ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

1
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
SAJ BRAILA DR.IUGA VIORICA Medic Primar
Medicina Generala Medic Specialist Medicina de
Urgen?a Asistent medical NEGOTEI ELENA
2
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o
urgenta medicala si o cauza principala de deces
peste tot in lume, inclusiv in Romania.
Acesta apare atunci cand un vas de sange se rupe
in creier sau, mai frecvent, atunci când un se
dezvolta un blocaj. Fara tratament, celulele din
creier încep rapid sa moara. Rezultatul
poate fi invaliditatea grava sau decesul.
In fiecare an 15 milioane de oameni prezinta
AVC. Aproximativ 5 milioane decedeaza.
50-70 dintre supravietuitori isi recapata
independenta functionala, 15-30 raman cu
deficite.
Este a treia cauza de deces dupa ischemia
cardiaca si cancer.
3
Vascularizatia creierului este asigurata de
arterele carotide si arterele vertebrale,
ultimele contopindu-se pe linia mediana si
formand trunchiul bazilar, care apoi se divide in
ramuri terminale.
4
(No Transcript)
5
Ischemia cerebrala numita si infarct
cerebral sau inca si ramolisment cerebral
reprezinta suspendarea temporara sau definitiva a
circulatiei cerebrale pe o anumita zona a
creierului. Apare cel mai adesea ca o consecinta
a unui trombus (cheag de sange care se formeaza
intr-o artera), a unui embol (corp strain sau un
trombus mobilizat care, antrenat prin circulatie,
va produce obstructia arterei sau o ingustare a
arterei favorizata de ateroscleroza (ingrosarea
invelisului intern al peretelui arterial). Ultima
este cauza principala a accidentelor vasculare
cerebrale ischemice.

• Ischemia cerebrala se imparte in
• ischemia cerebrala tranzitorie (atac ischemic
  tranzitorA.I.T.).
• infarctul cerebral (ischemia cerebrala completa) .

Hemoragia intracraniana sau hemoragia
intracerebrala este o sangerare care apare in
interiorul craniului. Sangerearea care este
cauzata de o ruperea unui vas de sange poarta
denumirea de accident vascular cerebral hemoragic
(orice fel de sangerare din interiorul craniului
poarta denumirea de hemoragie intracraniana).
Hemoragia de la nivelul craniului sau
creierului de obicei are loc brusc, fie din cauze
inerne fie externe. O astfel de hemoragie poate
provoca leziuni rapide ale creierului si nervilor
si poate fi amenintatoare de viata.
6

• Cheagurile sangvine apar de obicei ca
  rezultat al altor defecte din organism care
  determina afectarea circulatiei sangvine normale,
  cum ar fi
• rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza).

• fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace
  (ritmuri cardiace neregulate)
• anumite afectiuni ale valvelor cardiace
• infectia valvelor cardiace (endocardita)
• un foramen ovale patent (defect cardiac
  congenital)
• tulburari de coagulabilitate a sangelui
• inflamatie a vaselor sangvine (vasculita) 
• infarctul miocardic.
• Hipotensiunea determina scaderea perfuziei
  cerebrale.

AVC ischemic este cauzat de un cheag de
sange care blocheaza circulatia sangvina a
creierului. Cheagul de sange se poate
dezvolta intr-o artera ingustata care iriga
creierul sau poate ajunge in arterele din
circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la
nivelul inimii sau din orice alta regiune a
organismului.
7
Accidentul vascular cerebral hemoragic este
cauzat de o sangerare in interiorul creierului
(numita hemoragie intracerebrala) sau de ruptura
unui anevrism in spatiul din jurul creierului
(numita hemoragie subarahnoidiana).
Hemoragia in interiorul creierului poate
fi rezultatul unei valori crescute pe un timp
indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in
spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de
ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala
crescuta care nu a fost corect controlata.
8

• Factorii de risc care pot fi controlati sunt
• tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea)
• diabetul zaharat.
• nivelul crescut de colesterol din sange  
• afectiuni ale arterelor coronare, fibrilatia
  atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor
  cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie
  
• fumatul, inclusiv fumatul pasiv
• lipsa activitatii fizice
• obezitatea
• folosirea unor medicamente, cum sunt
  anticonceptionalele orale se pare ca la femeile
  aflate in menopauza, terapia de inlocuire
  hormonala are un risc mic de accident vascular
  cerebral.
• consumul crescut de alcool (betia alcoolica se
  defineste prin consumul a mai mult de 5 pahare de
  alcool intr-o perioada scurta de timp )
• alimentatie dezechilibrata prea multe grasimi,
  sare, calorii.
• folosirea de cocaina sau de alte droguri ilegale.

