A S E M - PowerPoint PPT Presentation

1 / 168
About This Presentation
Title:

A S E M

Description:

Title: 1. Esen a sistemului de asigur ri sociale constituie: Author: Geta Last modified by: Evlampie Donos Created Date: 9/11/2006 6:00:32 AM Document presentation ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:92
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 169
Provided by: Geta
Category:
Tags: marrakech

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: A S E M


1
A S E M
  • CONCURENTA COMERCIALA
  • Chisinau, 2008

2
CAPITOLUL I
  • NOTIUNEA DREPTULUI CONCURENTEI
    COMERCIALE

3
1.Notiunea dreptului concurentei comerciale
  • Ansamblu de reguli juridice
  • Cârmuiesc competitia dintre agentii economici
  • Scopul câstigarea si conservarea clientelei.

4
2. Notiunea dreptului concurentei comerciale
  • Determinarea persoanelor îndreptatite sa
    participe, ca agenti economici, la competitia de
    pe piata libera
  • Examinarea instrumentelor concurentei cu referire
    la atragerea si pastrarea clientelei de catre
    agentul economic interesat
  • Normalitatea rivalitatii dintre agentii economici
    de pe piata (concurenta neloiala, practicile
    anticompetitive).

5
3. Componentele notiunii
  • Complex de reglementari specifice, care îi
    formeaza cadrul legal
  • Ambianta economica adecvata,constând într-o piata
    libera
  • Existenta si modalitatile de exercitare a
    competitiei economice
  • Relatii de concurenta dintre agentii economici.

6
4. Obiectul dreptului concurentei comerciale
  • Optimizarea desfasurarii competitiei dintre
    agentii economici în conditii oneste si corecte
  • Reprimarea modalitatilor abuzive, care sunt
    nocive pentru relatiile tipice de piata.

7
5.Particularitati ale dreptului concurentei
comerciale
  • Ramura de drept în curs de formare
  • Caracterul pluridisciplinar (latura de fond si
    procedurala
  • Reglementarile alcatuiesc un Drept profesional
    (vizeaza agentii economici)
  • Asigurarea unui echilibru national între tendinte
    contrare.

8
6. Raporturile cu dreptul comercial
  • Dreptul concurentei comerciale nu reglementeaza
    fapte de comert, ci fapte perfect distincte, care
    scapa de sub egida dreptului comercial
    (denigrarea unui rival, practicile concertate de
    tip monopolist etc.)
  • Caracterul teleologic al dreptului concurentei
    comerciale, urmarind sa imprime un anumit mod de
    comportare agentilor economici.

9
7. Raporturile cu Dreptul consumatorilor
  • Obiective conexe
  • Posibilitatea înglobarii reglementarilor de
    protectie a consumatorilor în Dreptul concurentei
    comerciale
  • Bilateralitatea obiectivelor urmarite
  • Cele doua domenii de reglementare au subiecte de
    drept diferite, obiecte si finalitati deosebite.

10
8. Relatiile cu dreptul administrativ
  • Raspunderea pentru faptele ilicite de dreptul
    concurentei comerciale este preponderent de
    natura contraventionala
  • Aplicarea regulilor care asigura caracterul
    concurential al pietei revine unor autoritati
    administrative
  • Metoda specifica de reglementare este
    subordonarea.

11
9.Relatiile cu dreptul civil
  • Principiile raspunderii sunt, cu unele
    particularitati, principiile raspunderii civile
    delictuale
  • Metoda specifica de reglementare este aceeasi ca
    în dreptul civil, a egalitatii partilor.

12
10.Principiile dreptului concurentei comerciale
  • Principiul liberei concurente
  • Principiul eticii concurentiale
  • Principiul eficacitatii
  • Principiul proportionalitatii.

13
11. Principiul liberei concurente
  • Libertatea fiecarei întreprinderi de a-si
    construi strategia competitionala
  • Prejudiciul concurential trebuie sa fie licit,
    evident, cu exceptia domeniilor unde exista
    monopoluri de exploatare sau de utilizare.

14
12.Principiul eticii concurentiale
  • Orice act de concurenta trebuie sa se supuna unor
    repere etice
  • Etica concurentiala este expresa în raporturile
    profesionale dintre comerciantii concurenti
  • Condamnarea imoralitatii.

15
13.Principiul eficacitatii
  • Reinterpretarea în sens economic a categoriilor
    juridice preluate si asimilate din alte ramuri de
    drept, având drept scop urmarirea eficientei
    concurentiale
  • Acordarea imunitatii la amenda sau reducerea
    cuantumului amenzii
  • Pragmatismul în procesul de abordare a
    acordurilor anticoncurentiale si concentrarilor
    economice în cursul procedurilor de evaluare.

16
14.Principiul proportionalitatii
  • În sens material, dreptul concurentei comerciale
    nu intervine decât atât cât este necesar pentru a
    regla mecanismele de piata si a asigura eficienta
    concurentei
  • În sens procedural, actiunea dreptului
    concurentei se concretizeaza în sanctiuni
    diferentiate.

17
CAPITOLUL II
  • CADRUL LEGAL
  • SI INSTITUTIONAL

18
1. Dispozitii constitutionale
  • Art.126 din Constitutia RM
  • Libertatea comertului
  • Protectia concurentei loiale
  • Crearea unui cadru favorabil valorificarii
    tuturor factorilor de productie
  • Protejarea intereselor nationale în activitatea
    economica, financiara si valutara.

19
2. Dispozitii ale legilor organice
  • Legea nr.906/1992 privind limitarea activitatii
    monopoliste si dezvoltarea concurentei
  • Legea nr.1103/2000 cu privire la protectia
    concurentei.

20
3. Reglementari internationale
  • Conventia Uniunii de la Paris pentru protectia
    proprietatii industriale, încheiata la 23 martie
    1883
  • Reglementari ale G.A.T.T. (în temeiul Acordului
    de la Marrakech, încheiat la 15 aprilie 1994, a
    luat nastere Organizatia Mondiala de Comert
    (O.M.C) prin transformarea G.A.T.T.

21
4.Structuri institutionale
  • Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei
    (legea nr.1103/2000 cu privire la protectia
    concurentei)
  • Camera de Comert si Industrie (legea nr.393/1999
    cu privire la Camera de Comert si Industrie)
  • Institutia avocatilor parlamentari (legea
    nr.1349/1997 cu privire la avocatii
    parlamentari)
  • Directia comert interior, servicii si protectia
    consumatorului din cadrul Ministerului Economiei
    si Comertului (legea nr.64/1990 cu privire la
    Guvern).

22
5. Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei
  • Agentia este o autoritate permanenta în
    administratia publica, cu statut de persoana
    juridica
  • Este condusa de un consiliu administrativ compus
    din 7 membri
  • Directorul general si cei doi adjuncti sunt
    numiti în functie de catre Parlament pe un termen
    de 5 ani
  • Agentia promoveaza politica statului în domeniul
    protectiei concurentei.

23
6.Camera de Comert si Industrie
  • Stabileste normele etice, orientate spre
    garantarea sigurantei tranzactiilor si probitatii
    comportarii membrilor sai pe piata, excluderea
    concurentei si parteneriatului neloial în
    afaceri
  • Tine si publica registrul comercial privat al
    membrilor sai
  • Elibereaza certificate de origine a marfurilor.

