Title: A S E M
1 A S E M
- CONCURENTA COMERCIALA
- Chisinau, 2008
2 CAPITOLUL I
- NOTIUNEA DREPTULUI CONCURENTEI
COMERCIALE
31.Notiunea dreptului concurentei comerciale
- Ansamblu de reguli juridice
- Cârmuiesc competitia dintre agentii economici
- Scopul câstigarea si conservarea clientelei.
42. Notiunea dreptului concurentei comerciale
- Determinarea persoanelor îndreptatite sa
participe, ca agenti economici, la competitia de
pe piata libera - Examinarea instrumentelor concurentei cu referire
la atragerea si pastrarea clientelei de catre
agentul economic interesat - Normalitatea rivalitatii dintre agentii economici
de pe piata (concurenta neloiala, practicile
anticompetitive).
53. Componentele notiunii
- Complex de reglementari specifice, care îi
formeaza cadrul legal - Ambianta economica adecvata,constând într-o piata
libera - Existenta si modalitatile de exercitare a
competitiei economice - Relatii de concurenta dintre agentii economici.
64. Obiectul dreptului concurentei comerciale
- Optimizarea desfasurarii competitiei dintre
agentii economici în conditii oneste si corecte - Reprimarea modalitatilor abuzive, care sunt
nocive pentru relatiile tipice de piata.
75.Particularitati ale dreptului concurentei
comerciale
- Ramura de drept în curs de formare
- Caracterul pluridisciplinar (latura de fond si
procedurala - Reglementarile alcatuiesc un Drept profesional
(vizeaza agentii economici) - Asigurarea unui echilibru national între tendinte
contrare.
86. Raporturile cu dreptul comercial
- Dreptul concurentei comerciale nu reglementeaza
fapte de comert, ci fapte perfect distincte, care
scapa de sub egida dreptului comercial
(denigrarea unui rival, practicile concertate de
tip monopolist etc.) - Caracterul teleologic al dreptului concurentei
comerciale, urmarind sa imprime un anumit mod de
comportare agentilor economici.
97. Raporturile cu Dreptul consumatorilor
- Obiective conexe
- Posibilitatea înglobarii reglementarilor de
protectie a consumatorilor în Dreptul concurentei
comerciale - Bilateralitatea obiectivelor urmarite
- Cele doua domenii de reglementare au subiecte de
drept diferite, obiecte si finalitati deosebite.
108. Relatiile cu dreptul administrativ
- Raspunderea pentru faptele ilicite de dreptul
concurentei comerciale este preponderent de
natura contraventionala - Aplicarea regulilor care asigura caracterul
concurential al pietei revine unor autoritati
administrative - Metoda specifica de reglementare este
subordonarea.
119.Relatiile cu dreptul civil
- Principiile raspunderii sunt, cu unele
particularitati, principiile raspunderii civile
delictuale - Metoda specifica de reglementare este aceeasi ca
în dreptul civil, a egalitatii partilor.
1210.Principiile dreptului concurentei comerciale
- Principiul liberei concurente
- Principiul eticii concurentiale
- Principiul eficacitatii
- Principiul proportionalitatii.
1311. Principiul liberei concurente
- Libertatea fiecarei întreprinderi de a-si
construi strategia competitionala - Prejudiciul concurential trebuie sa fie licit,
evident, cu exceptia domeniilor unde exista
monopoluri de exploatare sau de utilizare.
1412.Principiul eticii concurentiale
- Orice act de concurenta trebuie sa se supuna unor
repere etice - Etica concurentiala este expresa în raporturile
profesionale dintre comerciantii concurenti - Condamnarea imoralitatii.
1513.Principiul eficacitatii
- Reinterpretarea în sens economic a categoriilor
juridice preluate si asimilate din alte ramuri de
drept, având drept scop urmarirea eficientei
concurentiale - Acordarea imunitatii la amenda sau reducerea
cuantumului amenzii - Pragmatismul în procesul de abordare a
acordurilor anticoncurentiale si concentrarilor
economice în cursul procedurilor de evaluare.
1614.Principiul proportionalitatii
- În sens material, dreptul concurentei comerciale
nu intervine decât atât cât este necesar pentru a
regla mecanismele de piata si a asigura eficienta
concurentei - În sens procedural, actiunea dreptului
concurentei se concretizeaza în sanctiuni
diferentiate.
17 CAPITOLUL II
- CADRUL LEGAL
- SI INSTITUTIONAL
181. Dispozitii constitutionale
- Art.126 din Constitutia RM
- Libertatea comertului
- Protectia concurentei loiale
- Crearea unui cadru favorabil valorificarii
tuturor factorilor de productie - Protejarea intereselor nationale în activitatea
economica, financiara si valutara.
192. Dispozitii ale legilor organice
- Legea nr.906/1992 privind limitarea activitatii
monopoliste si dezvoltarea concurentei - Legea nr.1103/2000 cu privire la protectia
concurentei.
203. Reglementari internationale
- Conventia Uniunii de la Paris pentru protectia
proprietatii industriale, încheiata la 23 martie
1883 - Reglementari ale G.A.T.T. (în temeiul Acordului
de la Marrakech, încheiat la 15 aprilie 1994, a
luat nastere Organizatia Mondiala de Comert
(O.M.C) prin transformarea G.A.T.T.
214.Structuri institutionale
- Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei
(legea nr.1103/2000 cu privire la protectia
concurentei) - Camera de Comert si Industrie (legea nr.393/1999
cu privire la Camera de Comert si Industrie) - Institutia avocatilor parlamentari (legea
nr.1349/1997 cu privire la avocatii
parlamentari) - Directia comert interior, servicii si protectia
consumatorului din cadrul Ministerului Economiei
si Comertului (legea nr.64/1990 cu privire la
Guvern).
225. Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei
- Agentia este o autoritate permanenta în
administratia publica, cu statut de persoana
juridica - Este condusa de un consiliu administrativ compus
din 7 membri - Directorul general si cei doi adjuncti sunt
numiti în functie de catre Parlament pe un termen
de 5 ani - Agentia promoveaza politica statului în domeniul
protectiei concurentei.
236.Camera de Comert si Industrie
- Stabileste normele etice, orientate spre
garantarea sigurantei tranzactiilor si probitatii
comportarii membrilor sai pe piata, excluderea
concurentei si parteneriatului neloial în
afaceri - Tine si publica registrul comercial privat al
membrilor sai - Elibereaza certificate de origine a marfurilor.
247.Institutia avocatilor parlamentari
- A fost creata în conformitate cu Legea
nr.1349/1997 - Avocatii parlamentari contribuie la apararea
drepturilor omului prin prevenirea încalcarii
acestora - Examineaza cererile privind deciziile sau
actiunile autoritatilor publice centrale si
locale, institutiilor, organizatiilor si
întreprinderilor, indiferent de tipul de
proprietate.