9

• Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt
• varsta. Riscul de accident vascular cerebral
  creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare
  decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din
  toate persoanele cu AVC au varsta de 65 de ani
  sau mai mult.
• rasa. Americanii negri si hispanici au un risc
  mai mare decat persoanele de alte rase. In
  comparatie cu albii, americanii negri tineri,
  atat femeile cat si barbatii, au un risc de 2 -3
  ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a
  deceda din aceasta cauza
• sexul. Accidentul vascular cerebral este mai
  frecvent la barbati decat la femei pana la varsta
  de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt
  mai afectate. La toate varstele, mai multe femei
  decat barbati decedeaza din cauza unui AVC
• istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare
  daca un parinte, un frate sau o sora a avut un
  accident vascular cerebral sau un accident
  ischemic tranzitor
• antecedente - prezenta in trecut a unui accident
  vascular cerebral sau a unui accident ischemic
  tranzitor.

10
ATACUL ISCHEMIC TRANZITOR (A.I.T.)

• Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca o instalare
  brusca a unor episoade cu caracter repetitiv de
  tulburare a unor functii cerebrale, determinate
  de o ineficienta a irigatiei sanguine intr-o
  regiune limitata si care dispare complet in 24
  ore.

• Simptomatologia clinica a AIT include o gama
  variata de manifestari clinice, care poarta
  urmatoarele trasaturi caracteristici
• instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea
  atingand intensitatea maxima in cateva minute
• caracterul deficitar al fenomenelor clinice,
  foarte rar sub forma de manifestari excitatorii
• durata variabila a atacurilor in general scurta
  de la cateva minute la 24-72 ore
• caracterul repetitiv al crizelor este intalnit in
  special in cazul stenozelor avand frecventa mai
  ridicata in primul an dupa debut.

11

• AIT pe sistemul carotidian se manifesta astfel
• Infundarea A.oftalmice - duce la amauroza fugace
  (a se diferentia de arterita cu celule gigante).
• Infundarea ACM - duce la hemipareza tranzitorie
  (faciala, membru superior, rar si membrul
  inferior). Poate apare afazie daca este afectat
  emisferul dominant.
• Infundarea ACA - nu sunt frecvente, deficit
  discret.
•  
• AIT pe sistemul vertebrobazilar duce la
  dizartrie, disfagie, ataxie, vertij, parestezii
  faciale, slabiciune contralaterala sau
  bilaterala, diplopie, hemianopsie uni sau
  bilaterala homonima.

12
INFARCTUL CEREBRAL

• AVC constituit deficitul neurologic de focar
  persista gt 72 ore.

• Infarct in teritoriul arterei cerebrale
  anterioare
• Plegie contralaterala la nivelul membrului
  inferior mai importanta decat la nivelul
  membrului superior.
• Deficite sensoriale minore.
• Pastrarea vorbirii si a raspunsului motor, dar cu
  raspuns lent.
• Anartrie si paraplegie in infarct bilateral
  parasagital, daca arterele cerebrale anterioare
  isi au originea intr-un trunchi comun obstruat.
• Infarct in teritoriul arterei cerebrale mijlocii
• Cel mai comun AVC.
• Plegie/pareza contolaterala, afectand fata si
  membrul superior mai mult decat membrul inferior.
• Afazie .
• Dizartrie .
• Hemianopsie homonima si privire indreptata spre
  locul leziunii.

13

• Infarct in teritoriul arterei cerebrale
  posterioare
• Afectare minima a functiei motorii.
• Anomaliile vizuale pot trece neobservate.
• Functia senzoriala este afectata semnificativ.

