SINDROAMELE DISPEPTICE

1

• SINDROAMELE DISPEPTICE
• DEFINITIE IMPORTANTA
• Importanta domeniului rezida in primul rand
  pentru ca aceasta patologie este frecventa si
  pentru ca mecanismele de producere ale
  dispepsiilor nu sunt decat partial cunoscute

2
Definitions...
3

• O definitie internationala din 1988 descrie
  dispepsia ca durere de etaj abdominal superior
  sau retrosternala, discomfort, pirozis, greata,
  voma, sau alte simptome legate de tubul digestiv
  superior.
• Alta definitie descrie dispepsia prin simptome
  abdominale episodice sau persistente adesea
  legate de alimentatie pe care pacientul sau
  doctorul le considera legate de tractul digestiv
  superior.
• Alta definitie a Grupului International de Lucru
  de la Roma din 1988 durere si discomfort cu
  localizare in abdomenul superior.

4
Dyspepsia Rome definition
Pain or discomfort centred in the upper
abdomen
Discomfort
Upper abdominal fullness, early satiety,
bloating, or nausea
Rome Working Team
5

• Una dintre definitiile acceptate desemneaza
  dispepsia prin prezenta cronica a unor simptome
  (episodice sau persistente) in care sunt incluse
  durerea si discomfortul abdominal
• ca simptome aditionale greata, plenitudine.
• in mod obligatoriu simptomele sunt legate de
  dezordini situate la niv. tractului digestiv
  superior si au o durata de peste trei luni.

6

• Dar ce este discomfortul ?.
• Este un simptom de mica intensitate (care
  practic te face constient ca un organ exista).
• Discomfortul poate fi tradus prin satietate
  precoce, plenitudine postprandiala, balonare,
  stare usoara de greata, jena dureroasa,
  indigestie etc.

7

• Manifestarile dispeptice pot fi determinate de
• a) boli organice
• 1) boli de tub digestiv superior - esofagita de
  reflux/ boala ulceroasa/ cancerele gastric/
  gastropareza./intoleranta la lactoza.
• 2) boli pancretice( pancreatita cronica,
  neoplasmele pancreasului)
• 3) boli ale tractului biliar litiaza biliara,
  cancerele hepatobiliare
• 4) boli sau conditii extradigestive diabetul,
  porfiria, insuficienta renala cronica, boli de
  colagen, sarcina.

8

• b) factori dietetici sau medicamentosi
• alcool
• cafeina
• grasimile
• condimentele
• laptele la cei cu intoleranta la lactaza
• fier
• AINS
• miofilin
• antibiotice
• chinidina
• potasiu.

9

• c) alteori insa investigatiile clasice nu
  deceleaza astfel de afectiuni este asa numita
  dispepsie functionala sau idiopatica si se
  intalneste la mult peste 50 din pacientii cu
  fenomene dispeptice.

10

• DISPEPSIA FUNCTIONALA.
• Aceasta categorie de dispepsie functionala,
  idiopatica, a inlocuit un termen care circumscria
  un domeniu mai restrans este asa numita
  dispepsie non- ulceroasa.
• Ea a fost lansata in situatiile in care exista o
  simptomatologie tipic ulceroasa dar care nu
  evidentia ulcerul prin nici o metoda de
  investigatie.
• limitarea mare rezida din faptul ca
  simptomatologia aferenta acestei dispepsii
  non-ulceroase nu acopera tot spectrul tulburari
  dispeptice.

11

• Se pune problema cat de comuna este dispepsia?
• Studii realizate in Anglia, Norvegia si SUA in
  1995, au estimat o prevalenta intre 20 - 40 din
  populatia adulta.
• In Marea Britanie 5-7 din consultatiile de
  medicina generala sunt dg ca sindr. dispeptice.

12
Prevalence of dyspepsia (and/or reflux) in the
general population 2049
England 41 Jones (1989)
Norway 20 Johnsen (1988) 28 Bernersen (1990)
Sweden 26 Tibblin (1985)
Denmark 25 Hollmagel (1982) 26 Banke (1975)
United States 26 Talley (1992)
Australia 13 Talley (1997)
Nigeria 69 Olubuyide (1986)
East Africa 62 Gatumbi (1970)
Singapore 45 Kang (1983)
Only 810 of patients with dyspepsia have an
ulcer
13

• Pentru faptul ca simptomele mimeaza boli organice
  au fost propuse mai multe CLASIFICARI ale
  sindromului de dispepsie functionala- Grupul de
  la Roma 1988
• 1) ulcer-like se caracterizeaza prin jena
  dureroasa in abdomenul superior, predominant
  nocturna ameliorata uneori de mancare si
  antiacide. Unii autori considera ulcer-like
  dispepsia ca parte a bolii ulceroase dar datele
  sunt insuficient de convingatoare.
• 2) reflux-like este dispepsia cu pirozis,
  regurgitatie acida, jena retrosternala evident
  fara modificari organice. La o partie din acesti
  pacienti PH-monitoring-ul esofagian indica
  existenta refluxului.