24
7.Institutia avocatilor parlamentari
  • A fost creata în conformitate cu Legea
    nr.1349/1997
  • Avocatii parlamentari contribuie la apararea
    drepturilor omului prin prevenirea încalcarii
    acestora
  • Examineaza cererile privind deciziile sau
    actiunile autoritatilor publice centrale si
    locale, institutiilor, organizatiilor si
    întreprinderilor, indiferent de tipul de
    proprietate.

25
8.Directia comert interior, servicii si protectia
consumatorului
  • Este un organ subordonat Ministerului Economiei
    si Comertului
  • Promoveaza politica statului în domeniul
    protectiei consumatorului
  • Depisteaza abaterile de natura sa prejudicieze
    interesele consumatorilor.

26
Capitolul III
  • CADRUL ECONOMIC

27
1.Etape în dezvoltarea comertului
  • Pozitia comertului în sistemul economic al
    breslelor
  • Liberalizarea comertului
  • Situatia din Moldova (legea Missir din 1902,
    legea breslelor) Nenitescu din 1912)
  • Etapa recenta a libertatilor comerciale.

28
2(1).Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Premise constitutionale
  • Stimularea initiativei private
  • Adaptarea cooperatiei la conditiile economiei de
    piata
  • Renasterea societatilor comerciale
  • Atragerea investitiilor de capital strain.

29
2(2) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Liberalizarea preturilor si tarifelor
  • Convertibilitatea monedei nationale
  • Unificarea cursului de schimb al leului.

30
2(3) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Premise constitutionale
  • Economia Republicii Moldova este o economie de
    piata
  • Economia este bazata pe proprietatea privata si
    pe proprietate publica
  • Statul asigura protectia concurentei loiale
    (art.126 din Constitutie).

31
2(4) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Stimularea initiativei private
  • Întreprinderea este obligata sa respecte regulile
    de comportament pe piata în conditiile
    concurentei libere, drepturile si interesele
    legitime ale consumatorilor, sa asigure calitatea
    cuvenita a marfurilor si serviciilor
  • Statul contribuie la dezvoltarea concurentei
    libere
  • Întreprinderea individuala este întreprinderea
    care apartine cetateanului , cu drept de
    proprietate privata (art.7,8,14 din Legea
    845/1992 cu privire la antreprenoriat si
    întreprinderi).

32
(2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova
  • Întreprinderi mici si Întreprinderi mijlocii
  • Întreprinderea micro este agentul economic cu un
    numar mediu scriptic anual de cel mult 9
    persoane, suma anuala a veniturilor de vânzari de
    cel mult 3 milioane de lei si valoarea totala
    anuala de bilant ce nu depaseste 3 milioane de
    lei

33
(2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova
  • Este întreprindere mica agentul economic cu un
    numar mediu scriptic anual de salariati de cel
    mult 49 de persoane, suma anuala a veniturilor
    din vînzari de cel mult 25 milioane de lei si
    valoare totala anuala de bilant a activelor ce nu
    depaseste 25 milioane de lei

34
(2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova
  • Este întreprindere mijlocie agentul economic ce
    corespunde urmatoarelor criterii numar mediu
    scriptic anual de salariati de cel mult 249 de
    persoane, suma anuala a veniturilor din vînzari
    de cel mult 50 milioane de lei si valoare totala
    anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50
    milioane de lei (Legea nr.206/2006 privind
    sustinerea sectorului întreprinderilor mici si
    mijlocii)

35
2(6). Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Patenta de întreprinzator
  • Patenta de întreprinzator se elibereaza pentru
    unul din genurile de activitate prevazute de
    lege
  • Nu impune înregistrarea de stat si primirea
    licentei
  • Titularul trebuie sa respecte drepturile si
    interesele consumatorilor (art.3 din Legea
    93/1998 cu privire la patenta de întreprinzator)

36
2(7) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Gospodarii taranesti (de fermier)
  • Întreprindere individuala, bazata pe proprietate
    privata asupra terenurilor agricole
  • Se poate constitui si dintr-o singura persoana
    fizica
  • Suprafata terenurilor si marimea altor bunuri
    trebuie sa asigure utilizarea preponderenta (mai
    mult de 50 la suta) a muncii personale a
    membrilor ei (legea nr.1353/2000 privind
    gospodariile taranesti (de fermier).

37
2(8) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Adaptarea cooperatiei la conditiile economiei de
    piata
  • Cooperativele de întreprinzator
  • Cooperativele de productie
  • Cooperatia de consum.

38
2(9) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Cooperativele de întreprinzator
  • Organizatie comerciala (întreprindere) cu statut
    de persoana juridica
  • Este alcatuita din cel putin 5 persoane juridice
    si/sau fizice
  • Genuri prelucrare, prestari servicii, economii
    si împrumut s.a. (legea nr.73/2001 privind
    cooperativele de întreprinzator).

39
2(10) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Cooperativele de productie
  • Întreprindere înfiintata de catre 5 sau mai multe
    persoane fizice
  • Scopul desfasurarea în comun a activitatii de
    productie sau a altei activitati economice
  • Munca personala a membrilor ei (preponderent)
    (legea nr.1007/2002 privind cooperativele de
    productie)

40
2(11)Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Cooperatia de consum
  • Cooperativa de consum asociatie autonoma si
    independenta de persoane fizice
  • Desfasoara activitate economica pentru
    satisfacerea necesitatilor si intereselor
    membrilor sai
  • La înfiintarea cooperativei de consum participa
    cel putin 7 persoane (legea nr.1252/2000 privind
    cooperatia de consum).

41
2(12)Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Renasterea societatilor comerciale
  • Întreprindere individuala
  • Societate în nume colectiv
  • Societate în comandita
  • Societate pe actiuni
  • Societate cu raspundere limitata
  • Cooperativa de productie
  • Cooperativa de întreprinzator
  • Întreprindere de arenda
  • Întreprindere de stat si întreprindere municipala
    ( legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat
    si întreprinderi).

42
2(13) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Investitiile straine (forme)
  • Drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile
    si imobile, precum si alte drepturi reale
  • Orice drept acordat în baza legii sau
    contractului, orice licenta sau autorizatie
    acordata în conformitate cu legislatia, inclusiv
    concesiuni de cercetare, cultivare, extragere sau
    explorare a resurselor naturale
  • Drepturi derivate din actiuni, parti sociale sau
    alte forme de participare în societati
    comerciale
  • Mijloace banesti
  • Drepturi de creante monetare sau alte forme de
    obligatii fata de investitor
  • Drepturi de proprietate intelectuala (legea
    nr.81/2004 cu privire la investitiile în
    activitatea de întreprinzator).

43
2(14) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Liberalizarea preturilor si tarifelor
  • Stabilirea preturilor si tarifelor prin
    negociere
  • Fixarea preturilor în conformitate cu legea si
    ofertei (pentru care exista conditia de
    concurenta reala)
  • Aplicarea unor serii de masuri de protectie
    sociala a populatiei.

