SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC - PowerPoint PPT Presentation

1 / 46
About This Presentation
Title:

SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC

Description:

Culoarea ceroas a pielii presupune o anemie B12 deficitare sau deficit de a.folic. Paliditatea nso it de icter anemie hemolitic . – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:179
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 47
Provided by: Costi8
Category:

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC


1
SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC
  • ?. Scorpan
  • d.s.m., conferentiar universitar

2
Anatomia si fiziologia organelor hematopoietice
  • Organele hematopoietice centrale
  • Maduva osoasa
  • Timusul
  • Organele hematopoietice periferice
  • Splina
  • Ganglionii limfatici
  • Tesutul limfoid al tractului gastrointestinal

3
Maduva osoasa organul cu rol esential în
hematopieza
  • În maduva osoasa se afla celulele stem
    pluripotente hematopoietice, precum si celule
    progenitoare ale limfocitelor T si B.
  • În maduva osoasa are loc proliferarea si
    maturarea tuturor tipuri de colonii eritrocite,
    granulocite, monocite, trombocite.

4
Schema Hematopiezei
5
SIMPTOME GENERALE ÎN BOLILE HEMATOLOGICE
  • În mare parte determinate de hipoxemie cu
    afectarea SNC si a organelor de simt
  • cefalee, ameteli, insomnii
  • iritabilitate, scaderea randamentului intelectual
    si a capacitatii de munca
  • fosfene, acufene (tinitus)
  • modificari ale senzoriului coma în anemii severe

6
SIMPTOME GENERALE ÎN BOLILE HEMATOLOGICE
  • Stare generala
  • relativ buna (în formele megaloblastice de
    anemii, anemii duse pe picioare pâna în stadiu
    avansat)
  • influentata în
  • - leucemii acute,
  • -anemii acute (posthemolitice, pusee hemolitice)

7
SIMPTOME GENERALE ÎN BOLILE HEMATOLOGICE
  • Temperatura
  • subfebrilitati leucoze cronice, limfoame,
    însotite de transpiratii vesperale
  • febra ondulanta (PEL-EBSTEIN) limfom Hodkin
    (febra 4-6 saptamâni) afebrilitate de aceeasi
    durata
  • febra septica apare frecvent în leucemii acute,
    pancitopenii cu agranulocitoza

8
Simptome din partea diferitelor aparate si
sisteme
  • SNC si organe de simt (hipoxemie)
  • cefalee,
  • vertij,
  • iritabilitate,
  • tulb ale somnului,
  • fosfene, tinitus
  • SN periferic (anemii megaloblastice deficit de
    vitB12 si acid folic -sindrom neuroanemic)
    parestezii ale membrelor inferioare, mers greoi
    (afectarea cordoanelor medulare posterior si
    lateral)

9
Simptome din partea diferitelor aparate si
sisteme
  • Sistemul osteoarticular
  • dureri osoase moderate, severe, lancinante
    uneori tradeaza prezenta unor metastaze osoase
    sau fracturi patologice (MM)
  • prurit

10
Simptome din partea diferitelor aparate si
sisteme
  • Aparatul cardio-vascular
  • palpitatii (tahicardie,tulb de ritm si
    conducere),
  • dureri precordiale de tip anginos (anemiile
    precipita evenimente c-v IM),
  • dispnee (EPA- factori de agravare a ICC)
  • AVC,
  • sindrom de vena cava superioara prin compresiune
    în limfoame
  • sindrom de hipervâscozitate - tromboze (deficit
    de prot C,S, policitemia vera,MM)

11
Simptome din partea diferitelor aparate si
sisteme
  • Aparatul respirator
  • tuse (iritativa sau productiva, risc crescut
    pentru infectii)
  • dispnee (fenomene compresive mediastinale în
    limfoame)
  • disfonie (sindrom mediastinal)

