MODTRIM II: Modelul trimestrial pentru economia Belgiei - PowerPoint PPT Presentation

1 / 23
About This Presentation
Title:

MODTRIM II: Modelul trimestrial pentru economia Belgiei

Description:

Title: LE BUDGET ECONOMIQUE Last modified by: ASUS Created Date: 11/17/2004 10:48:32 AM Document presentation format: On-screen Show Company: bfp Other titles – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:33
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 24
Provided by: cnpRouser
Category:

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: MODTRIM II: Modelul trimestrial pentru economia Belgiei


1
MODTRIM II Modelul trimestrial pentru economia
Belgiei
C N P
http//www.cnp.ro
2
Istoria modelului Modtrim
C N P
  • 1994 versiunea anuala a modelului a fost
    utilizata ca instrument central în realizarea
    prognozei pe termen scurt (Economic Budget)
  • 1998 publicarea pentru prima data a conturilor
    trimestriale oficiale
  • 2000 începerea construirii unei versiuni
    trimestriale a modelului
  • 2001 utilizarea pentru prima data a versiuni
    trimestriale a modelului pentru bugetul economiei
  • 2003 descrierea pe suport de hârtie a modelului

3
De ce un model trimestrial în loc de unul anual
C N P
  • Model structural legaturi cauzale între
    agre-gatele economice bazate pe teorii economice
  • Argumente
  • Coerenta prognozelor unui foarte mare numar de
    variabile
  • Orizontul de prognozare (pâna la 6 trimestre)
  • Are si rol pedagogic
  • Permite testarea scenariilor alternative

4
Principalele caracteristici ale modelului
C N P
  • Modelul cuprinde 20 ecuatii comportamen-tale si
    în jur de 180 ecuatii ad-hoc si acelasi numar de
    identitati.
  • Marimea si nivelul de agregare sunt determinate
    de doi factori

5
C N P
  • Pe de o parte, modelul trebuie sa ofere o
    prognoza pentru toate variabilele cerute de
    Guvern si de Agentiile Federale în vederea
    elaborarii bugetului.
  • Pe de alta parte, exista constrângerea
    insuficientei datelor trimestriale în raport cu
    cele anuale.

6
C N P
  • MODTRIM II este, ca si predecesorul sau anual, un
    model al cererii, în sensul ca productia este în
    mod esential determinata de nivelul cererii
    agregate.
  • Strategia de modelare se bazeaza pe mecanisme de
    corectare a erorilor

7
C N P
  • Principalele caracteristici privind evolutia pe
    termen lung a modelului sunt urmatoarele
  • cererea de munca si de capital sunt derivate din
    functia productiei de tip Cobb-Douglas cu
    randamente de scara constante
  • cheltuielile gospodariilor sunt determinate de
    venitul disponibil si de bogatia acumulata
  • volumele pe import si export sunt determinate în
    raport de cererea externa, cererea finala, si cu
    preturile internationale.

8
Ecuatiile comportamnetale
C N P
  • Liniarizarea ecuatiilor prin logaritmare
  • interpretarea coeficientilor de elasticitate
  • se identifica usor contributia fiecarei variabile
  • Mecanimul de corectare a erorilor
  • specificatiile pe termen lung se bazeaza pe
    teoria si validarea testelor de cointegrare
  • specificatiile pe termen scurt se bazeaza pe
    ratele de crestere trimestru/trimestru pentru
    date desezonalizate si ajustate

9
Prognoza macroeconomica variablele
exogene,procesul de prognoza si instrumente
aditionale
C N P
10
Procesul de prognoza
C N P
MODEL
ECUATILE MODELULUI
ANALIZA EXPERTILOR
11
Procesul de construire a unui indicator compus
C N P
  • Etapa I Selectarea indicatorilor potentiali

