VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA

1
VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN
APICULTURA
2

• Subproduse
• ceara de albine
• laptisor de matca
• pastura

3

• CEARA DE ALBINE
• face parte din clasa lipidelor, grupa lipidelor
  simple
• structura similara cu a grasimilor
• contin esteri ai alcoolilor monovalenti
  superiori cu acizi grasi saturati
  monocarboxilici, cantitati mici de acizi grasi
  liberi, resturi de alcooli liberi si hidrocarburi
• Pot fi
• de natura vegetala
• de natura animala

4

• Ceruri vegetale
• secretate de specii de plante
• se recolteaza pri procedee mecanice sau prin
  extractie
• 1.1. Ceara de Carnauba
• secretata de frunzele tinere ale unei specii
• de palmieri din Braziali, Peru, Chile
• structura esteri ai acizilor monocarboxilici
• cu 24 atomi de carbon cu alcooli monovalenti
• cu un numar similar de atomi de carbon
• folosita ca agent de ingrosare si gelifiere in
  
• industria alimentara
• agent de lustruire a masinilor

5

• 1.2. Ceara de Montana
• obtinuta prin prelucrarea industriala a
  lignitului si reprezinta ceara pe care au
  continut-o plantele care s-au transformat in
  carbune
• amestec ai esterilor acizilor grasi superiori
  monocarboxilici cu 24 atomi de carbon cu alcooli
  monovalenti omologi
• utilizare la obtinerea hartiei de indigo si
  pentru lustruiri industriale

6

• 2. Ceruri animale
• au insusiri organoleptice si fizico-chimice
  conditionate de specia de la care provin
• importanta economica
• ? cetaceumul
• ? lanolina
• ? ceara de albine

7

• 2.1. CETACEUMUL (SPERMACETI)
• ? se extrage din capul si slanina unei specii de
  balena (casalot)
• ? are consistenta uleioasa

8

• ? cetaceumul primar se prelucreaza si se obtin 2
  fractiuni
• ? una fluida ulei de spermaceti
• formata din esteri a 3 acizi grasi lauric (12
  atomi C), miristic (14 atomi C) si palmitic (16
  atomi C) esterificati cu alcool oleic
• ? una solida walrat
• ceara incare predomina palmitatul de cetil
• ? utilizari industria cosmetica si farmaceutica

9

• 2.2. LANOLINA
• ? se extrage din lana bruta de oaie
• ? amestec ai esterilor acizilor miristic,
  plamitic, stearic si cerotic
• ? utilizari industria cosmetica si farmaceutica

10

• 2.3. Ceara de albine
• Definitie ceara produsa de albinele din specia
  Apis Mellifera L.
• - cerurile provenite de la alte specii de albine
  (Apis dorsata, Apis florea, Apis cerana) poarta
  numle generic de ceara Ghedda si au
  caracteristici organoleptice si fizico-chimice
  diferite de ale cerii propriu zise
• Utilizare industria cosmetica, industria
  farmaceutica, lumanari

11

• LAPTISORUL DE MATCA
• ? este produsul cu care albinele doici
• hranesc larvele celor 3 caste lucratoarele,
• trantorii, matca in primele 3 zile de la
• eclozionarea din ou si continua numai cu larvele
• de matca pe tot parcursul stadiului larvar.
• De asemenea, el constituie hrana de baza a matcii
  in perioada ouatului.
• ? este secretat de catre glandele hipofaringiene
  ale albinelor, care sunt foarte dezvoltate la
  albinele tinere
• ? este un produs preponderent proteic

12

• ? elaborarea lui in cantitate abundenta de catre
  albina tanara necesita un aport substantial de
  hrana
• ? din acest motiv, albina se hraneste cu polen pe
  durata cat secreta laptisorul
• ? in a 21-a zi de viata, secretia de laptisor
  inceteaza, glandele hipofaringiene involueaza si
  secretia de laptisor este inlocuita cu secretie
  de saliva albina devine apta de cules

13

• ? declansarea secretie de laptisor, precum si
  inlocuirea acesteia cu saliva, se regleaza prin
  mecanism hormonal
• ? laptisorul de matca inglobeaza toti factorii
  nutritivi si biologic activi care asigura
  cresterea, inmultirea si dezvoltarea albinelor
  intr-un ritm impresionant
• Ex
• ? in a 3-a zi de la eclozionare, perioada in
  care larva albinei lucratoare este hranita doar
  cu laptisor de matca, ea ajunge la o greutate de
  cca. 250 ori mai mare decat greutatea ei normala
  in momentul eclozionarii
• ? hranirea exclusiva cu laptisor de matca
  conditioneaza longevitatea matcii (5-6 ani) in
  raport cu albina lucratoare (35-40 zile in
  perioada culesului)
• ? hranirea cu laptisor de matca conditioneaza
  prolificitatea matcii 2000 oua/zi in perioada
  oatului

14
(No Transcript)
15

• CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE
• ? apa 58-67
• ? proteine 13-18,5
• ? zahar invertit 7-12
• ? lipide 3-6
• ?cenusa 0,8-1,5
• ? principii biologic active enzime (majoritar
  proteaze) dar si catalaza, fosfataza