14

• 3) dysmotility-like este dispepsia senzatia de
  greata, plenitudine poatprandiala anormala,
  satietate precoce, regurgitatie gazoasa-ragaiala
  D-like dyspepsia este considerata ca are un
  teritoriu overlap cu sindr. de intestin iritabil.
• 4) non-specific dyspepsia (overlap dyspepsia) cu
  simptomatologie amalgamata care nu poate fi
  inscrisa intre celelalte.
• 5) unii autori mai introduc o forma aerofagia
  se caracterizeaza pin prezenta constanta,
  suparatoare, de balonare si regurgitaie de aer
  data de o aerofagie anormala.

15

• Criteriile Roma II au reasezat spectrul
  dispepsiei functionale si au considerat ca
  fenomenele reflux like- dispepsia apartin
  bolii de reflux.
• dispepsie ulcer like
• dispepsie dismotility like
• dispepsie nespecifica

16

• Criteriile Roma III 2006
• sindromul durerii epigastrice
• sindromul de discomfort postprandial

17

• Criteriile de diagnostic pentru sindroamele
  dispeptice functionale asa cum au fost statuate
  în consensul Roma III sunt
• 1) Una sau mai multe din urmatoarele 
• a. balonare postprandiala
• b. satietate precoce
• c. durere epigastrica
• d. arsura epigastrica
• 2) Nici o evidenta de boala structurala(organica)
  care sa explice simptomele. Simptomatologia
  trebuie sa debuteze cu 6 luni în urma iar în
  ultimile 3 luni simptomele sa fie prezente
  constant.

18

• Clasificarea bolilor functionale
  gastrointestinale
• Consensul ROMA III

A Tulburarile functionale esofagiene
A1 Pirozis-ul functional
A2 Durerea toracica functionala de cauza esofagiana
A3 Disfagia functionala
A4 Globus(senzatia de nod în gât)
19

• Consensul ROMA III

B Tulburari functionale gastro-duodenale
B1 Dispepsia functionala
B1a Sindromul de distres postprandial(postpradial distress syndrome)
B1b Sindromul durerii epigastrice
B2 Tulburari functionale de tipul eructatiei eructatia functionala
B2a Aerofagia
B2b Eructatia nespecifica excesiva
B3 Greata si voma functionala
B3a Greata cronica idiopatica
B3b Voma de cauza functionala
B3c Sindromul de voma recurenta
B4 Sindromul ruminatiei la adulti
20
C Sindroame functionale intestinale
C1 Sindromul de intestin iritabil
C2 Sindromul de balonare functionala
C3 Constipatia functionala
C4 Diaree functionala
C5 Boli functionale intestinale nespecifice
D Durerea abdominala de cauza functionala
E Tulburari funct ale vezicii biliare si ale sfinct ODDI
E1 Tulburare functionala a vezicii biliare
E2 Tulburare functionala a sfincterului ODDI biliar
E3 Tulburare functionala a sfincterului ODDI pancreatic

21
F Tulburari functionale ano-rectale
F1 Incontinenta fecala de cauza functionala

F2 Durerea anorectala de cauza functionala
F2a Proctalgia cronica functionala
F2a1 Sindromul levatorului anal
F2a2 Durerea functionala anorectala nespecifica
F2b Proctalgia fugax

F3 Tulburari de defecatie functionale
F3a Tulburarea de defecare tip dissinergic
F3b Tulburarea de defecare prin propulsie neadecvata
22

• G. Functional disorders neonates and toddlers
• G1. Infant regurgitation
• G2. Infant rumination syndrome
• G3. Cyclic vomiting syndrome
• G4. Infant colic
• G5. Functional diarrhea
• G6. Infant dyschezia
• G7. Functional constipation

23

• H. Functional disorders children and adolescents
• H1. Vomiting and aerophagia
• H1a. Adolescent rumination syndrome
• H1b. Cyclic vomiting syndrome
• H1c. Aerophagia
• H2. Abdominal pain-related functional
  gastrointestinal disorders
• H2a. Functional dyspepsia
• H2b. Irritable bowel syndrome
• H2c. Abdominal migraine
• H2d. Childhood functional abdominal pain
• H2d1. Childhood functional abdominal pain
  syndrome
• H3. Constipation and incontinence
• H3a. Functional constipation
• H3b. Nonretentive fecal incontinence

24

• ETIOPATOGENEZA.
• A aparut apoi o intrebare fireasca care este
  cauza dispepsiei functionale?.
• Plecand de la aceasta intrebare s-au facut
  cercetari de mare profunzime cuprinzand
• studii de motilitate a esofagului,
• a stomacului,
• a cailor biliare,
• studii pH - metrice,
• de neuro-endocrinologie.

25

• Desi patogeneza ramane neclara au fost propuse
  cateva tipuri de mecanisme
• I. tulburari ale secretiei acide
• s-a incriminat hipersecretia acida dar aceasta nu
  a fost dovedita suficient
• nu este exclus ca acidul gastric sa joace un rol
• de multe ori anti H2 si omeprazolul amelioreaza
  simptomele.