• Sindromul vertebrobazilar. Circulatia
  posterioara iriga cerebelul, trunchiul cerebral
  si cortexul vizual. Statistica arata ca 20 din
  AVC ischemice sunt vertebrobazilare. 20 din
  debitul cardiac cerebral este dependent de
  sistemul verte-brobazilar. Sistemul
  vertebro-bazilar iriga trunchiul cerebral,
  emisferele cerebeloase si lobii occipitali
  bilateral. Semnele si simptomele sunt variate
• ataxia
• slabiciune uni sau bilaterala a membrelor
• parestezii periorale sau ale membrelor
• vertij (la schimbari de pozitie a corpului)
• tulburari de vedere uni si bilaterale
• coma
• paralizie de nervi cranieni diplopie
  (n.III-oculomotor, trochlear(IV), abducens(VI),
  facial(VII), disfagie(X-vag), disfonie(IX),
  dizartrie(XII-hipoglos)
• deficite neurologice incrucisate ( deficite ale
  nervilor cranieni ipsilaterale cu deficite
  motorii controlaterale).

14
(No Transcript)
15
ACCIDENTUL VASCULAR HEMORAGIC

• Este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.

Cauza cea mai obisnuita este
hipertensiunea arteriala in absenta acesteia, in
special sub varsta de 40 de ani, pot fi luate in
consideratie malformatiile vasculare congenitale
(anevrisme sau angioame), discraziile sanguine,
purpura si leucemia.
Aspectul clinic este de ictus apoplectic,
care apare in plina sanatate, cu cefalee
violenta, semne meningiene (greturi, varsaturi si
redoare a cefei). Bolnavul isi pierde rapid
cunostinta si cade intr-o coma profunda si
prelungita (cateva zile). In cazurile mai usoare,
bolnavul nu intra in coma si asista la instalarea
progresiva a paraliziei. Coma este caracterizata
prin pierderea totala a cunostintei,
sensibilitatii si motilitatii voluntare. În forme
grave apar tulburarile de ritm cardiac,
respirator, febra mare si transpiratii profuze.
Respiratia este zgomotoasa, fata bolnavului este
inexpresiva, apare deviatia conjugata a capului
si a ochilor, membrele de partea paralizata cad
inerte cand sunt ridicate, obrazul de partea
paralizata bombeaza in timpul respiratiei, aerul
fiind expulzat in vecinatatea comisurii bucale de
aceeasi parte (semnul pipei"). Lichidul
cefalorahidian este de obicei hemoragic.
Semnul clinic principal este hemiplegia, care
evolueaza in aceleasi stadii ca la tromboza
(hemiplegia flasca, spastica, sechele
definitive).
Evolutia este variabila. Unii bolnavi mor
in ziua ictusului, altii in a treia sau a patra
zi si unii se pot vindeca, cu sechele definitive.
Riscul unei noi hemoragii, in lunile sau anii
care urmeaza, este obisnuit.
16
(No Transcript)
17
Sediul de predilectie al hemoragiei este
teritoriul arterei cerebrale, mijlocii cel mai
ades pe stanga. Intinderea leziunii este
amplificata in faza acuta de edemul perifocal.

• Cele mai comune localizari
• A lobi cerebrali
• B ganglioni bazali
• C thalamus
• D punte
• E cerebel.

Conceptia actuala precizeaza faptul ca AVC
hemoragic poate fi determinat la randul lui de 2
afectiuni complet diferentiate si anume a)
Hemoragia cerebrala - revarsare sanguina difuza
in tesutul cerebral b) Hemoragia
intracerebrala - colectie sanguina bine
delimitata, localizata in substanta alba.
18

• Simptomele cele mai frecvente pentru un anevrism
  nerupt sunt
• cefalee pulsatila , unilaterala (migrena isi
  schimba locatia)
• paralizia de oculomotor (la 20 din pacienti) sau
  de n.optic (II), duce la tulb de vedere,
  hemianopsii
• convulsii epileptice.

• Simptome produse de ruptura anevrismului
• tulburari ale starii de constienta, coma
• delir, incoerenta, depresie, anxietate
• sindrom asemanator cu sindromul
  Korsakoff(confabulatie, pierderea memoriei
  recente, apare la hemoragiile pontine si de V3)
• iritatie meningeala ( sange in spatiul
  subarahnoidian) cu fotofobie, hiperestezie,
  pozitie de cocos de pusca, redoare de ceafa,
  Kernig, Brudzinski pozitiv)
• febra in primele 24 de ore, prin iritatie
  meningeana sau afectare de hipotalamus
• varsaturi 25
• deficite neurologice focale - 50 din pacienti
  tulburari de vedere (diplopie - paralizie n. IV
  abducens, hemianopsie homonima - spasm al
  a.cerebrale posterioare, mioza sau
  midriaza-leziune de oculomotor) convulsii 5-10
  din pacienti .
• Consecintele rupturii anevrismului
  Hemoragia subarahnoidiana Hemoragia
  intracerebrala Hemoragia subdurala Vasospasm
  dupa ruptura cu infarct cerebral secundar
  Hidrocefalie.