44
2(15) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
  • Convertibilitatea monedei nationale
  • Convertibilitatea leului se stabileste de Banca
    Nationala a Moldovei dupa regulile pietei
    valutare
  • Conditiile si modul de schimb al leului pe alta
    valuta sunt stabilite de Banca Nationala a
    Moldovei (legea nr1232/1992 cu privire la bani).

45
3. Coordonate juridice ale privatizarii
  • Privatizare - transferul proprietatii de stat
    catre sectorul privat
  • Deetatizare a proprietatii publice transmiterea
    patrimoniului public în proprietate privata în
    conditiile legii (privatizare), precum si
    transmiterea în concesiune, administrare
    fiduciara, transmiterea întreprinderilor de stat
    în proprietatea unitatilor administrativ-teritoria
    le, alte activitati orientate spre diminuarea
    participarii statului la administrarea
    proprietatii.
  • Cadrul legal Legea 121/2007 privind
    administrarea si deetatizarea proprietatii
    publice.

46
3(1) Coordonate juridice ale privatizarii
  • Exceptie de la sfera de aplicare a Legii
    privind administrarea si deetatizarea
    proprietatii publice
  • Finantele publice
  • Bunurile institutiilor publice
  • Terenurile agricole
  • Locuintele.

47
3(2) Coordonate juridice ale privatizarii
  • Administrare fiduciara contract prin care o
    parte (fiduciant) preda bunuri în administrarea
    celeilalte parti (fiduciar), iar aceasta se
    obliga sa administreze patrimoniul în interesul
    fiduciantului

48
3(2.1) Coordonate juridice ale privatizarii
  • Concesiune contract prin care statul cesioneaza
    unui investitor (persoana fizica sau juridica,
    inclusiv straina), în schimbul unei redevente,
    dreptul de a desfasura activitate de prospectare,
    prosperare, valorificare sau restabilire a
    resurselor naturale pe teritoriul Republicii
    Moldova, de a presta servicii publice, de a
    exploata bunuri proprietate de stat/municipala
    care, conform legislatiei, sunt scoase integral
    sau partial din circuitul civil, precum si
    dreptul de a desfasura anumite genuri de
    activitate, inclusiv cele care constituie monopol
    al statului, investitorul preluând gestiunea
    obiectului concesiunii, riscul prezumtiv si
    raspunderea patrimoniala.

49
3(3) Coordonate juridice ale privatizarii
  • Structuri institutionale (1)
  • Guvernul Republicii Moldova
  • Aproba lista bunurilor proprietate de stat supuse
    privatizarii
  • Aproba proiectele individuale de privatizare
  • Supravegheaza procesul de privatizare
  • Aproba lista de bunuri proprietate publica
    propuse spre concesiune ori spre administrare
    fiduciara
  • Executa alte atributii în domeniul administrarii
    proprietatii publice si privatizarii proprietatii
    publice.

50
3(4) Coordonate juridice ale privatizarii
  • Structuri institutionale (2)
  • Agentia Proprietatii Publice de pe lânga
    Ministerul Economiei si Comertului
  • Coordonarea activitatilor legate de delimitarea
    bunurilor domeniului public si bunurilor
    domeniului privat
  • Întocmirea proiectului de lista a bunurilor
    proprietate publica nepasibile de privatizare

51
3(4.1) Coordonate juridice ale privatizarii
  • Exercitarea functiilor de detinator de actiuni
    (parti sociale) în societatile comerciale cu
    capital integral sau partial de stat
  • Întocmirea proiectului de lista a bunurilor
    proprietate de stat supuse privatizarii
  • Examinarea proiectelor individuale de
    privatizare
  • Exercitarea altor atributii.

52
3(5). Coordonate juridice ale privatizarii
  • Structuri institutionale (3)
  • Registrul patrimoniului public
  • Evidenta patrimoniului public se tine în
    Registrul patrimoniului public
  • Registrul reflecta caracterul si valoarea de
    bilant a patrimoniului public, conform situatiei
    de la 1 ianuarie al anului de gestiune
  • Autoritatile publice prezinta anual rapoarte
    privind valoarea de bilant a patrimoniului public.

53
3(6). Coordonate juridice ale privatizarii
  • Modalitati de privatizare
  • Vânzare la Bursa de Valori
  • Vânzare la licitatie cu strigare
  • Vânzare prin concurs comercial sau investitional,
    inclusiv în baza de proiecte individuale.

54
3(7). Coordonate juridice ale privatizarii
  • Vânzarea de actiuni la Bursa de Valori
  • Actiunile supuse privatizarii se vând la Bursa de
    Valori conform regulilor Bursei si procedurilor
    stabilite în Regulamentul aprobat de Guvern
  • Vânzatorul si Bursa de Valori vor informa
    potentialii investitori si societatea civila
    despre preturile si volumul vânzarilor de actiuni.

55
3(8). Coordonate juridice ale privatizarii
  • Licitatia cu strigare
  • Procedurile de organizare si desfasurare a
    licitatiei se stabilesc în Regulamentul aprobat
    de Guvern
  • Conditia de baza este pretul maxim propus pentru
    bunul expus la vânzare.

56
3(9). Coordonate juridice ale privatizarii
  • Concursul comercial si concursul
    investitional
  • Pot fi privatizate pachete de actiuni sau parti
    sociale care constituie mai mult de 50 din
    capitalul social al societatii
  • La baza concursului comercial se afla pretul
    maxim pentru bunul expus la vânzare
  • În cadrul concursului investitional pe lânga
    pretul maxim, se i-au în considerare si
    obligatiile investitionale ale cumparatorului.

57
3(10). Coordonate juridice ale privatizarii
  • Licitatia cu reducere
  • Procedura de organizare si desfasurare se
    stabileste în Regulamentul aprobat de Guvern
  • Pretul initial de vânzare nu trebuie sa fie mai
    mic decât pretul initial indicat în comunicatul
    informativ de vânzare.

58
3(11). Coordonate juridice ale privatizarii
  • Privatizarea fara anuntul pretului initial si
    privatizarea cu titlu gratuit
  • Se permite în cazurile stabilite de Guvern
  • Criteriul de baza al stabilirii câstigatorului
    este volumul investitiilor necesare revitalizarii
    bunului

59
3(11.1). Coordonate juridice ale privatizarii
  • Pachetele de actiuni expuse de cel putin 6 ori la
    privatizare si nevândute se transmit, cu titlu
    gratuit, prin hotarâre a vânzatorului,
    emitentului lor ca actiuni de tezaur daca cota
    actiunilor este mai mica de 10 din capitalul
    social al emitentului. Daca cota are un alt
    cuantum prin decizia Guvernului.

60
CAPITOLUL IV
  • NOTIUNEA CONCURENTEI COMERCIALE

61
4. Trasaturi caracteristice
  • Semnificatie generica
  • Semnificatie economica
  • Semnificatie specifica
  • Concurenta licita
  • Concurenta interzisa.

62
4(1) Trasaturi caracteristice
  • Semnificatie generica
  • Conceptul de concurenta s-a format si este
    folosit în orice relatii sociale
  • Concurenta confruntare între tendinte adverse,
    care converg spre acelasi scop

63
4(1.1) Trasaturi caracteristice
  • Concurenta implica multiple afinitati cu
    emulatia. Între cele doua concepte nu exista
    similitudine
  • Emulatia dorinta de a te întrece pe tine,
    întrecând pe altul (succesul propriu nu înseamna
    nici înfrângerea, anularea, eliminarea aceluia cu
    care m-am gasit în raport de emulatie).