Etapa II Extinderea datelor cu modelul ARIMA
  • Etapa III Construirea principalilor indicatori
    compusi
  • 1. Transformarea datelor
  • Extragerea componentelor neregulate si a celor
    sezoniere
  • Extragerea trendului
  • Normalizarea datelor
  • 2. Selectia finala si sincronizarea indicatorilor
  • 3. Este posibila construirea indicatorilor

Etapa IV Selectia finala a indicatorului compus
12
Variablele exogene
C N P
  • Mediul international
  • Pretul titeiului brent
  • Ratele de schimb
  • Ratele dobânzii pe termen scurt
  • Ratele dobânzii pe termen lung

13

Baza de date trimestriala
C N P
  • Conturile nationale trimestriale oficiale pentru
    Belgia au fost publicate de ICN(Institutul de
    Conturi Nationale) pentru prima data în 1998.
    începând cu ultimul trimestru din 1998, au fost
    întocmite conturi trimestriale conform
    metodologiei ESA 95.
  • Acestea contin o clasificare concisa pe sectoare
    (7 ramuri) a valorii adaugate totale, a
    salariilor si a angajatilor, o clasificare a PIB
    pe componente ale cheltuielilor (consum,
    investitii, exporturi si importuri) si câteva
    elemente ale conturilor pe venit. Începând cu
    octombrie 2002, majoritatea acestor serii sunt
    disponibile pentru perioada 1980-2001, atât serii
    neajustate cat si serii ajustate cu efectele
    sezoniere si calendaristice.
  • Desi îndeplinesc criteriile impuse de Eurostat,
    aceste date trimestriale publicate oficial sunt
    insuficiente pentru a furniza baza de date
    necesara unui model trimestrial atât de complet
    ca MODTRIM II. Domenii importante din care
    lipsesc date trimestriale sunt mediul
    international, stocul de capital, averea
    gospodariilor, si conturi de venit detaliate ale
    sectoarelor institutionalizate (gospodarii,
    firme, sectorul privat si restul lumii). Aceste
    date au fost construite de FPB si se potrivesc cu
    seriile anuale si trimestriale oficiale,
    respectând identitatile ecuatiilor care respecta
    conturile nationale.

14
C N P
  • Seriile care lipseau au fost construite
    folosindu-se tehnici de interpolare bazate pe
    serii similare. În acest caz, seria anuala (seria
    de baza) este interpolata folosindu-se profilul
    trimestrial al seriilor similare, pe baza a doua
    principii. Mai întâi, restrictiile la nivel de an
    ale seriei de baza sunt respectate în al doilea
    rând, se o corectare pentru diferentele de
    volatilitate între seria asemanatoare si seria de
    baza.
  • A fost scrisa o procedura automata pentru a
    realiza interpolari la variabilele de stoc si
    flux. Atunci când nu au fost disponibile serii
    asemanatoare potrivite, sau în cazul în care
    seriile nu sunt foarte importante în ceea ce
    priveste marimea sau nu au o structura ciclica, a
    fost utilizata o metoda de interpolare
    mecanicista.
  • Deoarece prognozele se realizeaza de cel putin 2
    ori pe an, este necesara o actualizare rapida a
    bazei de date trimestriale. Pentru a realiza
    acest lucru, a fost dezvoltata o procedura
    computerizata centralizata care încorporeaza în
    mod automat datele de conturi nationale cele mai
    recente si date din alte surse (date financiare),
    generând serii de date actualizate

15
MODTRIM II este format din cinci blocuri
C N P
  • 1. Gospodariile populatiei
  • Consumul privat care se calculeaza în functie de
    consumul privat ( la preturi constante), venitul
    brut disponibil al gospodariilor, deflatorul
    consumului privat, averea financiara a
    gospodariilor,somajul total, definitie larga (
    FPB), forta de munca
  • Investitii rezidentiale care se calculeaza în
    functie de investitiile pentru locuinte (
    investitii brute, la preturi constante),
    deflatorul consumului privat, rata dobânzii reale
    pe termen lung (filtrata H-P),deflatorul
    investitiilor pentru locuinte.