19
HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA (H.S.A.)
Hemoragia subarahnoidiana (HSA) este
definita ca patrunderea sangelui in spatiul
subarahnoidian (spatiul dintre foitele meningeale
pia mater si arahnoida care invelesc sistemul
nervos central) si determina aparitia sindromului
meningeal. Hemoragia subarahnoidiana este
responsabila de aproximativ 10 din accidentele
vasculare cerebrale, ea aparand in special la
tineri, in ,,plina sanatate.

• Semne si simptome. Principalul simptom al
  conditiei este o durere severa de cap care
  debuteaza brusc si este mai accentuata in partea
  din spate a capului. Alte manifestari specifice
  sunt
• pierderea constientei
• schimbari de dispozitie si personalitate,
  inclusiv confuzie si iritabilitate
• dureri musculare (in special in zona gatului si
  umarului)
• greata si varsaturi
• amorteala unei parti a corpului
• convulsii torticolis
• tulburari de vedere, inclusiv vedere dubla, pete
  oarbe sau pierderea temporara a vederii unui
  ochi disconfort ocular la lumina puternica
  caderea pleoapei
• anizocorie (marimi diferite ale pupilelor
  ochilor)
• rigidizarea brusca a spatelui si gatului insotita
  de arcuirea spatelui.

20
(No Transcript)
21

• FORME CLINICE
• Exista mai multe moduri in care o HSA se
  poate manifesta in functie de aceasta se face
  clasificarea formelor clinice a hemoragiei
  subarahnoidiene in
• - Forme fruste HSS se manifesta doar printr-o
  cefalee insotita de varsatura si este usor
  confundata cu o migrena banala.
• - Forma inselatoare in acesta forma febra se
  instaleaza rapid si poate evolua cu simptomalogie
  centrata pe starea confuzionala sau poate evolua
  cu pierderea brutala a starii de constienta.
• Forma grava (fulgeratoare) se instaleaza coma si
  moartea subita.
• Cerebrala supraacuta (masiva) survine adeseori
  fara nici un simptom premontor, de obicei la
  tineri, barbati in jurul varstei de 50 de ani, in
  plina activitate, din senin' de obicei in plina
  zi, foarte rar noaptea, de obicei in urma unor
  stari tensionale negative.
• Brusc bolnavul are o cefalee intensa, duce
  mana la cap, rosteste cateva sunete
  neinteligibile, cade si intra in coma, din care
  de obicei nu mai iese niciodata.
• - Forma particulara se asociaza manifestarile
  clinice ale unei HS cu paralizia de nerv III.
• Un factor deosebit de important este
  reprezentat de prezenta factorilor sau a
  conditiiior care pot duce la ruperea anevrismelor
  si producerea unei HSA. Acestia ar fi efortul
  fizic, actul sexual, defecatia, emotiile
  puternice, alcoolul.
• Ca urmare a patrunderii sangelui in spatiul
  subarahnoidian apare edemul si mai ales umflarea,
  turgescenta vasculara intracraniana (intre 12 h -
  5 zile), care vor determina instalarea
  hipertensiunii intracraniene si a complicatiilor
  precoce.

22
INVESTIGATII RECOMANDATE IN ACCIDENTELE
VASCULARE
Timpul este critic in diagnosticarea unui
accident vascular cerebral. Un diagnostic pus
rapid poate duce la administrarea de medicamente
care asigura o recuperare mai buna. Prima
prioritate va fi sa se determine daca accidentul
vascular cerebral este ischemic sau hemoragic.

• Evaluare medicala cai respiratorii, sistem
  cardiocirculator, examen abdominal
• Glicemie
• Electroliti
• Functie renala
• Hemograma completa
• Marcheri de ischemie cardiaca
• EKG pe 12 derivatii
• Rx pulmonara.

• Neuroimagistica diferentiaza AVC ischemice de
  cele hemoragice
• Identifica situatii cu indicatie operatorie
  neurochirurgicala.
• CT, RMN, Angio-CT, Angio-RMN
• RMN de difuzie/perfuzie
• CT de perfuzie.