12
Simptome din partea diferitelor aparate si
sisteme
  • Aparatul digestiv
  • glosita, esofagita, gastrita (în anemiile
    feriprive si megaloblastice) arsuri, disfagie,
    tulburari dispeptice
  • dureri epigastrice de tip ulceros în LMC datorita
    hiperacidiatii gastrice
  • litiaza biliara în sindr hemolitice congenitale
  • tumori gastrice limfom gastric primitiv dau
    secundar
  • greturi, varsaturi, diaree dupa citostatice

13
EXAMENUL CLINIC
  • Examenul clinic general
  • stare generala - în general influentata -
    frecvent pacienti imobilizati la pat - coma
    (leucemii acute, anemii severe)
  • stare de nutritie - buna în anemii (feriprive,
    megaloblastice) - precara (denutritie casexie)
    în leucemiile acute si cronice, limfoame,

14
Examenul tegumentelor si mucoaselor
  • Culoare
  • 1.- paloare
  • alb ca varul (anemii posthemoragice acute)
  • paloare cu tenta galbuie (anemii megaloblastice)
  • tenta icterica în anemiile hemolitice dupa
    puseele de deglobulizare (sindrom icteric cu B i
    crescuta)
  • 2.- cianoza policitemia vera (poliglobulie)

15
Tabloul clinic
  • Paloarea tegumentelor indica prezenta anemiei.
    Asocierea cu uscaciunea gurii, unghii moi si par
    fragil, fisuri calcaneene, presupun existenta
    unei anemii fierodeficitare. Culoarea ceroasa a
    pielii presupune o anemie B12 deficitare sau
    deficit de a.folic. Paliditatea ansotita de icter
    anemie hemolitica.

16
Examenul tegumentelor si mucoaselor
  • Manifestari hemoragipare
  • elementele hemoragice pot aparea izolat sau
    confluente în functie de frecventa sindromului
    hemoragip
  • purpura, petesii, echimoze, sufuziuni sg

17
Manifestari hemoragice
  • Petesii (trombocitopenie)

18
Manifestari hemoragice
  • Echimoze (sindromul hemoragic)
  • Petesiile si echimozele sunt semne de
    dereglare a hemostazei primare. Hemartroze si
    hematoamele hemostaza secundara

19
Manifestari hemoragice
  • Afectiuni necrotice ale pielii

20
Examenul tegumentelor si mucoaselor
  • Formatiuni tumorale
  • - leucemide - tumorete cutanate, dure, sensibile,
    la nivelul membrelor si trunchiului, diametrul de
    1-2 cm (LLC, LMC, limfom Hodkin)
  • - infiltrarea tegumentelor eritro dermie, cu
    aspect de piele de reptila (tulburari trofice
    severe)

21
Examenul tegumentelor si mucoaselor
  • leziuni de grataj - se pot suprainfecta,
    consecutiv pruritului (LLC, limfoame)
  • tulburari trofice ale tegumentelor si fanerelor
    - apar mai ales în anemiile feriprive si
    secundare

22
Examenul tegumentelor si mucoaselor
  • Edemele
  • declive la pacientii anemici (mai exprimate în
    formele megaloblastice unde pot apare si facial -
    facies bouffi)
  • edeme limfatice prin compresiunea vaselor
    limfatice de catre adenopatie (limfoame)

23
Examenul clinic pe aparate si sisteme
  • Aparatul respirator poate pune în evidenta
  • sindrom mediastinal (limfoame maligne)
    compresiune si dispnee
  • infiltrare difuza pulmonara (limfoame)
  • afectiune pleurala pleurie exudativa (matitate
    deccliva, absenta mv)

24
Examenul clinic pe aparate si sisteme
  • Aparatul cardio-vascular
  • - sufluri sistolice pluriorificiale(anemii)
  • - tahicardie, zg aritmice,galop ventricular
    (fenomene de ICC)
  • - rar pericardita exudativa (limfoame)
  • - HTA în policitemie, macroglobulinemia
    Waldenstrom