16
C N P
  • 2. Firmele
  • Cererea pentru prod-factori care depinde de
  • Cererea de munca de numar angajati (în ore) în
    functie de valoarea adaugata bruta în firmele
    sectorului privat (la preturi constante), salarii
    (în sectorul privat), angajati (în ore),
    deflatorul implicit pe valoare adaugata bruta (la
    preturi de baza)
  • Cererea de capital în functie de stocul de
    capital (sectorul de afaceri) în functie de
    valoarea adaugata bruta, sectorul privat (la
    preturi constante),costul capitalului (sectorul
    privat),deflatorul implicit pe valoare adaugata
    bruta ( la preturi de baza )
  • Evolutia stocurilor schimbarile în stocuri nu
    sunt observate în mod direct, dar realizeaza
    echilibrul între productie si conturile de
    cheltuieli.

17
C N P
  • 3. Comertul exterior
  • exporturile de bunuri si servicii ( la preturi
    constante) în functie de pietele exportatoare
    potentiale pentru Belgia ( la preturi constante),
    deflatorul exporturilor de bunuri si
    servicii,pretul mondial de export pentru bunuri
    si servicii ( în USD), rata de schimb nominala
    euro/dolar
  • Importurile de bunuri si servicii ( la preturi
    constante)care depind de deflatorul importurilor
    de bunuri si servicii, deflatorul implicit pe
    valoare adaugata bruta (la preturi de baza),
    cererea finala (la preturi constante) recalculata
    (depinzând de continutul importurilor)

18
C N P
  • 4. Preturile si salariile
  • Deflatorul implicit al VAB în sectorul privat
    este pretul central al modelului determinat în
    functie de salarii în sectorul privat , angajati
    ( în ore ), costul capitalului (sectorul privat),
    factor total al productivitatii factorilor de
    productie (filtru H-P), salarii in firmele din
    sectorul privat, valoarea adaugata bruta în
    firmele sectorului privat( la preturi constante),
    pretul mondial de import pentru bunuri si
    servicii ( în USD), rata de schimb nominala
    euro/dolar, valoarea adaugata bruta, sectorul
    privat (la preturi constante), trendul (filtrat
    H-P) valorii adaugate brute, sectorul privat (la
    preturi constante).
  • Deflatorul explicit al valorii adaugate este
    calculat ca raport între valoarea adaugata la
    preturile curente si valoarea adaugata la
    preturile constante
  • Preturile interne reflecta o anumita strategie
    de fixare a preturilor la nivelul pietei, fiind
    nu numai functie de preturile externe dar si de
    preturile interne cu valoare adaugata
  • Cresterea salariilor brute pe ora în sectorul
    privat, excluzând indexarea, este considerata
    exogena deoarece este determinata de întelegerile
    colective bianuale dintre partenerii sociali.
    Salariile nominale pe ora sunt obtinute
    multiplicând aceasta variabila exogena cu
    coeficientul indexarii. Costul salariului pe ora
    este calculat adaugând diferitele contributii
    sociale ale angajatorilor.

19
C N P
  • Preturile pentru export sunt calculate ca o medie
    ponderata a preturilor interne si a preturilor
    internationale în functie de deflatorul
    exporturilor de bunuri si servicii, pretul
    mondial de export pentru bunuri si servicii ( în
    USD), rata de schimb nominala euro/dolar,
    deflatorul implicit pe valoare adaugata bruta (
    la preturi de baza )
  • Preturile pentru import sunt calculate în
    functie de deflatorul importurilor de bunuri si
    servicii pretul mondial de import pentru bunuri
    si servicii (în USD), rata de schimb nominala
    euro/dolar, deflatorul implicit pe valoare
    adaugata bruta ( la preturi de baza)
  • În ecuatia dinamica, preturile interne nu par
    importante. Pretul titeiului este introdus pentru
    a lua în considerare un efect suplimentar
    specific preturilor energiei asupra preturilor de
    import. Într-adevar, pare logic ca preturile de
    import pentru bunurile de energie sa aiba
    elasticitatile calculate în raport cu preturile
    internationale mai mari decât preturile de import
    ale altor bunuri (pe termen scurt)