23
(No Transcript)
24
Hemoragie intracerebrala cu
extensie ventriculara
Infarct
Hemoragie
Hemoragie intracerebrala
25
Hematom cerebelos Hematom subdural
Hemoragie subarahnoidiana
Hematoame subdurale
Hemoragie subarahnoidiana
26
Hypertensive Intracerebral Hemorrhage
Hypertensive Intracerebral Hemorrhage
Hemoragie capsulostriata
Hemoragie cerebeloasa
27
MASURI TERAPEUTICE IN AVC

• ATITUDINEA TERAPEUTICA ÎN URGENTA ÎN AVC- IN
  PRESPITAL
• Internarea pacientului în spital, de preferinta
  în unitatea de terapie intensiva neurologica
• Monitorizarea orara a functiilor vitale
  respiratie, puls, TA, diureza, stare de
  constienta, examen neurologic si evaluare
  periodica a scorului Glasgow
• Monitorizarea continua a electrocardiogramei si
  pulsoximetriei.
• Masuri generale
• Protectia cailor aeriene superioare
• Întreruperea aportului oral pentru pacientii cu
  tulburare de deglutitie
• Instituirea unei linii venoase periferice, cu
  mentinerea hidratarii parenterale (solutii
  izotone)

• Oxigenoterapie
• Evitarea escarelor
• Prevenirea ulcerelor corneene
• Instituirea sondajului vezical
• Controlul valorilor TA numai în cazul unor
  valori ale TA sistolice gt 180 mmHg si/sau TA
  diastolice gt 120 mmHg ( nitroglicerina în
  perfuzie i.v, Labetalol, Esmolol, Enalapril)
• Combaterea edemului cerebral manitol 20
  perfuzie i.v., 1 g/kg/zi (1000-1500 ml/24 ore),
  eventual corticoterapie parenterala (Dexametazona
  16 mg/zi i.v.) în AVC ischemice.

28
Ce NU trebuie facut în AVC!!!

• Subestimarea riscului de recurenta al atacului
  ischemic tranzitor, cu dezvoltarea ulterioara a
  unui AVC constituit
• Refuzul spitalizarii pacientului, indiferent de
  vârsta si stare clinica
• Temporizarea examinarii CT/RMN cerebrale
• Începerea terapiei anticoagulante/trombolitice
  înainte de precizarea naturii isschemice a AVC
  constituit prin explorare imagistica adecvata
• Temporizarea sau neglijarea consultului
  neurochirurgical în cazul AVC hemoragic
  (indiferent de vârsta si stare clinica a
  pacientului!)
• Tratarea HTA asociate AVC la valori ale TA
  sistolice lt 180-200 mmHg si/sau TA diastolice lt
  100-120 mmHg
• Neglijarea monitorizarii clinice atente a
  pacientului spitalizat.

29

• Masuri terapeutice specifice AVC ischemice
• Tratamentul trombolitic Se recomanda la pacienti
  atent selectionati, în cazul AVC ischemic
  (infarct cerebral fara transformare hemoragica,
  documentat prin CT sau RMN), în primele 3 ore de
  la debutul AVC.

• Protocolul trombolizei în AVC
• Doza totala de rt-PA (Alteplase) 0,9 mg/kg
  (maxim 90 mg), din care 10 (maxim 9 mg) i.v.
  într-un minut, apoi restul de 90 (maxim 81 mg)
  i.v., cu ajutorul injectomatului, în decurs de o
  ora.
• Aspirina si heparinoterapia vor fi începute dupa
  un interval de 24 ore de la terminarea
  trombolizei (diminuarea riscului hemoragic).
• Pe durata trombolizei si a anticoagularii
  ulterioare valorile TA trebuie mentinute lt 180
  mmHg pentru TA sistolica si lt 110 mm Hg pentru TA
  diastolica, pentru a reduce riscul transformarii
  hemoragice a AVC ischemic.

• Tratamentul anticoagulant
• Heparinoterapia Trombostop (Acenocumarol)
  vizeaza anticoagularea teraputica la valori ale
  INR 2-3 pentru infarctele embolice cerebrale.

• Tratamentul antiagregant plachetar
• Aspirina, în doze variabile (75 325 mg/zi p.o.)
  .
• Clopidogrelul (75 mg de 4 ori/zi, p.o.) sau
  Ticlopidina (250 mg de 2 ori/zi p.o.).

