Microbiologia

1
Microbiologia

• Stiinta care se ocupa cu studiul germenilor
  microbieni (microorganisme vii cu structura
  simpla si dimensiuni f. mici)
• Microbiologia medicala
• Morfologia agentilor microbieni infectiosi
• Relatia cu organismul uman
• Patogenia
• Rezistenta antiinfectioasa
• Diagnosticul etiologic al bolilor infectioase
• Bazele terapiei antiinfectioase
• Bazele profilaxiei antiinfectioase

2
Evolutia microbiologiei

• Conceptul de contagiune
• Vechiul testament contagiozitatea leprei
• Thucidide (465-395 a.Ch.)- contagium
  animatum-epidemii
• Marcus Terentius Varo (116-27 a.Ch.)- animalia
  minuta-malaria
• Hippocrate (460-377 î.Ch.) - teoria miasmelor
  (aer otravit)
• Girolamo Fracastoro ( 1478-1553) teoria
  contagiunii-prin obiecte-la distanta
• Fugi repede, ajungi departe si întoarce-te cât
  mai târziu!

3

1. Descoperirea microbilor

Antoni van Leeuwenhoeck 1632 1723 -scrisori
trimise Societatii Regale din Londra-care descriu
formele microbilor Arcanae naturae
microscopiorum detecta

• Teoria generatiei spontane

• Microorganismele apar din nimic acolo unde
  exista materiale organice în putrefactie
• Aristotel (antichitate)
• Francesco Redi , 1665
• Spallanzani (1729-1799) - fierberea infuziilor si
  izolarea recipientului împiedicã aparitia
  generatiei spontane

4

1. Elaborarea teoriei microbiene a bolilor
   infectioase

• Robert Boyle, 1665 infectiile sunt rezultatul
  unor fermentatii
• Rayer si Davaine, 1850 sugereaza etiologia si
  transmiterea antraxului
• Henle - orice microb care este socotit a fi cauza
  unei boli, trebuie sã fie prezent în fiecare
  organism infectat

5

• LOUIS PASTEUR
• -prof. de chimie la facultatea din Lille
• (1822 - 1895)

6
Louis Pasteur (1822 1895)

• Studiaza fermentatia-vinului, berii, otetului
• Discrediteaza teoria generatiei
  spontane(experiente simple fierberea baloanelor
  de bulion)
• Descopera anaerobioza
• Studiaza boli ale viermilor de matase flaseria
  si pebrina
• Introduce pasteurizarea ca metoda de
  sterilizare
• 29.04.1878 - La théorie des germes et ses
  applications a la médicine et a la chirurgie
• Descopera numeroase microorganisme
• Prepara vaccinuri antibacteriene vii atenuate
  (holera gainilor, antrax)
• Vaccinul antirabic (1885-Joseph Meister)

7
ROBERT KOCH Medic de tara (1843 - 1910)
8

• Robert Koch (1843-1910)
• Descopera sporul bacilului carbunos
• Introduce frotiurile fixate si colorate în
  studiul morfologic al microbilor
• Utilizeaza gelatina la solidificarea mediilor
  (agarul l-a introdus Hesse !)
• Descopera bacilul tuberculos si vibrionul holeric

9

• Postulatele lui Koch
• microorganismul sã se gãseascã constant în
  organismul bolnavilor ce prezintã aceleasi semne
  de boalã
• sã poatã fi cultivat si sã dea culturi cu
  aceleasi caractere
• cu aceste culturi sã se poatã reproduce boala
  experimental la animal, de la care sã se izoleze
  acelasi microb

10

• Semmelweiss(1818-1865) introduce dezinfectia
  mâinilor cu clorura de var, reduce mortalitatea
  lehuzelor, în clinica de obstetrica din Viena
• Lister introduce dezinfectia cu acid carbolic
  în salile de operatie

11

• Aparitia imunologiei
• Edward Jenner, 1792 vaccinarea antivariolica
• Louis Pasteur vaccinuri vii atenuate
• Haffkine vaccinuri din bacterii omorâte
  împotriva holerei
• Behring prepara anatoxina difterica-vaccinare
• Ilia Mecinikov fagocitoza
• Buchner si Ehrlich - alexina sau complementul
• Grabar si Durham aglutinarea
• Bordet si Gengou reactia de fixare a
  complementului
• Landsteiner grupele sanguine

