilor, care-l
ard pe rug, cu mare cinste
18
Cultul in religia
greaca Lacasul de cult era Templul-grecii au
lasat posteritatii temple celebre ale caror ruine
se vad si azi(Partenonul si Erechteionul-despre
care am vorbit mai sus, Templul lui Zeus, din
Olimpia, Templul Dianei din Efes(una din cele 7
minuni ale Antichitatii, Templul lui Apollo, din
Delfi. Templele erau cladiri masive, sprijinite
pe coloane, terminate cu capiteluri(dorice,
ionice, corintice), orientate cu fata spre
Rasarit, pentru ca primele raze ale soarelui sa
lumineze statuia zeului din cella. Aveau 3 parti
pronaos, naos si opistodom. Sarbatorile
Panateneele in cinstea Atenei, Bufoniile, in
cinstea lui Zeus, la stransul recoltei,
Carneia-in cinstea lui Apollo, Jocurile
olimpice-serbate din 776 odata la 4 ani in
cinstea zeilor Olimpului.
Capiteluridoric, ionic, corintic.
Templul lui Zeus din Olimpia(reconstituire)
Templul lui Apollo de la Delfi.-unde Pithia
prevestea viitorul
Preotia era ereditara,fiind alcatuita din
persoane integre fizic si cu puterea viziunii,
care aduceau jertfe, consultau vointa zeilor prin
mantica-semnele maruntaielor animalelor, zborul
pasarilor sau mantica oraculara(Ptihia, preoteasa
lui Apollo din Delfi avea darul clarviziunii,
prevestind viitorul).
Statuie antica repre zen tand un preot
Templul Dianei din Efes(reconstituire)
19

Cultul mortilor in Grecia antica Grecii isi
inhumau mortii-in morminte cu cupola, folosind
sicrie, in care depuneaupodoabe, arme, vase cu
hrana. Multe practici funerare s-au transmis in
crestinism, pe filiera romana sarutarea de pe
urma a celui mort, inchiderea ochilor celui
decedat,, spalarea trupului defunctului si
invesmantarea lui in vesminte albe. In gura sau
in mana I se punea o moneda, ca sa-I plateasca
luntrasului Caron, cel care trecea sufletele in
imparatia lui Hades. Cei pacatosi mergeau in
lacasul lui Hades, un loc al umbrelor, terorii si
suferintei, cei drepti mergeau intr-un paradis
numit Campiile Elizee.

Sufletele mortilor obisnuiti coborau pe o scara
si mergeau in infern, in imparatia lui Hades.
Zeul infernului era imaginat "ca un talhar
infricosator care se lupta in plina zi cu oameni
mai puternici... ca o persoana care alearga pe un
cal negru, inarmat cu o sabie sau cu un arc".
Locuinta vesnica a mortilor era un loc de
suferinta si de uitare a celor vii, " un loc
intunecos si posomorat, captusit cu panza de
paianjen, unde niciodata nu se face ziua, nici un
cocos nu canta, nici o apa nu curge, iarba nu
rasare flamanzii nu au ce manca acolo, insetatii
nu au ce bea, tinerii vor fi pradati de armele
lor si fetele de podoabele lor.Sufletele mortilor
obisnuiti coborau pe o scara si mergeau in
infern, in imparatia lui Hades. Pentru cei
fericiti exista totusi un loc aparte in lumea
cealalta o insula, unde toate erau pregatite,
iar dupa aceea Campiile Elisee si Gradina lui
Hades, unde fetele dansau iar tinerii
cantau.  Niciodata nu se uita ospatul mortuar,
ale carui resturi erau inchinate sufletelor
stramosilor si duse la mormant. Pentru morti se
aduceau si sacrificii de animale si libatii de
sange, apa, vin, lapte si indeosebi
miere.   Ritul funerar era comemorat in ziua a
treia, a noua, a treisprezecea si la un an. In
timpul doliului trebuiau evitate banchetele si
solemnitatile publice, se foloseau vesminte
modeste si de culoare neagra, se taia parul si
uneori se presara cenusa pe cap si se zgaria
fata. Toate acestea erau impuse de dreptul
religios familial si de aceea erau strict
obligatorii. Nu erau lipsiti de ele decat cei
care erau exclusi de la religia familiei si de la
aceea a cetatii. Aceasta era cea mai grava
interdictie.
Hades, zeul mortilor, la greci, stapanul
Infernului numit Tartar.
20
I
RELIGIA Romana.
ISTORIA ROMEI