30

• B. Masuri terapeutice specifice AVC hemoragice
• Consult neurochirurgical în urgenta indiferent
  de vârsta si starea bolnavului.
• Evitarea drogurilor antihipertensive.
• Masuri generale în asteptarea interventiei
  neurochirurgicale
• Monitorizarea functiilor vitale
• Sedare
• Analgezie
• Laxative (prevenirea cresterilor bruste ale
  presiunii intracraniene si TA).

• Tratament chirurgical
• endarterectomie carotidiana - consta in
  indepartarea placii de aterom formata pe peretii
  arterelor carotide la persoanele care au
  ingustare moderata sau severa a a.carotide.

31

• interventie chirurgicala pentru drenarea sau
  indepartarea sangelui din interiorul sau din
  jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea
  unui vas sanguin (AVC hemoragic).
• interventie chirurgicala (embolizare
  endovasculara) pentru repararea unui anevrism
  cerebral care a cauzat accidentul vascular
  cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in
  interiorul anevrismului ca sa il blocheze.
• interventie chirurgicala pentru repararea vaselor
  sanguine anormal formate (MAV).

32
Tratamente noi - Montarea de stenturi in
artera carotida poate fi utilizata uneori pentru
a se deschide arterele ingustate in incercarea de
a preveni un accident vascular cerebral. Denumita
si angioplastia percutanata transluminala
cerebrala, aceasta procedura este asemanatoare cu
cea folosita pentru deschiderea arterelor
ingustate care furnizeaza sange inimii
(angioplastia cardiaca).
33
RECUPERAREA DUPA UN A.V.C.
Reabilitarea este elementul principal al
procesului de recuperare dupa un AVC.
Leziuni pe termen lung. Daca un accident vascular
cerebral va crea leziuni pe termen lung depinde
de severitatea acestuia ?i de cât de repede
tratamentul administrat va ajuta la stabilizarea
creierului. Tipul de leziune depinde de zona din
creier in care se produce accidentul vascular
cerebral. Cele mai intalnite probleme dupa un
accident vascular cerebral includ amor?eala în
bra?e sau picioare, dificultati de mers,
tulburari de vedere, dificulta?i de înghi?ire,
dar ?i probleme de vorbire ?i de în?elegere.
Aceste probleme pot fi permanente, dar cei mai
mul?i oameni isi recapata cele mai multe dintre
aceste abilita?i.

• Logopedia. Scopul este acela de a reda cat mai
  mult din independen?a initiala a pacientului.
  Pentru persoanele care au probleme de vorbire,
  logopedia este esen?iala. Un logoped poate ajuta,
  de asemenea, pacientii care au probleme la
  inghitire.

• Kinetoterapia. Terapia fizica este o modalitate
  eficienta de a recâ?tiga puterea, echilibrul ?i
  de coordonare. Pentru abilitatile motorii fine,
  cum ar fi folosirea unui cu?it ?i a unei
  furculi?e, scrisul, sau coaserea nasturilor la o
  cama?a, terapia ocupationala poate fi de ajutor.

• Terapia prin vorbire. Este des intalnit la cei
  care supravietuiesc unui accident vascular
  cerebral si la cei dragi lor sa experimenteze o
  gama larga de emo?ii intense, cum ar fi frica,
  furie, grija ?i durere. Un psiholog poate oferi
  strategii pentru a face fa?a acestor emotii. Un
  terapeut poate urmari, de asemenea, semne de
  depresie, care apar frecvent la cei care sunt în
  convalescen?a dupa un accident vascular cerebral.

34

• Tratament de intretinere. Controlarea factorilor
  de risc pentru AVC precum tensiunea arteriala
  crescuta, fibrilatia atriala, nivelul crescut al
  colesterolului sau diabetul.

• Modificarea stilului de viata. Este importanta
  efectuarea de exercitii fizice atat cat este
  posibil, respectarea unei diete echilibrate,
  renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta
  speciala care sa ajute la scaderea tensiunii
  arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste
  diete recomanda consumarea alimentelor cu
  continut scazut in grasimi (mai ales grasimi
  saturate) si contin mai multe cereale, fructe,
  legume si produse lactate sarace in grasimi.

• Tratament in cazul agravarii bolii. Daca starea
  generala se inrautateste, poate fi necesar ca
  partenerul de viata sa transfere pacientul
  intr-un centru de ingrijiri specializat, mai ales
  daca insotitorul are propriile probleme de
  sanatate care-l impiedica sa aiba grija in mod
  adecvat de pacient. Sunt frecvente situatiile in
  care partenerii de viata isi neglijeaza propria
  sanatate in timp ce au grija de nevoile celui
  care a suferit un accident vascular cerebral.