64
4(2) Trasaturi caracteristice
  • Semnificatie economica - În conditiile de
    piata libera concurenta îndeplineste cinci
    functii definitorii
  • Faciliteaza ajustarea automatica a cererii si
    ofertei
  • Determina întreprinderile sa se particularizeze
    fata de rivali
  • Stimuleaza inovatiile, crearea de locuri noi si
    de tehnici perfectionate de productie

65
4(2.1) Trasaturi caracteristice
  • Asigura alocarea rationala a resurselor între
    variatele utilizari solicitate pe piata
  • Statorniceste o repartizare a beneficiilor
    proportionala cu contributia efectiva a agentilor
    economici în procesul de productie si distributie
    a bunurilor.

66
4(3) Trasaturi caracteristice
  • Semnificatie specifica
  • Manifestarea concurentei atât în cadrul economiei
    nationale, cât si pe plan extern
  • Lupta pentru dobândirea si mentinerea clientelei.

67
4(4) Trasaturi caracteristice
  • Concurenta licita
  • Concurenta comerciala si rolul limitat de a
    influenta pretul marfii
  • Rolul concurentei la modelarea si fluctuarea
    preturilor
  • Calitatea marfii
  • Difuzarea reclamei
  • Organizarea retelelor de distributie etc.

68
4(5) Trasaturi caracteristice
  • Concurenta interzisa
  • În cazul concurentei interzise ne aflam în fata
    unui act savârsit fara drept
  • În cazul concurentei neleale este vorba de
    exercitiul excesiv al unui drept sau ale unei
    libertati (ipoteza recurgerii la practici
    monopoliste).

69
5(1). Delimitarea domeniului concurentei licite
  • Domenii deschise concurentei comerciale.
    Categorii de activitati economice.
  • O lista orientativa în materie nu exista.
  • Domenii cu regim special (piata valutara).
    Regimul respectiv formeaza obiectul dreptului
    bancar.

70
5(2). Delimitarea domeniului concurentei licite
  • Statutul fortei de munca
  • Este exclusa competitia în acest domeniu
  • Munca nu este o marfa. Declaratia de la
    Philadelphia
  • Exceptând repartitia fortei de munca, interventia
    statului a sustras de sub incidenta concurentei,
    în principal, protectia muncii, durata zilei de
    lucru, regimul concediilor de odihna, stabilirea
    vârstei de pensionare etc.

71
5(2). Delimitarea domeniului concurentei licite
  • Interzicerea concurentei în raporturile dintre
    comerciant si prepus sau alti salariati
  • Prepusul este persoana însarcinata cu comertul
    patronului, fie în locul unde acesta îl exercita,
    fie în alt loc
  • Salariatii obisnuiti din cadrul întreprinderii.

72
5(3). Delimitarea domeniului concurentei licite
  • Interzicerea concurentei în raporturile dintre
    societatea în nume colectiv si asociati
  • Raspunderea asociatilor este nelimitata si
    solidara
  • Asociatul nu este în drept sa practice fara
    acordul societatii activitati similare celor pe
    care le practica societatea (art.116 alin.2 CC)
  • Numarul asociatilor nu poate fi mai mic de 2 si
    nici mai mare de 20 persoane fizice sau juridice.

73
5(4). Delimitarea domeniului concurentei licite
  • Interzicerea concurentei împotriva societatii
    pe actiuni
  • Numarul fondatorilor nu este limitat
  • Actionarii nu raspund pentru obligatiile
    societatii
  • Persoana cu functii de raspundere este obligata
    sa actioneze în interesul societatii si nu este
    în drept sa participe la capitalul si/sau
    activitatea organizatiilor aflate în concurenta
    cu societatea.

74
5(5). Delimitarea domeniului concurentei licite
  • Interzicerea concurentei împotriva societatii
    cu raspundere limitata
  • Este alcatuita din maximum 50 de asociati
  • Conditiile care definesc concurenta interzisa,
    fie directa, fie indirecta, sunt identice cu cele
    aplicabile în cadrul societatii pe actiuni.

75
5(6). Delimitarea domeniului concurentei licite
  • Situatia societatii în comandita
  • Include doua categorii de membri unii cu
    raspundere nemarginita pentru pasivul social,
    numiti asociati comanditati, si altii, care
    contribuie la plata datoriilor comune numai în
    limita aportului propriu, denumiti asociati
    comanditari
  • Comanditatii au obligatia de a se abtine de la
    orice concurenta directa sau indirecta împotriva
    entitatii colective (dar nu si comanditarilor).

76
5(6). Delimitarea domeniului concurentei licite
  • Valorile mobiliare
  • Titlu financiar care confirma drepturile
    patrimoniale si nepatrimoniale ale unei persoane
    în raport cu alta persoana
  • Drepturi care nu pot fi realizate sau transmise
    fara prezentarea titlului financiar, fara
    înscrierea respectiva în registrul detinatorilor
    de valori mobiliare nominative ori în documentele
    de evidenta ale detinatorului nominal al acestor
    valori mobiliare.

77
6. Felurile concurentei comerciale
  • Concurenta comerciala perfecta
  • Concurenta eficienta.

78
6(1). Felurile concurentei comerciale
  • Concurenta comerciala perfecta. Principii.
  • Existenta unui numar mare de producatori si
    cumparatori
  • Desfasurarea unor tranzactii numeroase si
    frecvente numai de marfuri omogene
  • Intrarile si iesirile de pe piata se bucura de
    libertate absoluta
  • Existenta unor fluxuri informationale reale,
    directe si complete între toti participantii.

79
6(2). Felurile concurentei comerciale
  • Concurenta eficienta
  • Se desfasoara prin modalitati diversificate
  • Presupune diferentierea produselor si serviciilor
    si a calitatii lor
  • Utilizarea unor strategii variate de marketing,
    reclama produselor si serviciilor etc.

80
7. Piata relevanta.
  • Locul de întâlnire si confruntare al cererii si
    ofertei ce duce la fixarea pretului marfurilor si
    a volumului schimburilor
  • 4 elemente cererea, oferta, pretul, schimbul
  • Piata produsului si piata geografica relevanta.

81
8. Capitolul V
  • CONCURENTA COMERCIALA NELOIALA

82
8(1). Concurenta comerciala neloiala
  • Notiune. Definire.
  • Concurenta neloiala act contrar practicilor
    cinstite în materie industriala sau comerciala
    (art.10 Conventia de Uniune de la Paris)

83
8(1.1). Concurenta comerciala neloiala
  • Conventia obliga statele sa interzica prin acte
    interne a)orice fapte care sunt de natura sa
    creeze, prin oricare mijloc o confuzie cu
    întreprinderea, produsele sau activitatea
    industriala sau comerciala a unui concurent
    b)afirmatiile false, în exercitarea comertului
    c) indicatiile sau afirmatiile, a caror folosire
    este susceptibila sa induca în eroare publicul cu
    privire la fabricatia, caracteristicile marfii.

