Diapozitivul 1

1
STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE CU
PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA) IN
IMBATRANIRE Elena Lupeanu¹, Doina Roditis¹,
Denisa Duta², Nastasia Belc² ¹Institutul
National de Gerontologie si Geriatrie Ana
Aslan, Bucuresti ²Institutul de Bioresurse
Alimentare, Bucuresti
2
Obiectivele lucrarii ? Studiul starii de
sanatate si al statutusului nutritional in
relatie cu preferintele alimentare ? Studiul unor
enzime antioxidante eritrocitare SOD si GPx ?
Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre
(inulina 10) asupra parametrilor metabolici
Material si metode Loturi ? Subiecti (nr. 100)
internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie
cardivasculara si dismetabolica, cu varste intre
60 95 ani (X 68,6 ani) ? Subiecti (nr. 54)
din afara spitalului (inclusiv IBA), aparent
sanatosi, cu varste intre 18 si 60 ani (X 41,2
ani)
3
Ancheta medico-sociala a investigat ? Starea
de sanatate globala, prin ? diagnosticele
clinice culese din fisele de observatie si
evaluari paraclinice ale parametrilor
hematologici si biochimici ? o evaluare prin
teste medico-sociale vizand ?
autoaprecierea sanatatii ? intensitatea
durerii, ? mobilitatea, ?
functionalitatea fizica ?
functionalitatea sociala ? Statusul
nutritional, estimat prin ? Body Mass
Index si ? Mini Nutritional Assessment - forma
lunga ? Preferintele alimentare printr-un
chestionar alcatuit dupa U.S Dietary Guidelines
(2005), Alimentary Pyramid - Questionnaire for
quantitative and qualitative assessment of
dietary habits si recomandarile alimentare pentru
prevenirea cancerului publicate de American
Cancer Society.
4
? Evaluarea capacitatii de protectie a enzimelor
antioxidante eritrocitare, superoxid
dismutaza(CuZnSOD) si glutation peroxidaza
(GPx) si corelatiile acestora cu statusul
nutritional (BMI) si profilul metabolic la
subiectii varstnici cu patologie cardiovasculara
si dismetabolica.
Erythrocyte SOD and GPx activities were measured
with RANSOD, and RANSEL kits, from Randox, UK.
Calculation of the enzymes activities
SOD Procentajul de inhibitie al unei probe
poate fi utilizat pentru a exprima activitatea
enzimei in Unitati SOD. Inmultind cu factorul de
dilutie al probei obtinem U SOD/ml. Avand in
vedere cantitatea de Hb/ml putem obtine
exprimarea activitatii enzimei in U SOD/g Hb
GPx U/L hemolizate 8412 x ? A340
nm/minute Rezultatul obtinut a fost inmultit cu
factorul de dilutie (x 41) pentru a exprima
activitatea enzimei in U/L sange total . Pentru o
exprimare mai corecta activitatii GPx eritrocitar
s-a realizat conversia U/L sange total in U/g
Hb. Hemoglobina a fost determinata cu Reactiv
Drabkin.
Unitati GPx/100 ml g
Hemoglobina/100ml Unitati GPx/g Hb
5

• Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre
  (inulina 10) asupra parametrilor metabolici
• ? Subiecti varstnici, internati la INGG-Ana
  Aslan, cu patologie dismetabolica (dislipidemii
  si diabet tip 2 echilibrat prin dieta sau/si
  antidiabetice orale) au fost selectati (dupa o
  informare in legatura cu efectele pe care le pot
  avea fibrele solubile asupra organismului uman si
  in urma obtinerii acordului scris al acestora) in
  vederea consumului de paste fainose imbogatite cu
  inulina 10 (fibra solubila), realizate in
  Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti.
• ? O parte din subiecti au consumat pastele
  timp de 30 zile consecutiv, in timp ce altii au
  continuat consumul de paste pana la 60 zile
  consecutiv. La
  sfarsitul experimentului s-au facut determinari
  ale parametrilor biochimici glucoza, uree,
  creatinina, acid uric, colesterol total,
  HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride,
  proteine totale, transaminaze AST/TGO si
  ALT/TGP.
• ? S-au luat probe de sange pe anticoagulant
• - Na-EDTA pentru studii
  epigenetice
• - heparina pentru
  determinarea homocisteinei
• 
  S-adenozil metioninei
  