258.Directia comert interior, servicii si protectia
consumatorului
- Este un organ subordonat Ministerului Economiei
si Comertului - Promoveaza politica statului în domeniul
protectiei consumatorului - Depisteaza abaterile de natura sa prejudicieze
interesele consumatorilor.
26 Capitolul III
271.Etape în dezvoltarea comertului
- Pozitia comertului în sistemul economic al
breslelor - Liberalizarea comertului
- Situatia din Moldova (legea Missir din 1902,
legea breslelor) Nenitescu din 1912) - Etapa recenta a libertatilor comerciale.
282(1).Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Premise constitutionale
- Stimularea initiativei private
- Adaptarea cooperatiei la conditiile economiei de
piata - Renasterea societatilor comerciale
- Atragerea investitiilor de capital strain.
292(2) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Liberalizarea preturilor si tarifelor
- Convertibilitatea monedei nationale
- Unificarea cursului de schimb al leului.
302(3) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Premise constitutionale
- Economia Republicii Moldova este o economie de
piata - Economia este bazata pe proprietatea privata si
pe proprietate publica - Statul asigura protectia concurentei loiale
(art.126 din Constitutie).
312(4) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Stimularea initiativei private
- Întreprinderea este obligata sa respecte regulile
de comportament pe piata în conditiile
concurentei libere, drepturile si interesele
legitime ale consumatorilor, sa asigure calitatea
cuvenita a marfurilor si serviciilor - Statul contribuie la dezvoltarea concurentei
libere - Întreprinderea individuala este întreprinderea
care apartine cetateanului , cu drept de
proprietate privata (art.7,8,14 din Legea
845/1992 cu privire la antreprenoriat si
întreprinderi).
32 (2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova
- Întreprinderi mici si Întreprinderi mijlocii
- Întreprinderea micro este agentul economic cu un
numar mediu scriptic anual de cel mult 9
persoane, suma anuala a veniturilor de vânzari de
cel mult 3 milioane de lei si valoarea totala
anuala de bilant ce nu depaseste 3 milioane de
lei
33 (2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova
- Este întreprindere mica agentul economic cu un
numar mediu scriptic anual de salariati de cel
mult 49 de persoane, suma anuala a veniturilor
din vînzari de cel mult 25 milioane de lei si
valoare totala anuala de bilant a activelor ce nu
depaseste 25 milioane de lei
34 (2.5) Tranzitia spre economia de piata în
Moldova
- Este întreprindere mijlocie agentul economic ce
corespunde urmatoarelor criterii numar mediu
scriptic anual de salariati de cel mult 249 de
persoane, suma anuala a veniturilor din vînzari
de cel mult 50 milioane de lei si valoare totala
anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50
milioane de lei (Legea nr.206/2006 privind
sustinerea sectorului întreprinderilor mici si
mijlocii)
352(6). Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Patenta de întreprinzator
- Patenta de întreprinzator se elibereaza pentru
unul din genurile de activitate prevazute de
lege - Nu impune înregistrarea de stat si primirea
licentei - Titularul trebuie sa respecte drepturile si
interesele consumatorilor (art.3 din Legea
93/1998 cu privire la patenta de întreprinzator)
362(7) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Gospodarii taranesti (de fermier)
- Întreprindere individuala, bazata pe proprietate
privata asupra terenurilor agricole - Se poate constitui si dintr-o singura persoana
fizica - Suprafata terenurilor si marimea altor bunuri
trebuie sa asigure utilizarea preponderenta (mai
mult de 50 la suta) a muncii personale a
membrilor ei (legea nr.1353/2000 privind
gospodariile taranesti (de fermier).
372(8) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Adaptarea cooperatiei la conditiile economiei de
piata - Cooperativele de întreprinzator
- Cooperativele de productie
- Cooperatia de consum.
382(9) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Cooperativele de întreprinzator
- Organizatie comerciala (întreprindere) cu statut
de persoana juridica - Este alcatuita din cel putin 5 persoane juridice
si/sau fizice - Genuri prelucrare, prestari servicii, economii
si împrumut s.a. (legea nr.73/2001 privind
cooperativele de întreprinzator).
392(10) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Cooperativele de productie
- Întreprindere înfiintata de catre 5 sau mai multe
persoane fizice - Scopul desfasurarea în comun a activitatii de
productie sau a altei activitati economice - Munca personala a membrilor ei (preponderent)
(legea nr.1007/2002 privind cooperativele de
productie)
402(11)Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Cooperatia de consum
- Cooperativa de consum asociatie autonoma si
independenta de persoane fizice - Desfasoara activitate economica pentru
satisfacerea necesitatilor si intereselor
membrilor sai - La înfiintarea cooperativei de consum participa
cel putin 7 persoane (legea nr.1252/2000 privind
cooperatia de consum).
412(12)Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Renasterea societatilor comerciale
- Întreprindere individuala
- Societate în nume colectiv
- Societate în comandita
- Societate pe actiuni
- Societate cu raspundere limitata
- Cooperativa de productie
- Cooperativa de întreprinzator
- Întreprindere de arenda
- Întreprindere de stat si întreprindere municipala
( legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat
si întreprinderi).
422(13) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Investitiile straine (forme)
- Drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile
si imobile, precum si alte drepturi reale - Orice drept acordat în baza legii sau
contractului, orice licenta sau autorizatie
acordata în conformitate cu legislatia, inclusiv
concesiuni de cercetare, cultivare, extragere sau
explorare a resurselor naturale - Drepturi derivate din actiuni, parti sociale sau
alte forme de participare în societati
comerciale - Mijloace banesti
- Drepturi de creante monetare sau alte forme de
obligatii fata de investitor - Drepturi de proprietate intelectuala (legea
nr.81/2004 cu privire la investitiile în
activitatea de întreprinzator).
432(14) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Liberalizarea preturilor si tarifelor
- Stabilirea preturilor si tarifelor prin
negociere - Fixarea preturilor în conformitate cu legea si
ofertei (pentru care exista conditia de
concurenta reala) - Aplicarea unor serii de masuri de protectie
sociala a populatiei.
442(15) Tranzitia spre economia de piata în Moldova
- Convertibilitatea monedei nationale
- Convertibilitatea leului se stabileste de Banca
Nationala a Moldovei dupa regulile pietei
valutare - Conditiile si modul de schimb al leului pe alta
valuta sunt stabilite de Banca Nationala a
Moldovei (legea nr1232/1992 cu privire la bani).