20
C N P
  • 5. Conturile sectoarelor institutionale
  • Modelul distinge patru agenti economici, grupati
    în sectoare institutionale gospodariile
    populatiei, firmele, guvernul federal si restul
    lumii
  • Conturilor pentru gospodarii cuprind
  • Generarea si alocarea venitului primar al
    gospodariilor se compune din patru elemente
    excedent brut de exploatare, venituri mixte,
    venituri ale angajatilor si venituri pe
    proprietate. Venitul mixt real pe persoana este
    determinat de doi indicatori care reflecta
    profitabilitatea si cota venitului în capital în
    sectorul firmelor. Suma salariilor brute în
    sectoarele privat si public si diferite categorii
    ale contributiilor sociale ale angajatorilor
    compun veniturile totale a angajatilor. A treia
    componenta a venitului primar, respectiv venitul
    net pe proprietate este împartit în diverse
    componente, cea mai importanta (dobânzi,
    dividende) fiind o functie a averii financiare a
    gospodariilor, ratele dobânzii pe termen lung si
    scurt si profitabilitatea capitalului. Excedentul
    brut de exploatare este obtinut ca reziduu al
    contului de venit.

21
C N P
  • Distributia secundara a venitului gospodariilor.
    Venitul primar al gospodariilor se transforma în
    venit disponibil, luând în considerare
    beneficiile sociale, contributiile sociale,
    taxele curente si alte transferuri curente.
    Contributiile sociale sunt împartite în alte 20
    de categorii pe baza sectorului institutional de
    primire (asistenta sociala, guvernul federal,
    companii de asigurari private) si agentul care
    plateste contributiile (pentru contributiile
    angajatorilor sectorul public sau privat pentru
    contributiile angajatilor salariat cu salariu,
    angajat pe cont propriu si persoane ce primesc
    beneficii sociale.

22
C N P
  • Utilizarea venitului disponibil
  • Venitul disponibil al gospodariilor este
    destinat cheltuielilor pentru consum si economii.
    Modificarile în venitul net al gospodariilor în
    rezervele fondurilor de pensii sunt considerate
    în mod logic economii. Acestea sunt calculate
    prin identitate, ca diferenta între contributiile
    sociale primite de companiile de asigurari
    private si beneficiile platite de acestea.
  • Contul de capital al gospodariilor populatiei
  • Contul de capital indica transferul economiilor
    si reprezinta postul de echilibrare final al
    contului curent (cantitatea disponibila pentru
    finantarea altor sectoare, respectiv cantitatea
    pe care sectorul gospodariilor este obligat sa o
    împrumute de la alte sectoare).

23
Scenarii În aceasta ultima sectiune se vor
examina doua simulari ce implica o schimbare
simultana a mai multor variabile exogene( pentru
a construi un scenariu alternativ coerent). Toate
ajustarile ce variaza în timp ale variabilelor
exogene reflecta numai dinamica interna a
modelului
C N P
  • 1. O depreciere a euro fata de dolar
  • Socul se impune o depreciere de 10 a euro fata
    de dolar
  • Rezultatele simularii cresc atât exporturile
    cât si importurile determinând o balanta de cont
    curent negativa iar PIB-ul continua sa creasca
  • 2. Efectele unei cresteri a pretului petrolului
  • Socul cresterea pretului petrolului Brent
    exprimat în dolari cu 20 deasupra nivelului din
    scenariul de baza
  • Rezultatele socului se resimte în economie ca
    un soc negativ în ceea ce priveste comertul .
    Patru trimestre dupa socul pretului petrolului,
    PIB-ul în preturi constante este cu 0,13 mai mic
    fata de linia de baza
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com