16

• FALSIFICARILE LAPTISORULUI DE MATCA
• A. Galbenusul de ou in special daca este batut
  cu ulei si adaos de acid citric (sare de lamaie),
  sub forma de maioneza, imita relativ bine
  laptisorul de matca
• Decelarea
• I. Pe baza diferentei continuturilor de apa
• ? laptisor de matca nefalsificat minim 58
• ? umiditate galbenus 50
• ? ulei 1
• ? laptisor de matca falsificat lt 58
• II. Pe baza diferentei continutului de lipide
• ? laptisor de matca nefalsificat max 6
• ? galbenus de ou 32

17

• III. Pe baza diferentei continutului de zaharuri
• ? laptisor de matca nefalsificat minim 3
• ? laptisor de matca falsificat lt 3
• B. Triturat de larve de albine (in special larve
  de trantori) Apilarnil
• ? se recolteaza larvele inainte cu o zi de
  capacire (a 7-a zi a stadiului larvar) impreuna
  cu resturile de hrana din celule
• ? se omogenizeaza si se filtreaza
• si rezulta un produs similar laptisorului de matca

18

• Decelarea
• I.Analiza fizico-chimica a continuturilor de apa,
  proteine, zahar invertit, lipide, cenusa
• Laptisor nefalsificat Triturat de larve
  albine
• Apa 58-67 65-75
• Proteine 13-18,5 9-12
• Zahar invertit 7-12 6-10
• Lipide 3-6 5-8
• Cenusa 0,8-1,5 1,5-2
• II. Analiza pH prin falsificare pH-ul creste la
  6 -6,8

19

• Proprietati
• nutritiv
• antiviral
• antibiotic cu spectru larg
• creste durata vietii prin ameliorarea
  calitativa a multiplicarii celulare
• creste pofta de mancare
• anabolizant natural
• afrosidiac
• energizant, vitaminizant
• antidepresiv
• scade greutatea ficatului
• creste secretia de luteina si progesteron
• scade multiplicarea tumorilor cu crestere
  lenta
• rol hematopoietic
• stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale
• normalizeaza secretia de sebum a glandelor
  sebacee

20

• PASTURA
• Pastura este un produs natural
• (CONSIDERAT CEL MAI VALOROS
• PRODUS AL STUPULUI), cu insusiri mult
• mai valoroase decat ale polenului datorita
  continutului
• mai mare in
• zaharuri simple
• vitamina K
• enzime
• aminoacizi
• precum si a aciditatii sporite ce o face usor
  asimilabila
• fata de polen valoarea nutritiva si
  antibiotica este de 3 ori mai mare

21

• invelisul extern al polenului, exina, este
  distrus, determinind asimilarea mai usoara de
  catre organism.
• datorita cantitatii mari de acid lactic si
  proprietatilor antibiotice, pastura poate fi
  pastrata timp indelungat, fara modificari majore,
  cantitative sau calitative.
• pastrata la loc uscat si racoros, poate
  rezista pana la 17 ani.

22

• Cum se formeaza
• ? ajunse cu polenul in stup, albinele isi
• desprind incarcatura din cosulete si o introduc
  pe rand
• in celule, o taseaza energic cu capul pana se
  transforma
• intr-o masa compacta care nu inglobeaza aerul
• ? operatia se incheie la umplerea 2/3 a celulei
• ? datorita absentei aerului, a continutului
  ridicat de zaharuri si a temperaturii ridicate
  din stup se instaleaza procese de fermentatie
  lactica in urma carora polenul se transforma in
  pastura

23

• Etape
• I.
• ? dezvoltarea bacteriilor Pseudomonas, care
  inhiba dezvoltarea celorlalte bacterii, a
  drojdiilor si mucegaiurilor
• ? enzimele secretate de bacterii (in special
  proteolitice) initiaza descompunerea polenului,
  crescand aciditatea substratului
• ? dupa ce consuma oxigenul din celula, bacteriile
  se autoasfixiaza si mor
• II.
• ? dezvoltarea bacteriilor Lactobacillus
  (anaerobe)
• ? fermentarea zaharurilor cu formare de acid
  lactic (inhiba cresterea altor bacterii
  concurente)
• ? excesul de acid lactic format distruge
  bacteriile lactice
• III.
• ? pe substratul puternic acidifiat se instaleaza
  drojdiile Sacharomyces
• ? finalizeaza fermentatiile zaharurilor si
  formarea pasturii

24

• Compozitia fizico-chimica a pasturii
• ? apa 13-14
• ? proteine 26-28
• ? zahar invertit 23-26
• ? substante minerale 1-1,5
• ? aciditate (oT) 24-26
• ? pH 3-3,5
• Falsificare
• ? unica metoda cu pasta densa de polen
  amestecat cu miere
• Decelarea
• ? relativ usor, datorita diferentelor mari ale
  caracteristicilor fizico-chimice in raport cu
  cele ale pasturii nefalsificate

25

• UTILIZARI
• ? MEDICINA
• afectiuni hepatice
• anemii
• stres
• reumatism
• reglarea tranzitului intestinal
• afectiunile de colon (mai ales cele insotite
  de constipatii (enterocolite, colite de
  fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice
  de diverse etiologii)