453. Coordonate juridice ale privatizarii
- Privatizare - transferul proprietatii de stat
catre sectorul privat - Deetatizare a proprietatii publice transmiterea
patrimoniului public în proprietate privata în
conditiile legii (privatizare), precum si
transmiterea în concesiune, administrare
fiduciara, transmiterea întreprinderilor de stat
în proprietatea unitatilor administrativ-teritoria
le, alte activitati orientate spre diminuarea
participarii statului la administrarea
proprietatii. - Cadrul legal Legea 121/2007 privind
administrarea si deetatizarea proprietatii
publice.
463(1) Coordonate juridice ale privatizarii
- Exceptie de la sfera de aplicare a Legii
privind administrarea si deetatizarea
proprietatii publice - Finantele publice
- Bunurile institutiilor publice
- Terenurile agricole
- Locuintele.
473(2) Coordonate juridice ale privatizarii
- Administrare fiduciara contract prin care o
parte (fiduciant) preda bunuri în administrarea
celeilalte parti (fiduciar), iar aceasta se
obliga sa administreze patrimoniul în interesul
fiduciantului
483(2.1) Coordonate juridice ale privatizarii
- Concesiune contract prin care statul cesioneaza
unui investitor (persoana fizica sau juridica,
inclusiv straina), în schimbul unei redevente,
dreptul de a desfasura activitate de prospectare,
prosperare, valorificare sau restabilire a
resurselor naturale pe teritoriul Republicii
Moldova, de a presta servicii publice, de a
exploata bunuri proprietate de stat/municipala
care, conform legislatiei, sunt scoase integral
sau partial din circuitul civil, precum si
dreptul de a desfasura anumite genuri de
activitate, inclusiv cele care constituie monopol
al statului, investitorul preluând gestiunea
obiectului concesiunii, riscul prezumtiv si
raspunderea patrimoniala.
493(3) Coordonate juridice ale privatizarii
- Structuri institutionale (1)
- Guvernul Republicii Moldova
- Aproba lista bunurilor proprietate de stat supuse
privatizarii - Aproba proiectele individuale de privatizare
- Supravegheaza procesul de privatizare
- Aproba lista de bunuri proprietate publica
propuse spre concesiune ori spre administrare
fiduciara - Executa alte atributii în domeniul administrarii
proprietatii publice si privatizarii proprietatii
publice.
503(4) Coordonate juridice ale privatizarii
- Structuri institutionale (2)
- Agentia Proprietatii Publice de pe lânga
Ministerul Economiei si Comertului - Coordonarea activitatilor legate de delimitarea
bunurilor domeniului public si bunurilor
domeniului privat - Întocmirea proiectului de lista a bunurilor
proprietate publica nepasibile de privatizare
513(4.1) Coordonate juridice ale privatizarii
- Exercitarea functiilor de detinator de actiuni
(parti sociale) în societatile comerciale cu
capital integral sau partial de stat - Întocmirea proiectului de lista a bunurilor
proprietate de stat supuse privatizarii - Examinarea proiectelor individuale de
privatizare - Exercitarea altor atributii.
523(5). Coordonate juridice ale privatizarii
- Structuri institutionale (3)
- Registrul patrimoniului public
- Evidenta patrimoniului public se tine în
Registrul patrimoniului public - Registrul reflecta caracterul si valoarea de
bilant a patrimoniului public, conform situatiei
de la 1 ianuarie al anului de gestiune - Autoritatile publice prezinta anual rapoarte
privind valoarea de bilant a patrimoniului public.
533(6). Coordonate juridice ale privatizarii
- Modalitati de privatizare
- Vânzare la Bursa de Valori
- Vânzare la licitatie cu strigare
- Vânzare prin concurs comercial sau investitional,
inclusiv în baza de proiecte individuale.
543(7). Coordonate juridice ale privatizarii
- Vânzarea de actiuni la Bursa de Valori
- Actiunile supuse privatizarii se vând la Bursa de
Valori conform regulilor Bursei si procedurilor
stabilite în Regulamentul aprobat de Guvern - Vânzatorul si Bursa de Valori vor informa
potentialii investitori si societatea civila
despre preturile si volumul vânzarilor de actiuni.
553(8). Coordonate juridice ale privatizarii
- Licitatia cu strigare
- Procedurile de organizare si desfasurare a
licitatiei se stabilesc în Regulamentul aprobat
de Guvern - Conditia de baza este pretul maxim propus pentru
bunul expus la vânzare.
563(9). Coordonate juridice ale privatizarii
- Concursul comercial si concursul
investitional - Pot fi privatizate pachete de actiuni sau parti
sociale care constituie mai mult de 50 din
capitalul social al societatii - La baza concursului comercial se afla pretul
maxim pentru bunul expus la vânzare - În cadrul concursului investitional pe lânga
pretul maxim, se i-au în considerare si
obligatiile investitionale ale cumparatorului.
573(10). Coordonate juridice ale privatizarii
- Licitatia cu reducere
- Procedura de organizare si desfasurare se
stabileste în Regulamentul aprobat de Guvern - Pretul initial de vânzare nu trebuie sa fie mai
mic decât pretul initial indicat în comunicatul
informativ de vânzare.
583(11). Coordonate juridice ale privatizarii
- Privatizarea fara anuntul pretului initial si
privatizarea cu titlu gratuit - Se permite în cazurile stabilite de Guvern
- Criteriul de baza al stabilirii câstigatorului
este volumul investitiilor necesare revitalizarii
bunului
593(11.1). Coordonate juridice ale privatizarii
- Pachetele de actiuni expuse de cel putin 6 ori la
privatizare si nevândute se transmit, cu titlu
gratuit, prin hotarâre a vânzatorului,
emitentului lor ca actiuni de tezaur daca cota
actiunilor este mai mica de 10 din capitalul
social al emitentului. Daca cota are un alt
cuantum prin decizia Guvernului.
60 CAPITOLUL IV
- NOTIUNEA CONCURENTEI COMERCIALE
614. Trasaturi caracteristice
- Semnificatie generica
- Semnificatie economica
- Semnificatie specifica
- Concurenta licita
- Concurenta interzisa.
624(1) Trasaturi caracteristice
- Semnificatie generica
- Conceptul de concurenta s-a format si este
folosit în orice relatii sociale - Concurenta confruntare între tendinte adverse,
care converg spre acelasi scop
634(1.1) Trasaturi caracteristice
- Concurenta implica multiple afinitati cu
emulatia. Între cele doua concepte nu exista
similitudine - Emulatia dorinta de a te întrece pe tine,
întrecând pe altul (succesul propriu nu înseamna
nici înfrângerea, anularea, eliminarea aceluia cu
care m-am gasit în raport de emulatie).