84
8(2). Concurenta comerciala neloiala
  • Definire. Elementele comune concurentei oneste
    si neleale
  • Scopul
  • Captarea si mentinerea clientelei
  • Cadrul obiectiv în care se desfasoara concurenta
  • Libertatea comertului si politica de preturi.

85
8(3). Concurenta comerciala neloiala
  • Reglementarea legala a concurentei abuzive.
    Clasificare
  • Publicitate neonesta
  • Confuzia cu semnele distinctive ale rivalului de
    pe piata relevanta
  • Denigrarea rivalului
  • Dezorganizarea întreprinderii sale prin racolarea
    de personal, spionaj etc.
  • Acapararea agresiva a clientelei.

86
8(4). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Publicitatea
  • Publicitatea comparativa si respectarea
    intereselor consumatorilor
  • Caracterul decent si corect al publicitatii
  • Obiectivitatea publicitatii comparative.

87
8(5). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Publicitate neloiala comparativa
  • Comparatia este înselatoare
  • Se compara bunuri sau servicii având scopuri sau
    destinatii diferite

88
8(5.1). Concurenta comerciala neloiala
  • Se creeaza confuzie pe piata între cel care îsi
    face publicitate si un concurent
  • Se discrediteaza sau se denigreaza marcile de
    comert, denumirile comerciale etc
  • Se profita în mod incorect de renumele unei marci
    de comert etc.

89
8(6). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Publicitate parazitara
  • Retasarea parazitara prezentarea activitatii
    comerciale de productie sau vânzare de bunuri si
    servicii prin raportare la reclama sau
    realizarile altui comerciant
  • Utilizarea referintei privitoare la relatiile ce
    exista între comerciantii concurenti.

90
8(7). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Confuzia
  • Este cea mai raspândita forma de concurenta
    neloiala (se refera la numele întreprinderii,
    semnele distinctive ale produselor, substituirea
    marfurilor etc.)
  • Confuzia creata prin folosirea semnelor
    distinctive identice sau asemanatoare
  • Confuzia referitoare la originea produselor si
    serviciilor.

91
8(8). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Protectia numelui comercial si a emblemei de
    riscul confuziei
  • Omonimia situatie în care fondul de comert
    poarta numele proprietarului sau. Se apeleaza la
    adaugarea unor cuvinte care sa înlature riscul.
    De regula nu sunt acceptate prenumele si
    pseudonimul proprietarului
  • Recurgerea la o prezentare de ansamblu diferita
    prin format, culoare, caractere etc.

92
8(9). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Falsele indicatii
  • Falsele indicatii au ca obiect denumirile de
    origine si indicatiile de provenienta ale
    bunurilor
  • Este interzisa utilizarea unei denumiri
    geografice de origine de produse realizate în alt
    spatiu geografic, chiar daca este utilizata si o
    mentiune care precizeaza ca produsul este numai
    tip, gen, fel.

93
8(10). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Mentiuni false
  • Mentiuni false orice indicatie de natura a face
    sa se creada ca marfurile au fost produse într-o
    anumita localitate, într-un anumit teritoriu sau
    într-un anumit stat

94
8(11). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Denigrarea
  • Denigrarea act concurential neloial, care
    consta în comunicarea sau raspândirea de
    afirmatii depreciative sau comparative, formate
    de autor, în detrimentul unui competitor de pe
    piata, în scopul de a-i stirbi reputatia sau de
    a-i discredita întreprinderea ori produsele.

95
8(12). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
    Dezorganizarea sau destabilizarea întreprinderii
    rivale
  • Modalitati
  • Spionajul
  • Coruperea personalului
  • Deturnarea clientelei
  • Boicotul.

96
8(13). Concurenta comerciala neloiala
  • Dezorganizarea sau destabilizarea
    întreprinderii rivale. Spionajul
  • Spionajul consta în aflarea de catre subiectul
    activ al faptei a secretelor de fabrica si de
    comert ale rivalului sau si utilizarea lor în
    folosul sau, în scopul câstigarii clientelei
    acestuia
  • Secretele de fabrica si de comert.

97
8(14). Concurenta comerciala neloiala
  • Dezorganizarea sau destabilizarea
    întreprinderii rivale. Coruperea personalului
  • Coruperea personalului dreptul salariatilor de
    a parasi o întreprindere în favoarea alteia care
    îi ofera avantaje (contractul de munca trebuie sa
    înceteze în mod legal)
  • Numarul mare a salariatilor care parasesc
    întreprinderea si afectarea bunului mers al
    întreprinderii
  • Scopul urmarit de noul patron.

98
8(15). Concurenta comerciala neloiala
  • Dezorganizarea sau destabilizarea
    întreprinderii rivale. Deturnarea clientelei
  • Deturnarea clientelei folosirea legaturilor
    stabilite cu clientela, în cadrul functiei
    detinute anterior la acel comerciant
  • Intentia sau faptele pregatitoare de atragere a
    clientelei nu sunt sanctionate.

99
8(16). Concurenta comerciala neloiala
  • Concurenta comerciala neloiala realizata prin
    metode de vânzare nepermise
  • Acapararea agresiva a clientelei prin vânzari în
    modalitati nepermisive
  • Vânzarea conditionata de aducerea altor clienti
  • Vânzarea cu premiu.

100
8(17). Concurenta comerciala neloiala
  • Dumpingul de marfuri si servicii
  • Dumping operatiune de vânzare a unei marfi pe
    o piata straina la un pret sub valoarea ei
    normala
  • Diferenta de pret rezultata din politica de
    dumping de export este de multe ori compensata
    prin obtinerea de prime de export si subventii de
    la bugetul de stat sau recuperata ulterior, dupa
    înfrângerea concurentei, prin majorarea
    preturilor.

101
8(18). Concurenta comerciala neloiala
  • Raspunderea juridica pentru faptele de
    concurenta neloiala
  • Raspunderea administrativa
  • Raspunderea penala
  • Raspunderea civila delictuala.

102
CAPITOLUL VI.
  • POLITICA COMUNITARA ÎN DOMENIUL CONCURENTEI

103
9. Acquis-ul comunitar în domeniul concurentei
  • Temei juridic (art.81-89 din Tratatul CE)
  • Interdictia acordurilor restrictive si a
    practicilor anticoncurentiale
  • Interdictia privind abuzul de pozitie dominanta
  • Controlul fuziunilor (concentrarilor) de
    întreprindere
  • Controlul ajutoarelor de stat
  • Aplicarea regulilor concurentei în sectorul
    public.

104
10(1). Articolul 81 din TCE)
  • Articolul 81 prevede ca
  • (1) Sunt incompatibile cu piata comuna si
    interzise orice acorduri între întreprinderi,
    orice decizii ale asocierilor de întreprinderi si
    orice practici concertate care pot aduce atingere
    comertului dintre statele membre si care au ca
    obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau
    denaturarea concurentei în cadrul pietei comune
    si, în special, cele care

105
10(2). Articolul 81 din TCE)
  • (a) stabilesc, direct sau indirect, preturi de
    cumparare sau de vânzare sau orice alte conditii
    de tranzactionare
  • (b) limiteaza sau controleaza productia,
    comercializarea, dezvoltarea tehnica sau
    investitiile
  • (c) împart pietele sau sursele de aprovizionare

106
10(3). Articolul 81 din TCE)
  • (d) aplica, în raporturile cu partenerii
    comerciali, conditii inegale la prestatii
    echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj
    concurential
  • (e) conditioneaza încheierea contractelor de
    acceptarea de catre parteneri a unor prestatii
    suplimentare care, prin natura lor sau în
    conformitate cu uzantele nationale, nu au
    legatura cu obiectul acestor contracte.