• Poporul roman, de origine indo-europeana s-a
  nascut în provincia LATIUM, cu capitala în
  cetatea Roma.
• Aceasta cetate se afla în centrul Italiei, având
  ca vecini la nord- ETRURIA, iar la sud MAGNA
  GRAECIA, a doua patrie a grecilor
• Dupa anul 753, anul întemeierii Romei de catre
  Romulus, Roma a devenit încetul cu încetul
  centrul vietii sociale si religioase al unui vast
  imperiu si al unei vorbiri frumoase care a reusit
  sa înlocuiasca limbile vechi ale multor popoare
  ce si-au gasit a doua patrie în Europa.
• In secolul VIII(753 ab.u. c) triburi de sabini,
  latini si etrusci pun bazele Romei, prin unirea
  asezarilor fortificate de pe cele 7 coline, pe
  malul stang al Tibrului
• Condusa la inceput de regi etrusci Roma s-a
  eliberat si a inceput cucerirea Italiei si a
  bazinului Mediteranei.
• Se cunosc 3 etape in evolutia Romei, de la regat
  la Imperiu
  1Regalitatea(753-509)
• 2. republica(509 i. Hr.-31 d.Hr.)
  
  3.Imperiul(31-476 d.Hr.)
• Roma a crescut astfel în importanta si pe plan
  religios pe masura ce stapânirea romana a cuprins
  toate tarmurile Marii Mediterane

GEMENII REMUS SI ROMULUS, LUPTANDU-SE PENTRU
DREPTUL DE A CONSTRUI CETATEA
21
). Izvoarele arheologice-ruine de temple si
altare, statuile si picturile,
mozaicurile, monedele cu chipul zeilor si
imparatilor,
epigrafice-inscriptiile de
pe monumente,
literare De Re
rustica(Cato sec II i. Hr.), De natura Deorum
si De Divinatione(Cicero),
Eneida(Virgiliu) , Ab Urbe condita(Titus
Livius), Saturnalia(Macrobiu).
. Panteonul, doctrina si morala In perioada
straveche romanii adorau divinitati tainice, ale
caror nume nu le rosteau existau si plante
sacre(laurul), pasari sacre(vulturul) sau animale
sacre(lupoaica). Zeii erau imaginati avand forme
umane(antropomorfi), dand oamenilor belsug,
noroc, vitejie, intelepciune si dreptate.
Principalii zei sunt Jupiter-zeul luminii, al
furtunii si fenomenelor astronomice(tunet si
fulger, ploaie si vant), Juno-sotia sa
credincioasa, zeita lunii, protectoarea familiei,
a miresei si a mamei, Vesta-simbolul
maternitatii, desi era fecioara si a focului
vetrei(cetatii si caminului), Marte, zeu al
vegetatiei si al razboiului (socotit tatal lui
Romulus si Remus), Mercur, zeul comertului,
Saturn, zeul semanaturilor, Minerva, zeita
intelepciunii, artelor si mestesugurilor, Vulcan,
zeul focului, al traznetului si soarelui, Faunus,
zeul animalelor padurii, Fortuna, zeita
norocului, Ianus, zeul zeul portilor cetatii si
casei, Neptun, zeul marilor si alte zeitati
marunte-penatii, ce vegheau la prosperitatea
casei si larii-patronau locurile populate,
manii-sufletele stramosilor, Tiberinus-zeul
Tibru. Ca si la greci exista cultul eroilor
Hercules, Dioscorii Castor si Polux, protectorii
cavaleriei romane, Aeneas, fiul lui Anchise si al
Afroditei, presupusul stramos al romanilor.
Imparatii romani incepand cu Octaavian erau
divinizati(titlul de Augustus), luand nastere
cultul imparatului.Religie politeista religia
romana a preluat elementele de doctrina si
morala de la etrusci si greci, fara a fi
originala in vreun fel. Dreptatea era principala
norma morala-ROMANII FIIND SOCOTITI FONDATORII
DREPTULUI EUROPEAN
22
CULTUL RELIGIEI ROMANE
cultul-se desfasura in Temple, ce le imitau pe
cele etrusce si grecesti(forma dreptunghiulara,
mai rar rotunda) Templul lui Marte-pe Campul
lui Marte, al lui Jupiter, al lui Juno, al
Minervei. Cand Roma era regat, regii aveau si
functii sacerdotale, dar apoi preotii s-au
organiat in colegii(aceasta asociere a lor ii
este atributa regelui Numa).Exista un conducator
al preotilorRex Sacrorum-ce se ocupa de cultul
lui Ianus, trei flamini mari(ai cultului lui
Marte, Jupiter si Quirinus), Pontifex
maximus(supraveghetorul fecioarelor
vestale-INCEPAND CU OCTAVIAN IMPARATII ROMANI
INDEPLINEAU SI ACEASTA FUNCTIE RELIGIOASA), 12
flamini mici(ai unor zei minori). Augurii erau
preotii ce vedeau in anumite semne vointa zeilor,
fetialii, observau ca pacea si declararea
razboiului sa se faca dupa dreptul divin,
decemvirii(consultau cartile sibiline), salienii
erau preotiilui Marte, lupercii ai lui Faunus. Ca
acte de cult se remarcau jertfele, (de cerere a
sfatului zeului, de expiere a pacatelor),
voturile -fagaduintele in fata zeilor(se fagaduia
construirea unui templu, prada de razboi, jocuri
in cinstea lor) ce se scriau pe o tablita si erau
lasate la picioarele statuii zeului si
purificarile(fizice si morale).
IMPARATUL OCTAVIAN IMBRACAT CU TOGA
PRAETEXTA-SIMBOLUL LUI Pontifex maximus
TEMPLUL LUI Marte de pe colina AVENTIN (RECONSTITU
IRE)
RUINELE TEMPLULUI LUI SATURN, DIN ROMA
TEMPLU ROMAN-RECONSTITUIRE
23
Cultul mortilor era popular la romani.