644(2) Trasaturi caracteristice
- Semnificatie economica - În conditiile de
piata libera concurenta îndeplineste cinci
functii definitorii - Faciliteaza ajustarea automatica a cererii si
ofertei - Determina întreprinderile sa se particularizeze
fata de rivali - Stimuleaza inovatiile, crearea de locuri noi si
de tehnici perfectionate de productie
654(2.1) Trasaturi caracteristice
- Asigura alocarea rationala a resurselor între
variatele utilizari solicitate pe piata - Statorniceste o repartizare a beneficiilor
proportionala cu contributia efectiva a agentilor
economici în procesul de productie si distributie
a bunurilor.
664(3) Trasaturi caracteristice
- Semnificatie specifica
- Manifestarea concurentei atât în cadrul economiei
nationale, cât si pe plan extern - Lupta pentru dobândirea si mentinerea clientelei.
674(4) Trasaturi caracteristice
- Concurenta licita
- Concurenta comerciala si rolul limitat de a
influenta pretul marfii - Rolul concurentei la modelarea si fluctuarea
preturilor - Calitatea marfii
- Difuzarea reclamei
- Organizarea retelelor de distributie etc.
684(5) Trasaturi caracteristice
- Concurenta interzisa
- În cazul concurentei interzise ne aflam în fata
unui act savârsit fara drept - În cazul concurentei neleale este vorba de
exercitiul excesiv al unui drept sau ale unei
libertati (ipoteza recurgerii la practici
monopoliste).
695(1). Delimitarea domeniului concurentei licite
- Domenii deschise concurentei comerciale.
Categorii de activitati economice. - O lista orientativa în materie nu exista.
- Domenii cu regim special (piata valutara).
Regimul respectiv formeaza obiectul dreptului
bancar.
705(2). Delimitarea domeniului concurentei licite
- Statutul fortei de munca
- Este exclusa competitia în acest domeniu
- Munca nu este o marfa. Declaratia de la
Philadelphia - Exceptând repartitia fortei de munca, interventia
statului a sustras de sub incidenta concurentei,
în principal, protectia muncii, durata zilei de
lucru, regimul concediilor de odihna, stabilirea
vârstei de pensionare etc.
715(2). Delimitarea domeniului concurentei licite
- Interzicerea concurentei în raporturile dintre
comerciant si prepus sau alti salariati - Prepusul este persoana însarcinata cu comertul
patronului, fie în locul unde acesta îl exercita,
fie în alt loc - Salariatii obisnuiti din cadrul întreprinderii.
725(3). Delimitarea domeniului concurentei licite
- Interzicerea concurentei în raporturile dintre
societatea în nume colectiv si asociati - Raspunderea asociatilor este nelimitata si
solidara - Asociatul nu este în drept sa practice fara
acordul societatii activitati similare celor pe
care le practica societatea (art.116 alin.2 CC) - Numarul asociatilor nu poate fi mai mic de 2 si
nici mai mare de 20 persoane fizice sau juridice.
735(4). Delimitarea domeniului concurentei licite
- Interzicerea concurentei împotriva societatii
pe actiuni - Numarul fondatorilor nu este limitat
- Actionarii nu raspund pentru obligatiile
societatii - Persoana cu functii de raspundere este obligata
sa actioneze în interesul societatii si nu este
în drept sa participe la capitalul si/sau
activitatea organizatiilor aflate în concurenta
cu societatea.
745(5). Delimitarea domeniului concurentei licite
- Interzicerea concurentei împotriva societatii
cu raspundere limitata - Este alcatuita din maximum 50 de asociati
- Conditiile care definesc concurenta interzisa,
fie directa, fie indirecta, sunt identice cu cele
aplicabile în cadrul societatii pe actiuni.
755(6). Delimitarea domeniului concurentei licite
- Situatia societatii în comandita
- Include doua categorii de membri unii cu
raspundere nemarginita pentru pasivul social,
numiti asociati comanditati, si altii, care
contribuie la plata datoriilor comune numai în
limita aportului propriu, denumiti asociati
comanditari - Comanditatii au obligatia de a se abtine de la
orice concurenta directa sau indirecta împotriva
entitatii colective (dar nu si comanditarilor).
765(6). Delimitarea domeniului concurentei licite
- Valorile mobiliare
- Titlu financiar care confirma drepturile
patrimoniale si nepatrimoniale ale unei persoane
în raport cu alta persoana - Drepturi care nu pot fi realizate sau transmise
fara prezentarea titlului financiar, fara
înscrierea respectiva în registrul detinatorilor
de valori mobiliare nominative ori în documentele
de evidenta ale detinatorului nominal al acestor
valori mobiliare.
776. Felurile concurentei comerciale
- Concurenta comerciala perfecta
- Concurenta eficienta.
786(1). Felurile concurentei comerciale
- Concurenta comerciala perfecta. Principii.
- Existenta unui numar mare de producatori si
cumparatori - Desfasurarea unor tranzactii numeroase si
frecvente numai de marfuri omogene - Intrarile si iesirile de pe piata se bucura de
libertate absoluta - Existenta unor fluxuri informationale reale,
directe si complete între toti participantii.
796(2). Felurile concurentei comerciale
- Concurenta eficienta
- Se desfasoara prin modalitati diversificate
- Presupune diferentierea produselor si serviciilor
si a calitatii lor - Utilizarea unor strategii variate de marketing,
reclama produselor si serviciilor etc.
807. Piata relevanta.
- Locul de întâlnire si confruntare al cererii si
ofertei ce duce la fixarea pretului marfurilor si
a volumului schimburilor - 4 elemente cererea, oferta, pretul, schimbul
- Piata produsului si piata geografica relevanta.
818. Capitolul V
- CONCURENTA COMERCIALA NELOIALA
828(1). Concurenta comerciala neloiala
- Notiune. Definire.
- Concurenta neloiala act contrar practicilor
cinstite în materie industriala sau comerciala
(art.10 Conventia de Uniune de la Paris)
838(1.1). Concurenta comerciala neloiala
- Conventia obliga statele sa interzica prin acte
interne a)orice fapte care sunt de natura sa
creeze, prin oricare mijloc o confuzie cu
întreprinderea, produsele sau activitatea
industriala sau comerciala a unui concurent
b)afirmatiile false, în exercitarea comertului
c) indicatiile sau afirmatiile, a caror folosire
este susceptibila sa induca în eroare publicul cu
privire la fabricatia, caracteristicile marfii.
848(2). Concurenta comerciala neloiala
- Definire. Elementele comune concurentei oneste
si neleale - Scopul
- Captarea si mentinerea clientelei
- Cadrul obiectiv în care se desfasoara concurenta
- Libertatea comertului si politica de preturi.