107
10(4). Articolul 81 din TCE)
  • (2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul
    prezentului articol sunt nule de drept.
  • (3) Cu toate acestea, pot fi declarate ca
    exceptate de la aplicarea alineatului (1)

108
10(5). Articolul 81 din TCE)
  • - orice acorduri sau categorii de acorduri între
    întreprinderi
  • - orice decizii sau categorii de decizii ale
    asocierilor de întreprinderi
  • - orice practici concertate sau categorii de
    practici concertate care contribuie la
    îmbunatatirea productiei sau distributiei de
    marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau
    economic, asigurând totodata consumatorilor o
    parte echitabila din beneficiul obtinut si care

109
10(6). Articolul 81 din TCE)
  • (a) nu impun întreprinderilor în cauza restrictii
    care nu sunt indispensabile pentru atingerea
    acestor obiective
  • (b) nu ofera întreprinderilor posibilitatea de a
    elimina concurenta de pe o parte semnificativa a
    pietei produselor în cauza.

110
10(7). Articolul 81 din TCE)
  • Notiunea de întreprindere
  • Nu este definit în cadrul Tratatului CE
  • Trebuie interpretat în sens larg, desemnând orice
    entitate alcatuita din resurse fizice si umane,
    angajata în activitati economice, indiferent de
    statutul sau legal si de modul în care este
    finantata
  • Poate îmbraca forma SRL, a asociatiilor de
    comercianti, a cooperativelor agricole, a
    comerciantilor persoane fizice.

111
10(8). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate
  • Pot desemna acelasi tip de comportament al
    întreprinderilor pe piata
  • Un acord poate fi si o decizie, iar o întelegere
    informala poate fi si o practica concertata.

112
10(9). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Acorduri informale
  • Notiunea de acorduri nu este limitata numai la
    contractele încheiate în forma prevazuta de lege,
    deoarece ar permite evitarea interdictiei din
    Tratat foarte usor. De aceea si întelegerile
    nescrise de tipul gentlemens agreement sunt
    interzise.

113
10(10). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Acorduri orizontale
  • Priveste doua sau mai multe întreprinderi aflate
    la acelasi nivel al pietei (doi producatori, de
    exemplu)
  • Articolul 81 alin.1 se aplica acordurilor de
    cooperare orizontala care au ca obiect sau efect
    împiedicarea, restrângerea sau denaturarea
    concurentei.

114
10(11). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Acorduri orizontale care nu intra sub incidenta
    art.81 alin.(1)
  • Cooperarea între întreprinderi neconcurente
  • Cooperarea între întreprinderi concurente care nu
    pot realiza, în mod independent, proiectul sau
    activitatea care fac obiectul cooperarii
  • Cooperarea privind o activitate care nu
    influenteaza parametrii relevanti ai concurentei.

115
10(12). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Acorduri verticale
  • Se refera la întreprinderi ce opereaza la nivele
    diferite ale pietei (un producator si un
    distribuitor, de exemplu)
  • Un acord vertical nu este încheiat între
    concurenti si, de aceea, este mai putin
    anticoncurential decât un acord orizontal.

116
10(13). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Acorduri excluse de la aplicarea regulilor
    concurentei
  • Securitatea nationala
  • Agricultura
  • Energia nucleara atunci când nu este reglementata
    de Tratatul Euratom.

117
10(13). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Decizii ale asocierilor de întreprinderi
  • Termenul de asociere nu este limitat la un anumit
    tip de asociatie
  • Poate include cooperative agricole, asociatii ale
    unor profesii liberale, asociatii fara
    personalitate juridica, asociatii ale asociatilor.

118
10(14). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Practici concertate
  • Forma de cooperare între întreprinderi care, fara
    a ajunge la stadiul în care un acord propriu-zis
    este necesar sa fie încheiat, cu intentie,
    coopereaza în mod practic pentru a evita
    riscurile concurentei.

119
10(15). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Criterii pentru exceptare. Beneficii economice
  • Acordul trebuie sa contribuie la îmbunatatirea
    productiei sau a distributiei produselor, sau la
    promovarea progresului tehnologic sau economic
  • Beneficiile economice pot depasi efectele
    restrictive asupra concurentei.

120
10(16). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Criterii pentru exceptare. Partea echitabila
    rezervata consumatorilor
  • Beneficiile economice trebuie sa revina nu numai
    partilor acordului, ci si consumatorilor
  • Transferul beneficiilor catre consumatori depinde
    de intensitatea concurentei de pe piata relevanta.

121
10(17). Articolul 81 din TCE)
  • Acorduri, decizii si practici concertate.
    Criterii pentru exceptare. Caracterul
    indispensabil al restrictiei
  • Restrângerea concurentei trebuie sa fie necesara
    obtinerii beneficiilor economice
  • Caracterul indispensabil al fiecarei restrictii
    depinde de situatia pietei si de durata acordului.

122
11. Articolul 82 din TCE
  • Articolul 82 din TCE prevede ca
  • Este incompatibila cu piata comuna si interzisa,
    în masura în care ar putea aduce atingere
    comertului dintre statele membre, folosirea în
    mod abuziv de catre una sau mai multe
    întreprinderi a unei pozitii dominante detinute
    pe piata comuna sau pe o parte semnificativa a
    acesteia.

123
11(1). Articolul 82 din TCE
  • Aceste practici abuzive pot consta în special
    în
  • (a) impunerea, direct sau indirect, a preturilor
    de vânzare sau de cumparare sau a altor conditii
    inechitabile de tranzactionare
  • (b) limitarea productiei, comercializarii sau
    dezvoltarii tehnologice în dezavantajul
    consumatorilor

124
11(2). Articolul 82 din TCE
  • (c) aplicarea în raporturile cu partenerii
    comerciali a unor conditii inegale la prestatii
    echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj
    concurential
  • (d) conditionarea încheierii contractelor de
    acceptarea de catre parteneri a unor prestatii
    suplimentare care, prin natura lor sau în
    conformitate cu uzantele comerciale, nu au
    legatura cu obiectul acestor contracte.

125
11(3). Articolul 82 din TCE
  • Calificarea notiunii de pozitie dominanta
  • Nu este definita de Tratatul CE
  • Reprezinta situatia în care o întreprindere
    detine forta economica care-i permite sa adopte
    comportamente independente fata de concurenti, de
    clientii sai si fata de consumatori

126
11(3.1). Articolul 82 din TCE
  • Pozitia dominanta este diferita fata de monopol,
    prin faptul ca nu exclude posibilitatea unei
    concurente
  • Este caracterizata de un comportament independent
    al întreprinderii, ignorând concurenta.