12

• Aparitia virusologiei
• Ivanovski, 1892 virusul mozaicului tutunului
• Harrison, Carrel, Burows, 1909 cultivarea
  virusurilor pe culturi celulare
• Rous (1911), Goodpasture, Woodrif (1931), Burnet
  (1933) izolarea virusurilor pe oua embrionate

13

• Dezvoltarea chimioterapiei antiinfectioase
• Paul Ehrlich, 1911 glontele magic
  salvarsanul-spirochete
• Domagk, 1932 sulfamidele
• Fleming, 1928 penicilina
• Florey si Chaine, 1941 purificarea si
  stabilizarea penicilinei. Introducerea
  penicilinei în terapie este meritul lor.
• Waksman, 1940 grupul Streptomyces
• Aminoglicozidele, Macrolide, Quinolone,
  etc.(naturale, sintetice).

14

• Dar,
• Bacteriile au dezvoltat o deosebita capacitate de
  a evita antibioticul
• Patternul infectiilor bacteriene s-a modificat
  considerabil
• Utilizarea antibioticelor poate modifica
  delicata ecologia bacteriana a organismului uman,
  permitând proliferarea speciilor, initiind uneori
  noi infectii chiar mai grave decât cele initiale
• Deci,
• Nu exista antibiotic complet lipsit de efecte
  toxice sau reactii adverse
• Iar,
• Utilizarea abuziva a antibioticelor a dus la
  aparitia fenomenului de rezistenta a tulpinilor
  bacteriene la antibiotice si la reaparitia
  hospitalismului modern

15
Microbiologia româneasca

• Victor Babes (1854-1926) - întemeietorul
  microbiologiei românesti
• studii la Budapesta, Viena, Berlin, Paris
• prof. de bacteriologie si AP la Bucuresti
• 1885 - publicã la Paris, împreunã cu Victor
  Cornil, primul tratat de bacteriologie din lume
  intitulat Les bactéries et leur rôle dans
  létiologie, lanatomie et lhistologie
  pathologique des maladies infectieuses
• granulele metacromatice la bacilul difteric
  (corpusculii Babes-Ernst)
• peste 40 de specii microbiene si douã specii de
  protozoare din genul Babesiella
• studiul turbãrii, leprei, tuberculozei, pelagrei
• vaccinarea antirabicã, seroterapia antirabicã si
  antidiftericã
• organizeazã primul institut de cercetãri medicale
  din România, Institutul Victor Babes si primele
  laboratoare de igienã si bacteriologie din tarã.

16

• Ion Cantacuzino (1863-1934)
• studiaza la Paris filozofia si stiintele naturii
• 1901 devine profesor la catedra de medicinã
  experimentalã din Bucuresti.
• studii în domeniul holerei, arãtând rolul
  imunitãtii celulare si umorale.
• vaccinarea antiholericã cu vaccin omorât.
• 1906 introduce în tarã, imediat dupã Franta,
  vaccinarea antituberculoasã cu BCG
• înfiinteazã prin legea sanitarã din 1910 primele
  sanatorii de tuberculozã, primele spitale de boli
  infectioase
• 1921 la Bucuresti Institutul de Seruri si
  Vaccinuri I. Cantacuzino, care a devenit cea mai
  importantã scoalã de microbiologie româneascã.

17

• Constantin Levaditi (1874 - 1953), elev a lui
  Victor Babes
• profesor la Institutul Pasteur din Paris
• studii de valoare în imunologie, virusologie,
  bacteriologie, parazitologie si chimioterapie.
• Împreunã cu elevul sãu St.S. Nicolau pune bazele
  învãtãmântului virusologic în tara noastrã.
  Activitatea Institutului de Virusologie St.S.
  Nicolau a fost continuatã de Prof.Dr. Nicolae
  Cajal.
• personalitãti marcante ale microbiologiei
  românesti C. Ionescu Mihãiesti, M. Ciucã, D.
  Combiescu, G. Zotta, M.Nasta, A. Ciucã, P.
  Condrea, Cornelia Combiescu, G. si Alice Magheru,
  M. Marbe, Aristia Dîmboviceanu, Lidia si
  I.Mesrobeanu, Eugenia Soru, Olga Bonciu, N.
  Nestorescu, Gh.Istrati, M. Georgescu, Eugenia si
  M.Duca