858(3). Concurenta comerciala neloiala
- Reglementarea legala a concurentei abuzive.
Clasificare - Publicitate neonesta
- Confuzia cu semnele distinctive ale rivalului de
pe piata relevanta - Denigrarea rivalului
- Dezorganizarea întreprinderii sale prin racolarea
de personal, spionaj etc. - Acapararea agresiva a clientelei.
868(4). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Publicitatea - Publicitatea comparativa si respectarea
intereselor consumatorilor - Caracterul decent si corect al publicitatii
- Obiectivitatea publicitatii comparative.
878(5). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Publicitate neloiala comparativa - Comparatia este înselatoare
- Se compara bunuri sau servicii având scopuri sau
destinatii diferite
888(5.1). Concurenta comerciala neloiala
- Se creeaza confuzie pe piata între cel care îsi
face publicitate si un concurent - Se discrediteaza sau se denigreaza marcile de
comert, denumirile comerciale etc - Se profita în mod incorect de renumele unei marci
de comert etc.
898(6). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Publicitate parazitara - Retasarea parazitara prezentarea activitatii
comerciale de productie sau vânzare de bunuri si
servicii prin raportare la reclama sau
realizarile altui comerciant - Utilizarea referintei privitoare la relatiile ce
exista între comerciantii concurenti.
908(7). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Confuzia - Este cea mai raspândita forma de concurenta
neloiala (se refera la numele întreprinderii,
semnele distinctive ale produselor, substituirea
marfurilor etc.) - Confuzia creata prin folosirea semnelor
distinctive identice sau asemanatoare - Confuzia referitoare la originea produselor si
serviciilor.
918(8). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Protectia numelui comercial si a emblemei de
riscul confuziei - Omonimia situatie în care fondul de comert
poarta numele proprietarului sau. Se apeleaza la
adaugarea unor cuvinte care sa înlature riscul.
De regula nu sunt acceptate prenumele si
pseudonimul proprietarului - Recurgerea la o prezentare de ansamblu diferita
prin format, culoare, caractere etc.
928(9). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Falsele indicatii - Falsele indicatii au ca obiect denumirile de
origine si indicatiile de provenienta ale
bunurilor - Este interzisa utilizarea unei denumiri
geografice de origine de produse realizate în alt
spatiu geografic, chiar daca este utilizata si o
mentiune care precizeaza ca produsul este numai
tip, gen, fel.
938(10). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Mentiuni false - Mentiuni false orice indicatie de natura a face
sa se creada ca marfurile au fost produse într-o
anumita localitate, într-un anumit teritoriu sau
într-un anumit stat
948(11). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Denigrarea - Denigrarea act concurential neloial, care
consta în comunicarea sau raspândirea de
afirmatii depreciative sau comparative, formate
de autor, în detrimentul unui competitor de pe
piata, în scopul de a-i stirbi reputatia sau de
a-i discredita întreprinderea ori produsele.
958(12). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta neloiala în dauna altui comerciant.
Dezorganizarea sau destabilizarea întreprinderii
rivale - Modalitati
- Spionajul
- Coruperea personalului
- Deturnarea clientelei
- Boicotul.
968(13). Concurenta comerciala neloiala
- Dezorganizarea sau destabilizarea
întreprinderii rivale. Spionajul - Spionajul consta în aflarea de catre subiectul
activ al faptei a secretelor de fabrica si de
comert ale rivalului sau si utilizarea lor în
folosul sau, în scopul câstigarii clientelei
acestuia - Secretele de fabrica si de comert.
978(14). Concurenta comerciala neloiala
- Dezorganizarea sau destabilizarea
întreprinderii rivale. Coruperea personalului - Coruperea personalului dreptul salariatilor de
a parasi o întreprindere în favoarea alteia care
îi ofera avantaje (contractul de munca trebuie sa
înceteze în mod legal) - Numarul mare a salariatilor care parasesc
întreprinderea si afectarea bunului mers al
întreprinderii - Scopul urmarit de noul patron.
988(15). Concurenta comerciala neloiala
- Dezorganizarea sau destabilizarea
întreprinderii rivale. Deturnarea clientelei - Deturnarea clientelei folosirea legaturilor
stabilite cu clientela, în cadrul functiei
detinute anterior la acel comerciant - Intentia sau faptele pregatitoare de atragere a
clientelei nu sunt sanctionate.
998(16). Concurenta comerciala neloiala
- Concurenta comerciala neloiala realizata prin
metode de vânzare nepermise - Acapararea agresiva a clientelei prin vânzari în
modalitati nepermisive - Vânzarea conditionata de aducerea altor clienti
- Vânzarea cu premiu.
1008(17). Concurenta comerciala neloiala
- Dumpingul de marfuri si servicii
- Dumping operatiune de vânzare a unei marfi pe
o piata straina la un pret sub valoarea ei
normala - Diferenta de pret rezultata din politica de
dumping de export este de multe ori compensata
prin obtinerea de prime de export si subventii de
la bugetul de stat sau recuperata ulterior, dupa
înfrângerea concurentei, prin majorarea
preturilor.
1018(18). Concurenta comerciala neloiala
- Raspunderea juridica pentru faptele de
concurenta neloiala - Raspunderea administrativa
- Raspunderea penala
- Raspunderea civila delictuala.
102CAPITOLUL VI.
- POLITICA COMUNITARA ÎN DOMENIUL CONCURENTEI
1039. Acquis-ul comunitar în domeniul concurentei
- Temei juridic (art.81-89 din Tratatul CE)
- Interdictia acordurilor restrictive si a
practicilor anticoncurentiale - Interdictia privind abuzul de pozitie dominanta
- Controlul fuziunilor (concentrarilor) de
întreprindere - Controlul ajutoarelor de stat
- Aplicarea regulilor concurentei în sectorul
public.
10410(1). Articolul 81 din TCE)
- Articolul 81 prevede ca
- (1) Sunt incompatibile cu piata comuna si
interzise orice acorduri între întreprinderi,
orice decizii ale asocierilor de întreprinderi si
orice practici concertate care pot aduce atingere
comertului dintre statele membre si care au ca
obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau
denaturarea concurentei în cadrul pietei comune
si, în special, cele care
10510(2). Articolul 81 din TCE)
- (a) stabilesc, direct sau indirect, preturi de
cumparare sau de vânzare sau orice alte conditii
de tranzactionare - (b) limiteaza sau controleaza productia,
comercializarea, dezvoltarea tehnica sau
investitiile - (c) împart pietele sau sursele de aprovizionare
10610(3). Articolul 81 din TCE)
- (d) aplica, în raporturile cu partenerii
comerciali, conditii inegale la prestatii
echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj
concurential - (e) conditioneaza încheierea contractelor de
acceptarea de catre parteneri a unor prestatii
suplimentare care, prin natura lor sau în
conformitate cu uzantele nationale, nu au
legatura cu obiectul acestor contracte.