127
11(4). Articolul 82 din TCE
  • Abuzul de pozitie dominanta
  • Tratatul nu defineste notiunea de abuz de pozitie
    dominanta
  • Este comportamentul prin care se influenteaza
    structura unei piete în cadrul careia gradul de
    concurenta este slabit
  • Între pozitia dominanta si abuz trebuie sa se
    constate o relatie de interdependenta.

128
11(5). Articolul 82 din TCE
  • Abuzul de pozitie dominanta
  • Pentru stabilirea dominatiei trebuie examinate
    trei criterii
  • Definitia pietei relevante
  • Stabilirea puterii sau a cotei de piata
  • Analiza posibilelor bariere în calea concurentei.

129
(11.6). Articolul 82 din TCE
  • Abuzul de pozitie dominanta. Piata relevanta
  • Piata relevanta în cadrul careia trebuie evaluata
    o anumita problema de concurenta se determina
    prin combinarea pietei produsului si a pietei
    geografice
  • Definirea pietei permite calcularea cotelor de
    piata, care pot oferi informatii relevante
    privind puterea de piata, în vederea evaluarii
    unei pozitii dominante în sensul disp.art.82.

130
(11.7). Articolul 82 din TCE
  • Abuzul de pozitie dominanta. Dominanta
  • Poate fi exercitata de o singura întreprindere
    (dominanta unica) sau mai multe întreprinderi
    (dominanta colectiva)
  • Doua criterii pentru analiza pozitiei dominante
    a)actiunile întreprinderii nu sunt afectate de
    concurenti b)la prevenirea concurentei prin
    împiedicarea concurentilor sa intre pe piata.

131
(11.8). Articolul 82 din TCE
  • Abuzul de pozitie dominanta. Dominanta. Puterea
    economica de piata
  • O proportie mare de piata controlata conduce la o
    prezumtie de dominanta, numai daca nu ne aflam în
    prezenta unor circumstante exceptionale

132
(11.8.1). Articolul 82 din TCE
  • O proportie de 50 din piata detinuta conduce la
    o prezumtie puternica de dominanta
  • Când proportia este sub 50 este necesar sa se
    compare cu portiunea de piata controlata de
    concurenti.

133
(11.9). Articolul 82 din TCE
  • Abuzul de pozitie dominanta. Strategii ale
    preturilor
  • Reduceri si discountri. Nu toate reducerile sunt
    abuzive (cele întemeiate pe reducerea costurilor
    de productie sau economisirea de resurse)

134
(11.9.1). Articolul 82 din TCE
  • Preturi fortate sau pradatoare (cele situate la
    nivelul costurilor sau sub acestea).
    Întreprinderea dominanta va fi capabila sa
    sustina pierderile pentru o perioada de timp, iar
    concurentul cu o putere economica mai mica va fi
    scos de pe piata.

135
12. Controlul asupra concentrarilor
  • Sfera de aplicare a Regulamentului 139/2004
  • O concentrare are o dimensiune comunitara daca
  • a)cifra totala de afaceri realizata la nivel
    mondial de toate întreprinderile implicate
    depaseste 5000 de milioane de euro si

136
12. Controlul asupra concentrarilor
  • b) cifra totala de afaceri realizata separat în
    Comunitate de catre cel putin doua dintre
    întreprinderile implicate depaseste 250 de
    milioane de euro, cu exceptia cazurilor în care
    fiecare dintre întreprinderile implicate
    realizeaza peste doua treimi din cifra sa totala
    de afaceri obtinuta în Comunitate într-un singur
    stat membru

137
12(1). Controlul asupra concentrarilor
  • O concentrare care nu atinge plafoanele
    mentionate mai sus are o dimensiune comunitara
    daca
  • Cifra totala de afaceri realizata la nivel
    mondial de toate întreprinderile implicate
    depaseste 2500 de milioane de euro
  • În fiecare din cel putin trei state membre, cifra
    totala de afaceri realizata de toate
    întreprinderile depaseste 100 de mil.euro

138
12(2). Controlul asupra concentrarilor
  • În fiecare din cel putin trei state membre care
    sunt incluse la lit.b), cifra totala de afaceri a
    cel putin doua dintre întreprinderile implicate
    depaseste 25 de milioane de euro si
  • Cifra totala de afaceri realizata separat în
    Comunitate de catre cel putin doua dintre
    întreprinderile implicate depaseste 100 de
    milioane de euro, cu exceptia cazurilor în care
    fiecare dintre întreprinderile implicate
    realizeaza peste doua treimi din cifra sa totala
    de afaceri obtinuta în Comunitate într-un singur
    stat.

139
12(3). Controlul asupra concentrarilor
  • Evaluarea concentrarilor
  • Concentrarile sunt evaluate de catre Comisia
    Europeana
  • Comisia ia în considerare nevoia mentinerii si
    dezvoltarii unei concurente efective si pozitia
    pe piata a întreprinderilor implicate si puterea
    lor economica si financiara.

140
12(4). Controlul asupra concentrarilor
  • Definirea concentrarii
  • Fuzionarea a doua sau mai multe întreprinderi sau
    parti ale unor întreprinderi care anterior erau
    independente sau
  • Dobândirea, de catre una sau mai multe persoane
    care controleaza deja cel putin o întreprindere
    sau de catre una sau mai multe întreprinderi, fie
    prin achizitionarea de valori mobiliare sau de
    active, fie prin contract sau alte mijloace.

141
13. Întreprinderile publice monopol de stat
  • Principiul
  • (1) În ceea ce priveste aflate în proprietate
    publica si întreprinderile carora le acorda
    drepturi speciale sau exclusive, statele membre
    nu adopta si nu mentin nici o masura contrara
    normelor prezentului Tratat si, în special, celor
    prevazute la art.12 si la art.81-89.
  • (2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona
    serviciile de interes economic general sau care
    prezinta caracter de monopol fiscal se supun
    normelor prezentului Tratat si, în special

142
13(1). Întreprinderile publice monopol de stat
  • (2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona
    serviciile de interes economic general sau care
    prezinta caracter de monopol fiscal se supun
    normelor prezentului Tratat si, în special,
    normelor privind concurenta, în masura în care
    aplicarea acestor norme nu împiedica, în drept
    sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care
    le-a fost încredintata. Dezvoltarea schimburilor
    comerciale nu trebuie sa fie afectata într-o
    masura care contravine intereselor Comunitatii.

143
13(2). Întreprinderile publice monopol de stat
  • (3) Comisia asigura aplicarea dispozitiilor
    prezentului articol si adreseaza statelor membre,
    în cazul în care este necesar, directivele sau
    deciziile corespunzatoare (art.86 al
    Tratatului).(3) Comisia asigura aplicarea
    dispozitiilor prezentului articol si adreseaza
    statelor membre, în cazul în care este necesar,
    directivele sau deciziile corespunzatoare
    (art.86 al Tratatului).

144
13(3). Întreprinderile publice monopol de stat
  • Limitarile
  • Întreprinderile publice pot evita regulile
    privitoare la libera concurenta (art.86 parag.2
    din Tratatul CE) în urmatoarele situatii
  • (a) daca întreprinderea publica executa servicii
    de interes public general (spre exemplu,
    utilitati publice, radio, televiziune etc.) sau
    ofera caracteristicile unui monopol fiscal

145
13(4). Întreprinderile publice monopol de stat
  • (b) daca aplicarea regulilor concurentiale
    obstructioneaza aducerea la îndeplinire a legii
    sau îndeplinirea misiunii specifice cu care a
    fost însarcinata
  • (c) daca schimburile nu sunt afectate de masuri
    contrare intereselor comunitatii.