26

• II. tulburari de motilitate
• s-a observat ca peste 50 din pacienti au
  tulburari ale motilitatii gastrice in special pe
  evacuarea gastrica unde se constata o evacuare
  gastrica intarziata mai ales a alimentelor
  solide
• studiile au fost realizate prin tehnici cu
  radionuclizi si manometrie antroduodenala.
• Cea mai importanta tulburare a fost
  hipomotilitatea antrala postprandiala
• nu toate tulburarile de motilitate sunt
  circumscrise de D-like dyspepsia
• ele pot apare in toate celelate forme de D.

27

• III.personalitate si stress. sunt dovedite
  legaturile SNC cu plexurile intramurale de
  asemenea au fost amplu obsrvate efectele starilor
  de stress asupra unor fenomene digestive.
• IV. disfunctii ale reglarii vagale
• V. scaderea pragului de perceptie al durerii
  acestea au fost dovedite prin aprecierea
  intensitatii durerii la distensia gastrica indusa
  de un balon umflat cu aer.
• VI. Helicobacter pylori.
• VII. factori de mediu.

28

• PROBLEME DE DIAGNOSTIC IN S. DISPEPTICE.
• asa cum am mai amintit sindromul dispeptic
  cuprinde simptome de mica intensitate - termenul
  de S.D. sever este deci impropriu.
• cca. 20 din pacientii cu S.D. au boala
  ulceroasa
• cateva procente, variabil, au GERD
• cancerul gastric, cel pancreatic, pancreatita
  cronica sunt situatii rare dar posibile
• in cele mai multe cazuri ex. fizic este normal.

29

• Protocolul de investigare al pacientului cu S.D.
  este urmatorul
• ex. laborator screening - adesea normale.
• in literatura occidentala ex. cel mai frecvent
  cerut este endoscopia digestiva superioara
• cu ajutorul ei diagnostichezi ulcerul,
  esofagita de reflux, se exclude malignitatea
  gastrica
• practic ex. endoscopic este examenul first choice
  (aprobat de Colegiul Medicilor Americani) in
  investigarea S.D.
• la indivizii peste 45 de ani explorarea se impune
  cu necesitate

30

• Din cauza costurilor ridicate ale acestei
  explorari, precum si a faptului ca la varstele
  tinere patologia cu pericol vital este
  improbabila, la cei sub 45 de ani, se poate
  efectua initial tratament ce vizeaza ameliorarea
  prototipurilor de simptome
• cu anti H2/PPI(daca este o simptomatologie
  ulceroasa)
• prokinetice(daca patternul este de tip
  diskinetic), etc.

31

• Daca rezultatele nu sunt favorabile in cca. 7-14
  zile se recomanda
• EDS(endoscopia digestiva superioara) si
  screeningul general pntru o patologie organica.
• ecografia abd.
• ( in cazuri selectionate CT) -.
• ex. tranzit baritat - pt GERD - in literatura
  occidentala se considera ca Rx. baritat acopera
  80 din patologia eso-gastro-duodenala, daca
  este facuta in dublu contrast pt. early cancer,
  pentru ulcerele mai mici de 5 mm eficacitatea
  este slaba.
• screeningul pentru H .pylori

32

• TRATAMENTUL DISPEPSIILOR FUNCTIONALE
• a) antiacide
• b) anti H2
• c) prokinetice
• S-a constatat ca la cca. 50 din pacientii
  incadrati in acest sindr.de D.F exista tulburari
  de motilitate la nivelul T.D.S(tubului digestiv
  superior). Mai mult in cadrul acestor tulburari
  de motilitate pe primul plan se afla tulburarile
  de evacuare gastrica, intre acestea remarcandu-se
  hipomotilitatea antrala precum si intarzierea
  procesului de evacuare gastrica in legatura sau
  nu cu alimentatia.

33

• Pentru acest motiv studiul medicatiei prokinetice
  a reprezentat un fapt de mare interes pentru o
  patologie atat de frecventa.
• Medicatia prokinetica incearca sa restaureze
  intr-o modalitate patogenetica, tocmai aceste
  tulburari ale kineticii TDS.
• - metoclopramid - antagonist dopaminergic
  central si periferic. Doza 10 mg cu 10 min
  inainte de mese.
• - domperidonul( Motilium) produsul firmei Janssen
  Pharmaceutica. Este un antagonist dopaminergic la
  nivel periferic, cu o str. chimica de
  butirofenona se administreaza cate 1tb cu 10 min
  inainte de mese.

34

• - trat anti HP.
• Pozitivitatea testelor pentru decelearea HP
  impune tratamentul de eradicare.
• Este deja un fapt de notorietate ca eradicarea
  HP creste intensitatea simptomelor sau chiar
  induce reflux gastro esofagian in asa fel incat
  cei cu dispepsii reflux like cu HP , dupa
  eradicare te poti astepta la exacerbarea
  simptomelor dispeptice

35
(No Transcript)