10710(4). Articolul 81 din TCE)
- (2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul
prezentului articol sunt nule de drept. - (3) Cu toate acestea, pot fi declarate ca
exceptate de la aplicarea alineatului (1)
10810(5). Articolul 81 din TCE)
- - orice acorduri sau categorii de acorduri între
întreprinderi - - orice decizii sau categorii de decizii ale
asocierilor de întreprinderi - - orice practici concertate sau categorii de
practici concertate care contribuie la
îmbunatatirea productiei sau distributiei de
marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau
economic, asigurând totodata consumatorilor o
parte echitabila din beneficiul obtinut si care
10910(6). Articolul 81 din TCE)
- (a) nu impun întreprinderilor în cauza restrictii
care nu sunt indispensabile pentru atingerea
acestor obiective - (b) nu ofera întreprinderilor posibilitatea de a
elimina concurenta de pe o parte semnificativa a
pietei produselor în cauza.
11010(7). Articolul 81 din TCE)
- Notiunea de întreprindere
- Nu este definit în cadrul Tratatului CE
- Trebuie interpretat în sens larg, desemnând orice
entitate alcatuita din resurse fizice si umane,
angajata în activitati economice, indiferent de
statutul sau legal si de modul în care este
finantata - Poate îmbraca forma SRL, a asociatiilor de
comercianti, a cooperativelor agricole, a
comerciantilor persoane fizice.
11110(8). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate
- Pot desemna acelasi tip de comportament al
întreprinderilor pe piata - Un acord poate fi si o decizie, iar o întelegere
informala poate fi si o practica concertata.
11210(9). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Acorduri informale - Notiunea de acorduri nu este limitata numai la
contractele încheiate în forma prevazuta de lege,
deoarece ar permite evitarea interdictiei din
Tratat foarte usor. De aceea si întelegerile
nescrise de tipul gentlemens agreement sunt
interzise.
11310(10). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Acorduri orizontale - Priveste doua sau mai multe întreprinderi aflate
la acelasi nivel al pietei (doi producatori, de
exemplu) - Articolul 81 alin.1 se aplica acordurilor de
cooperare orizontala care au ca obiect sau efect
împiedicarea, restrângerea sau denaturarea
concurentei.
11410(11). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Acorduri orizontale care nu intra sub incidenta
art.81 alin.(1) - Cooperarea între întreprinderi neconcurente
- Cooperarea între întreprinderi concurente care nu
pot realiza, în mod independent, proiectul sau
activitatea care fac obiectul cooperarii - Cooperarea privind o activitate care nu
influenteaza parametrii relevanti ai concurentei.
11510(12). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Acorduri verticale - Se refera la întreprinderi ce opereaza la nivele
diferite ale pietei (un producator si un
distribuitor, de exemplu) - Un acord vertical nu este încheiat între
concurenti si, de aceea, este mai putin
anticoncurential decât un acord orizontal.
11610(13). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Acorduri excluse de la aplicarea regulilor
concurentei - Securitatea nationala
- Agricultura
- Energia nucleara atunci când nu este reglementata
de Tratatul Euratom.
11710(13). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Decizii ale asocierilor de întreprinderi - Termenul de asociere nu este limitat la un anumit
tip de asociatie - Poate include cooperative agricole, asociatii ale
unor profesii liberale, asociatii fara
personalitate juridica, asociatii ale asociatilor.
11810(14). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Practici concertate - Forma de cooperare între întreprinderi care, fara
a ajunge la stadiul în care un acord propriu-zis
este necesar sa fie încheiat, cu intentie,
coopereaza în mod practic pentru a evita
riscurile concurentei.
11910(15). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Criterii pentru exceptare. Beneficii economice - Acordul trebuie sa contribuie la îmbunatatirea
productiei sau a distributiei produselor, sau la
promovarea progresului tehnologic sau economic - Beneficiile economice pot depasi efectele
restrictive asupra concurentei.
12010(16). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Criterii pentru exceptare. Partea echitabila
rezervata consumatorilor - Beneficiile economice trebuie sa revina nu numai
partilor acordului, ci si consumatorilor - Transferul beneficiilor catre consumatori depinde
de intensitatea concurentei de pe piata relevanta.
12110(17). Articolul 81 din TCE)
- Acorduri, decizii si practici concertate.
Criterii pentru exceptare. Caracterul
indispensabil al restrictiei - Restrângerea concurentei trebuie sa fie necesara
obtinerii beneficiilor economice - Caracterul indispensabil al fiecarei restrictii
depinde de situatia pietei si de durata acordului.
12211. Articolul 82 din TCE
- Articolul 82 din TCE prevede ca
- Este incompatibila cu piata comuna si interzisa,
în masura în care ar putea aduce atingere
comertului dintre statele membre, folosirea în
mod abuziv de catre una sau mai multe
întreprinderi a unei pozitii dominante detinute
pe piata comuna sau pe o parte semnificativa a
acesteia.
12311(1). Articolul 82 din TCE
- Aceste practici abuzive pot consta în special
în - (a) impunerea, direct sau indirect, a preturilor
de vânzare sau de cumparare sau a altor conditii
inechitabile de tranzactionare - (b) limitarea productiei, comercializarii sau
dezvoltarii tehnologice în dezavantajul
consumatorilor
12411(2). Articolul 82 din TCE
- (c) aplicarea în raporturile cu partenerii
comerciali a unor conditii inegale la prestatii
echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj
concurential - (d) conditionarea încheierii contractelor de
acceptarea de catre parteneri a unor prestatii
suplimentare care, prin natura lor sau în
conformitate cu uzantele comerciale, nu au
legatura cu obiectul acestor contracte.
12511(3). Articolul 82 din TCE
- Calificarea notiunii de pozitie dominanta
- Nu este definita de Tratatul CE
- Reprezinta situatia în care o întreprindere
detine forta economica care-i permite sa adopte
comportamente independente fata de concurenti, de
clientii sai si fata de consumatori
12611(3.1). Articolul 82 din TCE
- Pozitia dominanta este diferita fata de monopol,
prin faptul ca nu exclude posibilitatea unei
concurente - Este caracterizata de un comportament independent
al întreprinderii, ignorând concurenta.
12711(4). Articolul 82 din TCE
- Abuzul de pozitie dominanta
- Tratatul nu defineste notiunea de abuz de pozitie
dominanta - Este comportamentul prin care se influenteaza
structura unei piete în cadrul careia gradul de
concurenta este slabit - Între pozitia dominanta si abuz trebuie sa se
constate o relatie de interdependenta.