25
Examenul clinic pe aparate si sisteme
  • aparatul digestiv - ragade ale comisurilor
    bucale (anemii feriprive) - glosita
  • cu hipertrofia papilelor, hiperemice, sensibile
    (anemii feriprive)
  • limba depapilata, lucioasa - glosita Hunter
    (anemii megaloblastice)
  • hipertrofia gingivala (leucocite acute)
  • afte ale mucoasei cavitatii bucale, angina
    ulcero-necrotica în leucemiile acute
  • manifestarile hemoragipare pete rosii pe
    mucoasa bucala si val palatin, gingivoragii
  • esofagita PlummerVinson (anemii feriprive) -
    disfagie
  • tulburari dispeptice (gastrita anemii
    feriprive, megaloblastice)
  • ulcer LMC, afectarea tubului digestiv
    (limfoame gastrice, intestinale)

26
Examenul local
  • examenul ganglionilor superficiali (inspectie,
    palpare)
  • examenul splinei

27
Examenul splinei
  • organ limfopoetic localizat în etajul
    supramezocolic, subdiafragmatic, în hipocondrul
    stâng
  • marirea de volum splenomegalie
  • Acuze subiective
  • distensia sau afectarea capsulei (infl, invazie
    tumorala) durere în hipocondrul si flancul stg,
    cu iradiere în umarul stâng exacerbata de
    miscarile respiratorii
  • fenomene de compresiune (frecvent gastrice)
    manifestari dispeptice, senzatia de plenitudine,
    epigastrice, balonari tulburari de tranzit prin
    compresiunea colonului - constipatie, sindrom
    subocluziv)

28
Examenul splinei
  • Examenul obiectiv
  • - inspectia
  • - percutia
  • - palparea
  • - ascultatia

29
Examenul splinei
  • Inspectia
  • în splenomegalie importanta apare marirea de
    volum a abdomenului (bombare asimetrica a
    hipocondr si flancului stâng)
  • în splenomegaliile gigante se observa o crestere
    de volum a întregului abdomen (hepatosplenomegalie
    ) sindrom mieloproproliferativ crLMC si
    osteomieloscleroza
  • la persoanele denutrite se poate observa marginea
    anterioara a splinei cu incizura (crena lienala)

30
Examenul splinei
  • Percutia
  • utila pentru recunoasterea unei splenomegalii
    incipiente, inaccesibila palparii
  • la percutie submatitate/matitate cu forma
    ovalara, se proiecteaza între c IX-XI (6 cm)
    (între LAA si LAP)

31
Examenul splinei
  • Tehnica
  • pacientul asezat în decubit lateral drept, cu
    membrele inferioare flectate si mâna stânga pe
    cap, se efectueaza percutia toracelui la nivelul
    axilei pe cele 3 linii
  • se obtine limita superioara acolo unde
    sonoritataea -matitate si limita inferioara acolo
    unde matitatea-sonoritate
  • pentru marginea anterioara se percuta dinspre
    spatiul Traube înainte lateral spre stânga acolo
    unde timpanism-matitate
  • marginea posterioara nu poate fi delimitata
    percutoric, malitatea splenica continuându-se cu
    cea a mat masei musculare lombare si renale

32
Examenul splinei
  • Palparea
  • mai multe metode
  • pacientul în decubit dorsal ca pentru palparea
    abdomenului, examinatorul în dreapta sa mâna
    dreapta se aseaza pe hipocondrul stâng cu
    degetele îndreptate spre rebordul costal
    executând o presiune în directia axilei in timp
    ce pacientul inspira, iar mâna stânga ridica usor
    regiunea lombara

33
Examenul splinei
  • pacientul în decubit lateral drept, palparea se
    poate face fie de pe partea dreapta sau stânga a
    pacientului, inspira profund (pozitia favorizeaza
    palparea unei spline usor marita în volum)
  • palpare din partea dreapta glisare
  • palpare din stânga cu mâna stânga prin acrosare
  • la persoanele cu perete abd gros (masa musculara,
    obezitate) se efectueaza palparea bimanuala
    pacientul în decubit dorsal cu mâna stânga
    pozitionata sub regiunea lombara