146
13(5). Întreprinderile publice monopol de stat
  • Art.37 din Tratat
  • Statele membre adapteaza în mod treptat orice
    monopol de stat cu caracter comercial, astfel
    încât la expirarea perioadei de tranzitie sa nu
    existe nici o discriminare între cetatenii
    statelor membre privind conditiile de
    achizitionare si de comercializare a marfurilor.

147
13(6). Întreprinderile publice monopol de stat
  • Directiva nr.2000/52 a Comisiei din 26 iulie
    2000
  • Stabileste obligatia de transparenta pentru
    întreprinderile care beneficiaza de drepturi
    exclusive si speciale, precum si pentru
    serviciile de interes economic general.

148
13(7). Întreprinderile publice monopol de stat
  • Drepturile exclusive
  • Sunt exercitate de anumite întreprinderi private
    carora le-au fost cedate anumite activitati de
    catre colectivitatile publice
  • Întreprinderea produce sau vinde un produs sau
    ofera anumite servicii într-o zona geografica
    determinata.

149
13(8). Întreprinderile publice monopol de stat
  • Drepturile speciale
  • Pot fi acordate unor întreprinderi prin
    autorizatii speciale
  • Drepturile speciale presupun o modalitate de
    acces privind o piata concret determinata spre
    deosebire de drepturile exclusive presupun un
    monopol complet de piata cu privire la un produs
    sau un serviciu.

150
13(9). Întreprinderile publice monopol de stat
  • Derogarile
  • Sunt stabilite prin dispozitiile art.86 par.2 din
    Tratat
  • Se refera la faptul ca întreprinderile carora li
    s-a încredintat gestiunea unor servicii de
    interes economic general sau care prezinta
    caracterul unui monopol fiscal nu sunt obligate
    sa respecte regulile concurentei, daca prin
    acesta, este împiedicata misiunea particulara
    care le-a fost încredintata.

151
13(10). Întreprinderile publice monopol de stat
  • Conditiile derogatorii presupun
  • (a) calitatea întreprinderii, (în sensul de a
    gestiona un interes economic general sau de a
    prezenta caracterul unui monopol fiscal. Nu
    prezinta importanta caracterul public sau privat
    al întreprinderii

152
13(11). Întreprinderile publice monopol de stat
  • (b) încredintarea atributiilor acestor
    întreprinderi sa fie facuta de statul membru
    (investitura etatica). Întreprinderile care
    gestioneaza un interes economic general trebuie
    sa beneficieze de o investitura legala printr-un
    act al puterii publice

153
13(12). Întreprinderile publice monopol de stat
  • (c) misiunea îndeplinita de întreprindere
    presupune un interes general. Prin Comunicatul
    Comisiei din 20 septembrie 2000 asupra
    serviciilor de interes general în Europa, au fost
    stabilite elementele caracteristice ale acestor
    servicii, si anume

154
13(13). Întreprinderile publice monopol de stat
  • - serviciul de interes general presupune o
    prestatie de baza de care beneficiaza un numar
    însemnat de beneficiari
  • - serviciul respectiv se manifesta pe o raza
    teritoriala însemnata a unui stat
  • - serviciul sa fie accesibil pentru majoritatea
    beneficiarilor, sub aspect financiar.

155
14. Ajutoarele de stat
  • Interdictia de principiu
  • Cu exceptia derogarilor prevazute de prezentul
    Tratat, sunt incompatibile cu piata comuna
    ajutoarele acordate de state sau cele acordate
    sub orice forma prin intermediul resurselor
    statului care distorsioneaza si ameninta cu
    distorsionarea concurentei, prin favorizarea
    anumitor întreprinderi sau productii, în masura
    în care afecteaza schimburile comerciale dintre
    statele membre (art.87 alin1 din Tratatul CE).

156
14(1). Ajutoarele de stat
  • Categorii de ajutoare compatibile cu piata
    comuna
  • (a) ajutoarele cu caracter social acordate
    consumatorilor individuali, cu conditia ca
    acestea sa fie acordate fara vreo discriminare
    legata de originea produselor

157
14(2). Ajutoarele de stat
  • (b) ajutoarele destinate remedierii daunelor
    cauzate de calamitatile naturale sau de alte
    evenimente extraordinare
  • (c) ajutoarele acordate economiei anumitor
    regiuni ale R.F.Germania, în masura în care ele
    sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor
    economice cauzate de aceasta divizare (art.87
    par.2 din Tratat).

158
14(3). Ajutoarele de stat
  • Categorii de ajutoare care pot fi compatibile
    cu piata comuna
  • (a) ajutoarele destinate favorizarii dezvoltarii
    economice a regiunilor cu un nivel de trai
    anormal scazut sau dominate de un nivel grav al
    somajului

159
14(4). Ajutoarele de stat
  • (b) ajutoarele destinate sa promoveze executarea
    unui proiect important de interes european comun
    sau sa remedieze perturbari grave ale economiei
    unui stat membru

160
14(4). Ajutoarele de stat
  • (c) ajutoarele destinate sa faciliteze
    dezvoltarea anumitor activitati sau anumitor
    regiuni economice, daca nu altereaza conditiile
    schimburilor comerciale într-o masura contrara
    interesului comun

161
14(5). Ajutoarele de stat
  • (d) ajutoarele destinate sa promoveze cultura si
    conservarea patrimoniului, daca nu altereaza
    conditiile schimburilor comerciale si concurenta
    în Comunitate într-o masura care contravine
    interesului comun

162
14(6). Ajutoarele de stat
  • (e) celelalte categorii de ajutoare determinate
    prin decizia Consiliului, care hotaraste cu
    majoritate calificata la propunerea Comisiei
    (art.87 par.3 din Tratat).

163
14(7). Ajutoarele de stat
  • Calificarea conceptului de ajutor de stat
  • (a) ajutorul sa fie acordat de state sub orice
    alta forma prin intermediul resurselor statului.
    Ajutorul de stat interzis include orice ajutor
    public sau acordat de autoritati locale sau
    regionale. Poate proveni si de la organisme
    private.

164
14(8). Ajutoarele de stat
  • (b) ajutorul acordat sa favorizeze anumite
    întreprinderi sau productii. Protejarea unor
    întreprinderi prin acordarea de ajutoare de stat
    poate consta în acordarea de subsidii la import
    si export, scutiri sau reduceri de sarcini
    fiscale sau sociale, garantii de credite,
    acordarea de credite cu dobânda redusa etc

165
14(9). Ajutoarele de stat
  • (c) ajutorul de stat sa afecteze schimburile
    comerciale dintre statele membre, distorsionând
    sau amenintând cu distorsiunea concurentei.
    Afectarea comertului dintre state reprezinta o
    situatie de fapt, care se constata în mod
    concret, de la o situatie la alta.

166
14(10). Ajutoarele de stat
  • (d) caracterul relativ al interdictiei de
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com