12811(5). Articolul 82 din TCE
- Abuzul de pozitie dominanta
- Pentru stabilirea dominatiei trebuie examinate
trei criterii - Definitia pietei relevante
- Stabilirea puterii sau a cotei de piata
- Analiza posibilelor bariere în calea concurentei.
129(11.6). Articolul 82 din TCE
- Abuzul de pozitie dominanta. Piata relevanta
- Piata relevanta în cadrul careia trebuie evaluata
o anumita problema de concurenta se determina
prin combinarea pietei produsului si a pietei
geografice - Definirea pietei permite calcularea cotelor de
piata, care pot oferi informatii relevante
privind puterea de piata, în vederea evaluarii
unei pozitii dominante în sensul disp.art.82.
130(11.7). Articolul 82 din TCE
- Abuzul de pozitie dominanta. Dominanta
- Poate fi exercitata de o singura întreprindere
(dominanta unica) sau mai multe întreprinderi
(dominanta colectiva) - Doua criterii pentru analiza pozitiei dominante
a)actiunile întreprinderii nu sunt afectate de
concurenti b)la prevenirea concurentei prin
împiedicarea concurentilor sa intre pe piata.
131(11.8). Articolul 82 din TCE
- Abuzul de pozitie dominanta. Dominanta. Puterea
economica de piata - O proportie mare de piata controlata conduce la o
prezumtie de dominanta, numai daca nu ne aflam în
prezenta unor circumstante exceptionale
132(11.8.1). Articolul 82 din TCE
- O proportie de 50 din piata detinuta conduce la
o prezumtie puternica de dominanta - Când proportia este sub 50 este necesar sa se
compare cu portiunea de piata controlata de
concurenti.
133(11.9). Articolul 82 din TCE
- Abuzul de pozitie dominanta. Strategii ale
preturilor - Reduceri si discountri. Nu toate reducerile sunt
abuzive (cele întemeiate pe reducerea costurilor
de productie sau economisirea de resurse)
134(11.9.1). Articolul 82 din TCE
- Preturi fortate sau pradatoare (cele situate la
nivelul costurilor sau sub acestea).
Întreprinderea dominanta va fi capabila sa
sustina pierderile pentru o perioada de timp, iar
concurentul cu o putere economica mai mica va fi
scos de pe piata.
13512. Controlul asupra concentrarilor
- Sfera de aplicare a Regulamentului 139/2004
- O concentrare are o dimensiune comunitara daca
- a)cifra totala de afaceri realizata la nivel
mondial de toate întreprinderile implicate
depaseste 5000 de milioane de euro si
13612. Controlul asupra concentrarilor
- b) cifra totala de afaceri realizata separat în
Comunitate de catre cel putin doua dintre
întreprinderile implicate depaseste 250 de
milioane de euro, cu exceptia cazurilor în care
fiecare dintre întreprinderile implicate
realizeaza peste doua treimi din cifra sa totala
de afaceri obtinuta în Comunitate într-un singur
stat membru
13712(1). Controlul asupra concentrarilor
- O concentrare care nu atinge plafoanele
mentionate mai sus are o dimensiune comunitara
daca - Cifra totala de afaceri realizata la nivel
mondial de toate întreprinderile implicate
depaseste 2500 de milioane de euro - În fiecare din cel putin trei state membre, cifra
totala de afaceri realizata de toate
întreprinderile depaseste 100 de mil.euro
13812(2). Controlul asupra concentrarilor
- În fiecare din cel putin trei state membre care
sunt incluse la lit.b), cifra totala de afaceri a
cel putin doua dintre întreprinderile implicate
depaseste 25 de milioane de euro si - Cifra totala de afaceri realizata separat în
Comunitate de catre cel putin doua dintre
întreprinderile implicate depaseste 100 de
milioane de euro, cu exceptia cazurilor în care
fiecare dintre întreprinderile implicate
realizeaza peste doua treimi din cifra sa totala
de afaceri obtinuta în Comunitate într-un singur
stat.
13912(3). Controlul asupra concentrarilor
- Evaluarea concentrarilor
- Concentrarile sunt evaluate de catre Comisia
Europeana - Comisia ia în considerare nevoia mentinerii si
dezvoltarii unei concurente efective si pozitia
pe piata a întreprinderilor implicate si puterea
lor economica si financiara.
14012(4). Controlul asupra concentrarilor
- Definirea concentrarii
- Fuzionarea a doua sau mai multe întreprinderi sau
parti ale unor întreprinderi care anterior erau
independente sau - Dobândirea, de catre una sau mai multe persoane
care controleaza deja cel putin o întreprindere
sau de catre una sau mai multe întreprinderi, fie
prin achizitionarea de valori mobiliare sau de
active, fie prin contract sau alte mijloace.
14113. Întreprinderile publice monopol de stat
- Principiul
- (1) În ceea ce priveste aflate în proprietate
publica si întreprinderile carora le acorda
drepturi speciale sau exclusive, statele membre
nu adopta si nu mentin nici o masura contrara
normelor prezentului Tratat si, în special, celor
prevazute la art.12 si la art.81-89. - (2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona
serviciile de interes economic general sau care
prezinta caracter de monopol fiscal se supun
normelor prezentului Tratat si, în special
14213(1). Întreprinderile publice monopol de stat
- (2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona
serviciile de interes economic general sau care
prezinta caracter de monopol fiscal se supun
normelor prezentului Tratat si, în special,
normelor privind concurenta, în masura în care
aplicarea acestor norme nu împiedica, în drept
sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care
le-a fost încredintata. Dezvoltarea schimburilor
comerciale nu trebuie sa fie afectata într-o
masura care contravine intereselor Comunitatii.
14313(2). Întreprinderile publice monopol de stat
- (3) Comisia asigura aplicarea dispozitiilor
prezentului articol si adreseaza statelor membre,
în cazul în care este necesar, directivele sau
deciziile corespunzatoare (art.86 al
Tratatului).(3) Comisia asigura aplicarea
dispozitiilor prezentului articol si adreseaza
statelor membre, în cazul în care este necesar,
directivele sau deciziile corespunzatoare
(art.86 al Tratatului).
14413(3). Întreprinderile publice monopol de stat
- Limitarile
- Întreprinderile publice pot evita regulile
privitoare la libera concurenta (art.86 parag.2
din Tratatul CE) în urmatoarele situatii - (a) daca întreprinderea publica executa servicii
de interes public general (spre exemplu,
utilitati publice, radio, televiziune etc.) sau
ofera caracteristicile unui monopol fiscal
14513(4). Întreprinderile publice monopol de stat
- (b) daca aplicarea regulilor concurentiale
obstructioneaza aducerea la îndeplinire a legii
sau îndeplinirea misiunii specifice cu care a
fost însarcinata - (c) daca schimburile nu sunt afectate de masuri
contrare intereselor comunitatii.