34
Examenul splinei
  • Semne palpatorice splenice
  • normal splina nu se palpeaza
  • Se poate palpa în
  • visceroptoza
  • procese patologice care coboara diafragmul stâng
    (pleurezie, emfizem pulmonar)
  • splenomegalie (trebuie diferentiate de formatiuni
    de vecinatate în special RS care prezinta contact
    lombar, splenomegalia creste în jos si oblic spre
    linia mediana, uneori intersectând-o)

35
Analiza semiologica a splenomegaliei
  • Include
  • Aprecierea gradului splenomegaliei (V grade)
  • Consistenta
  • - moale febra tifoida, malarie
  • - elastica chist hidatic
  • -- fluctuenta abces splenic
  • - dura limfoleucoze, amiloidoze
  • Marginea anterioara a splinei se palpeaza cu
    usurinta, mentinându-si incizarea llienala
    caracteristica si în formele gigante
  • Suprafata de regula neteda este neregulata în
    TBC, chist hidatic, tumori
  • Sensibilitate durere palpatorica infarct
    splenic, perisplenita si hematom splenic
  • Mobilitate
  • - respiratorie se mentine în majoritatea
    splenomegaliilor
  • - fixitatea perisplenita, splenomegalii gigante

36
Clasificarea cauzala a splenomegaliilor în
functie de volum
Splenomegalii mici Splenomegalii mijlocii Splenomegalii gigante
Boli inf acute, Anemii hemolitice Leucoza acuta Hep acut si cronice Amiloidoza Limfom Hodkin Leucemii cronice LMC (sindrom mieloproliferativ) Malaria cronica Boala Gaucher Limfom nonHodkin (limfobl)
37
Examenul splinei
  • Ascultatia
  • frecatura peritoneala în aria splenica infarct
    splenic, perisplenita
  • suflu sistolic în aria arterei splenice

38
Investigatiile de laborator
  • Analiza generala a sîngelui
  • Timpul de coagulare si sîngerare
  • Puctia sternala, trepanobiopsia, punctua
    ganglionilor limfatici
  • Radiografia cutiei toracice
  • Investigarea cu izotopi a ficatului si a splinei

39
Hemograma
Plasma 55-60 Elemente figurate 40-45
Hematocritul 40-45
Eritrocite 4,5-5,0 x 1012/?
Trombocite 250-400 x 109/?
Leucocite 4-9 x 109/?
Agranulocite
Granulocite
Limfocite Monocite Bazofile
Eozinofile Neutrofile
18-40 2-9 0-1
0,5-5,0 ?
? 1- 6 70
40
Modificari cantitative ale elementelor figurate
ale sîngelui
  • Eritrocite
  • - eritrocitoza
  • ?primara secundara
  • eritremie
    eritrocitoza
  • (policitemia vera, boala Vacuez) (boala
    de atitudine, BPCO )

41
Neutrofilia
  • 1. Mieloleucoza
  • 2. Infectii bacteriene acute
  • 3. Sepsis
  • 4. Interventii chirurgicale
  • 5. Alergii

42
Modificari cantitative ale elementelor figurate
ale sîngelui
  • Neutropenia (agranulocitoza)
  • centrala
  • periferica
  • Eozinofilia
  • alergie
  • infestari parazitare
  • leucoze
  • astm bronsic
  • colagenoze

43
Modificari cantitative ale elementelor figurate
ale sîngelui
  • Bazofilia (leucoza mieloida cronica)
  • Monocitoza (infectii bacteriene, tuberculoza,
    mieloleucoza, sifilis s.a.)
  • Monocitopenia afectarea functiei maduvei osoase

44
Limfocitoza
  • Tuberculoza
  • Mononucleoza
  • Limfoame
  • Leucoze

45
Limfopenia
  • Liza exagerata a limfocitelor
  • Suprimarea limfopoiezei
  • Liza exagerata a limfocitelor se întîlneste în
    diferite infectii virale, procese autoimune,
    SIDA
  • Suprimarea limfopoiezei survine atunci cînd se
    administreaza glucocorticosteroizi, preparate
    citostatice.

46
Trombocitoza (mieloleucoza, splenectomia)
  • Trombocitopenia
  • congenitale
  • dobîndite
  • autoimune
  • hipersplenism
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com