• Problematica terminarii vietii. Desi reabilitarea
  dupa accidentul vascular cerebral este tot mai
  eficienta in privinta prelungirii vietii, un AVC
  poate determina o dizabilitate majora sau chiar
  decesul. Multe persoane considera ca tebuie sa
  stabileasca alegerile lor referitoare la starea
  lor de sanatate in scris, atat timp cat ei mai
  sunt capabili sa ia si sa comunice celorlalti
  aceste decizii.

35

• Cele trei tipuri principale de astfel de
  directive sunt
• cerere de neaplicare a masurilor de resuscitare
• testamentele care exprima dorinta de a trai
• atribuirea de responsabilitate unui avocat.

• Testamentele care exprima dorinta de a
  trai sunt documente scrise care contin
  instructiuni specifice in legatura cu tipul de
  tratament pe care persoana respectiva doreste
  sa-l primeasca la sfarsitul vietii. Spre
  deosebire de cererile de neaplicare a masurilor
  de resuscitare, care se refera un anumit moment
  in care este nevoie de resuscitare, aceste
  testamente se refera la situatii mai generale.
• Trebuie indeplinite una din urmatoarele 2
  conditii
• persoana respectiva este in coma permanenta
• persoana respectiva nu este capabila sa ia
  decizii in legatura cu tipul de ingrijiri
  medicale pe care ar dori sa le primeasca.
• In momentul in care doi doctori sunt de
  acord ca una din aceste doua este indeplinita,
  doctorul curant va asigura ingrijiri medicale in
  functie de directivele din acest testament. De
  obicei, testamentele de acest gen cer medicilor
  sa nu prescrie nici un tratament care ar prelungi
  in mod inutil procesul mortii.

36
Dupa un accident vascular cerebral,
tratamentul la domiciliu este o parte importanta
a procesului de reabilitare. Poate fi nevoie de
dispozitive care sa usureze activitatea
cotidiana - alimentarea daca
mana este slabita, se pot folosi dispozitive de
agatat, din metal prin a caror manevrare cu
usurinta, se pot apuca si utiliza obiectele in
cazul persoanelor slabite
- imbracarea dispozitive denumite "reachers"
pot ajuta la punerea sosetelor sau a ciorapilor
daca mana sau bratul este slabit
- mersul, plimbarea pot fi folosite carje pentru
a se preveni caderile.
Pacientul trebuie sa se implice cat de mult
poate in ingrijirea sa!
Desi el poate simti nevoia sa il lase
pe ingrijitorul sau sa preia conducerea, cu cat
pacientul participa mai mult in procesul de
reabilitare cu atat este mai bine. Este
recomandat ca el sa ceara ajutor atunci cand
trebuie sa faca fata oricarei dizabilitati pe
care o are si sa incerce sa-i faca pe ceilalti sa
inteleaga care sunt limitele, neputintele sale.
Trebuie sa recunoasca, sa accepte faptul
ca are o depresie atunci cand aceasta exista si
sa incerce sa gaseasca o rezolvare a ei. Depresia
este frecventa dupa un accident vascular cerebral
si poate fi tratata.
37

• CONCLUZIIDupa un accident vascular cerebral
• pacientii de regula au cel mai mare progres in
  capacitatea de a merge in primele 6 saptamani.
  Cea mai mare parte din recuperare are loc in
  primele 3 luni .
• vorbirea, echilibrul si abilitatile necesare
  pentru activitatea de zi cu zi se recastiga mai
  lent si pot continua sa se imbunatateasca in
  primul an
• circa jumatate din persoanele care au avut un
  accident vascular cerebral au probleme legate de
  coordonare, de comunicare, de rationare sau de
  comportament care le afecteaza munca si relatiile
  interpersonale
• dupa ce o persoana a avut un accident vascular
  cerebral, membrii familiei pot invata moduri de
  a-i asigura acesteia suport in vederea
  reabilitarii si de a-i oferi incurajare.

Suportul pentru reabilitare implica
participarea in programul de recuperare a
pacientului cat de des pot membrii familiei.
Este bine ca acestia sa ofere cat de multa
sustinere si incurajare se poate.