14613(5). Întreprinderile publice monopol de stat
- Art.37 din Tratat
- Statele membre adapteaza în mod treptat orice
monopol de stat cu caracter comercial, astfel
încât la expirarea perioadei de tranzitie sa nu
existe nici o discriminare între cetatenii
statelor membre privind conditiile de
achizitionare si de comercializare a marfurilor.
14713(6). Întreprinderile publice monopol de stat
- Directiva nr.2000/52 a Comisiei din 26 iulie
2000 - Stabileste obligatia de transparenta pentru
întreprinderile care beneficiaza de drepturi
exclusive si speciale, precum si pentru
serviciile de interes economic general.
14813(7). Întreprinderile publice monopol de stat
- Drepturile exclusive
- Sunt exercitate de anumite întreprinderi private
carora le-au fost cedate anumite activitati de
catre colectivitatile publice - Întreprinderea produce sau vinde un produs sau
ofera anumite servicii într-o zona geografica
determinata.
14913(8). Întreprinderile publice monopol de stat
- Drepturile speciale
- Pot fi acordate unor întreprinderi prin
autorizatii speciale - Drepturile speciale presupun o modalitate de
acces privind o piata concret determinata spre
deosebire de drepturile exclusive presupun un
monopol complet de piata cu privire la un produs
sau un serviciu.
15013(9). Întreprinderile publice monopol de stat
- Derogarile
- Sunt stabilite prin dispozitiile art.86 par.2 din
Tratat - Se refera la faptul ca întreprinderile carora li
s-a încredintat gestiunea unor servicii de
interes economic general sau care prezinta
caracterul unui monopol fiscal nu sunt obligate
sa respecte regulile concurentei, daca prin
acesta, este împiedicata misiunea particulara
care le-a fost încredintata.
15113(10). Întreprinderile publice monopol de stat
- Conditiile derogatorii presupun
- (a) calitatea întreprinderii, (în sensul de a
gestiona un interes economic general sau de a
prezenta caracterul unui monopol fiscal. Nu
prezinta importanta caracterul public sau privat
al întreprinderii
15213(11). Întreprinderile publice monopol de stat
- (b) încredintarea atributiilor acestor
întreprinderi sa fie facuta de statul membru
(investitura etatica). Întreprinderile care
gestioneaza un interes economic general trebuie
sa beneficieze de o investitura legala printr-un
act al puterii publice
15313(12). Întreprinderile publice monopol de stat
- (c) misiunea îndeplinita de întreprindere
presupune un interes general. Prin Comunicatul
Comisiei din 20 septembrie 2000 asupra
serviciilor de interes general în Europa, au fost
stabilite elementele caracteristice ale acestor
servicii, si anume
15413(13). Întreprinderile publice monopol de stat
- - serviciul de interes general presupune o
prestatie de baza de care beneficiaza un numar
însemnat de beneficiari - - serviciul respectiv se manifesta pe o raza
teritoriala însemnata a unui stat - - serviciul sa fie accesibil pentru majoritatea
beneficiarilor, sub aspect financiar.
15514. Ajutoarele de stat
- Interdictia de principiu
- Cu exceptia derogarilor prevazute de prezentul
Tratat, sunt incompatibile cu piata comuna
ajutoarele acordate de state sau cele acordate
sub orice forma prin intermediul resurselor
statului care distorsioneaza si ameninta cu
distorsionarea concurentei, prin favorizarea
anumitor întreprinderi sau productii, în masura
în care afecteaza schimburile comerciale dintre
statele membre (art.87 alin1 din Tratatul CE).
15614(1). Ajutoarele de stat
- Categorii de ajutoare compatibile cu piata
comuna - (a) ajutoarele cu caracter social acordate
consumatorilor individuali, cu conditia ca
acestea sa fie acordate fara vreo discriminare
legata de originea produselor
15714(2). Ajutoarele de stat
- (b) ajutoarele destinate remedierii daunelor
cauzate de calamitatile naturale sau de alte
evenimente extraordinare - (c) ajutoarele acordate economiei anumitor
regiuni ale R.F.Germania, în masura în care ele
sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor
economice cauzate de aceasta divizare (art.87
par.2 din Tratat).
15814(3). Ajutoarele de stat
- Categorii de ajutoare care pot fi compatibile
cu piata comuna - (a) ajutoarele destinate favorizarii dezvoltarii
economice a regiunilor cu un nivel de trai
anormal scazut sau dominate de un nivel grav al
somajului
15914(4). Ajutoarele de stat
- (b) ajutoarele destinate sa promoveze executarea
unui proiect important de interes european comun
sau sa remedieze perturbari grave ale economiei
unui stat membru
16014(4). Ajutoarele de stat
- (c) ajutoarele destinate sa faciliteze
dezvoltarea anumitor activitati sau anumitor
regiuni economice, daca nu altereaza conditiile
schimburilor comerciale într-o masura contrara
interesului comun
16114(5). Ajutoarele de stat
- (d) ajutoarele destinate sa promoveze cultura si
conservarea patrimoniului, daca nu altereaza
conditiile schimburilor comerciale si concurenta
în Comunitate într-o masura care contravine
interesului comun
16214(6). Ajutoarele de stat
- (e) celelalte categorii de ajutoare determinate
prin decizia Consiliului, care hotaraste cu
majoritate calificata la propunerea Comisiei
(art.87 par.3 din Tratat).
16314(7). Ajutoarele de stat
- Calificarea conceptului de ajutor de stat
- (a) ajutorul sa fie acordat de state sub orice
alta forma prin intermediul resurselor statului.
Ajutorul de stat interzis include orice ajutor
public sau acordat de autoritati locale sau
regionale. Poate proveni si de la organisme
private.
16414(8). Ajutoarele de stat
- (b) ajutorul acordat sa favorizeze anumite
întreprinderi sau productii. Protejarea unor
întreprinderi prin acordarea de ajutoare de stat
poate consta în acordarea de subsidii la import
si export, scutiri sau reduceri de sarcini
fiscale sau sociale, garantii de credite,
acordarea de credite cu dobânda redusa etc
16514(9). Ajutoarele de stat
- (c) ajutorul de stat sa afecteze schimburile
comerciale dintre statele membre, distorsionând
sau amenintând cu distorsiunea concurentei.
Afectarea comertului dintre state reprezinta o
situatie de fapt, care se constata în mod
concret, de la o situatie la alta.
16614(10). Ajutoarele de stat
- (d) caracterul relativ al interdictiei de