Cei morti
erau incredintati stramosilor deveniti
zei-manibus, fiind salutati cu formula pastrata
in crestinism Sit tibi terra levis(sa-ti fie
tarana usoara). Se credea ca sufetele aveau
nevoie din cand in cand de apa, vin si mancare,
care se aduceau la mormant, la anumite date24
august, 5 octombrie, 8 noiembrie. Sufletele celor
ucisii sau rai trebuiau imblanzite printr-o
ceremonie speciala facuta de capul familiei, in
miez de noapte.


Influentele orientale-apar
dupa ce Roma devine Imperiu, cucerind Orientul.
Asa sunt importate cultul lui Isis si Osiris,
din Egipt, Mithra, zeul luminii, de la Iranieni.
Prin sincretism (adoptarea in Panteon a mai
multor zei ai popoarelor cucerite de Imperiu) si
interpretatio romana(denumirea romana data unor
zei straini, ca aceleasi atributii) toate aceste
zeitati si-au gasit locul in Panteonul roman. IN
313 IMPARATUL ROMAN CONSTANTIN I A DECLARAT
RELIGIA CRESTINA LIBERA
SI EGALA IN DREPTURI CU
CELELALTE RELIGII POLITEISTE IAR IN 381
IMPARATUL TEODOSIUS
I A DELARAT CRESTINISMUL RELIGIA OFICIALA A
IMPERIULUI, CARE A INLOCUIT
TREPTAT CELELALTE CULTE
POLITEISTE.
Octavian, in tinuta militara participand la
campania navala de la Actium-31 i.Hr. impotriva
Cleopatrei si a lui Antoniu-imagini de film
OCTAVIANUS(27 i.HR-14 d.Hr.), PRIMUL IMPARAT
ROMAN, NEPOTUL LUI CAESAR, DIVINIZAT DUPA MOARTE
, AUGUSTUS cel sfant supranume dat de
Senat-27 i.Hr PRELUAT DE TOTI IMPARATII ROMANI,
care l-au urmat, fundamentand astfele cultul
imparatului socotit zeu