• 
  S-adenosil
  homocisteinei

6
Rezultate si discutii
Evaluarea starii de sanatate a subiectilor din
lotul de varstnici internati in INGG-Ana Aslan
Graficul 1 Patologia cronica
Graficul 2 Încarcatura patologica în lotul
vârstnicilor
7
Clinical characteristics of the subjects under
study
Lot / Parameters Control group Cardiovascular disease group Cardiovascular disease with type II diabetes group Type II diabetes group
Subjects number 15 35 32 18
Gender W/M() 90/10 80/20 75/25 60/40
Age (years) 65 11 67 8 72 9 60 2
Body weight (kg) 63, 50 11,00 78,54 15,41 p 0,004 vs Ctrl 74,20 14,38 p 0,004 vs Ctrl 85,60 20,00 p 0,014 vs Ctrl
Height (m) 1,60 0,07 1,63 0,10 1,62 0,08 1,60 0,07
BMI (kg/m2) 24,84 4,00 29,28 4,24 p 0,003 vs Ctrl 28,20 3,60 p 0,003 vs Ctrl 33,01 6,18 p 0,006 vs Ctrl p 0,039 vs CVDDZ II
Waist circumference (cm) 83,36 12,61 101,05 8,51 p 0,001 vs Ctrl 100,00 7,30 p 0,016 vs Ctrl 98,20 18,06
Systolic BP (mm Hg) 117 10 140 20 p 0,001 vs Ctrl 144 17 p 0,001 vs Ctrl 126 11 p 0,039 vs CVDDZ II
Diastolic BP (mm Hg) 68 6 81 9 p 0,001 vs Ctrl 83 11 p 0,0003 vs Ctrl 74 5
8
Metabolic characteristics of the studied
subjects
Control Cardiovascular disease Cardiovascular disease associated with Type 2 diabetes Type 2 diabetes
Subjects (number) 15 35 32 18
Age (years) 64,92 10,10 72,68 8,02 70,52 10,72 69, 85 14,56
Glucose (mg/dl) 92,9 7,82 97,375 9,29 P 0,167 127,56 28,14 P 0,00092 174,4 47,33 P 0,0001vs Ctrl P 0,0001 vs CV P 0,012
Creatinine (mg/dl) 0,83 0,13 0,89 0,14 0,95 0,16 p 0,05 vs Ctrl. 0,83 0,14
Urea (mg/dl) 28,4 4,24 39,00 10,90 p0,0048vs Ctrl 42,12 11,96 p0,0011 vs Ctrl 32 5
Uric acid (mg/dl) 3,76 1,29 4,98 0,97 p0,0017vs Ctrl 5,43 1,98 p1,0017 vs Ctrl 5,54 1,16 p 0,02 vs Ctrl
Total cholesterol (mg/dl) 212,50 39,47 221,72 38,50 204,25 46,20 252,6 70,41
HDL cholesterol (mg/dl) 55,92 6,75 58,74 14,76 57,18 10,56 54,76 20,02
LDL cholesterol (mg/dl) 136,45 29,07 147,85 32,53 131,21 37,50 160,20 52,18
Triglyceride (mg/dl) 90,7 17,52 124,35 48,71 P 0,037 123,37 38,41 P 0,018 299,80 122,65 P 0,008 vs Ctrl P 0,0001 vs CV P0,0046vs CVDZ
ALT (U/L) 23,10 14,23 22,07 10,01 26,00 13,41 28,80 11,69
AST (U/L) 24,6 8,40 22,55 9,74 26,12 12,23 23,20 9,62
9
Hematologic characteristics in old patients under
study
Lot VSH (mm/h) Hb (g/dL) Ht () Leucocyte nr. /mm3 Fibrinogen (mg/dl)
Control group n 15 15,44 8,44 12,71 3,95 40,55 3,95 5950 1442 358 79
Cardiovascular disease group n 35 20,60 13,68 13,20 0,97 41,1 2,94 5891 1371 427 100
Cardiovascular disease with type 2 diabetes group n 32 18,00 9,25 13,69 1,24 P 0,048 vs Ctrl. 42,95 3,09 7464 998 P 0,01 vs Ctrl P 0,001 vs CVD P 0,359 vs DZ 420 111
Type 2 diabetes group n 18 19,60 14,00 12,98 0,85 40,7 2,03 6860 1543 P 0,155 vs CVD 412 122
10
Autoevaluarea starii de sanatate reprezinta un
indicator valoros al starii de sanatate, mai ales
in studiile epidemiologice.
Graficul 3 Autoaprecierea sanatatii de catre
subiectii celor doua loturi bolnavi vârstnici
(60 ani si peste, n100) si adulti considerati
sanatosi (18 59 ani, n 54)
Desi polipatologia cronica a vârstnicilor este
bogata, 40 dintre ei considera ca au o sanatate
mai buna decât a altor persoane
Un bun status nutritional este markerul unei
îmbatrâniri sanatoase si presupune o capacitate
optima de recuperare dupa boala. (Vetta et al.
1999
Relatia intre perceptia sanatatii si status-ului
nutritional al varstnicilor a fost aratata, de
studiul lui Margetts (2003,), (varstnicii erau
predispusi sa isi perceapa negativ sanatatea cand
aveau un risc crescut de subnutritie).
11
Evaluarea starii nutritionale
?Screeningul statusului nutritional prin BMI a
relevat in randul varstnicilor o pondere mai mare
a sumei supraponderali plus obezi (79) fata de
valoarea acelorasi categorii in cazul adultilor
(42,6) Graficul 4
?Compararea scorurilor MNA a aratat procente
apropiate intre riscurile de subnutritie la
varstnici 39,4 si la adulti 37,5 , ceea ce
evidentiaza un comportament alimentar nesanatos
al subiectilor adulti aparent sanatosi. Graficul
5
12
Evaluarea prin Scorul de Alimentatie
?Scorul obtinut s-a bazat pe evaluarea
preferintelor alimentare, raportate la un
chestionar U.S. Dietary Guidelines (privind
consumul de grasimi totale, colesterol, sare,
alcool si fibre), cat si la dieta respectata de
subiecti, comparativ cu recomandarile alimentare
date in conformitate cu Piramida Alimentelor si
cele ale American Cancer Society.
Dieta, în cea mai mare parte a ei, trebuie sa fie
alcatuita din alimente situate in jumatatea
inferioara a piramidei, iar consumul de
alimentelor din vârf sa fie limitat! Indicatiile
de alimentatie sanatoasa dupa care se orienteaza
scorul sunt Daca doriti sa fiti sanatosi si
longevivi, consumati o varietate mare de alimente
cu continut redus de grasimi, evitati grasimile
saturate (de origine animala) si alimentele
bogate in colesterol. Consumati din belsug
fructe, legume, verdeturi, cereale integrale, dar
cantitati minime de zahar, sare si alte alimente
rafinate. Nu consumati alcool.
13
?Investigati prin acest chestionar, scorul
alimentar a impartit subiectii in 4 grupe,
conform legendei scorului alimentar, de la cei cu
obiceiuri alimentare excelente, la cei care
necesita ajutorul unui nutritionist
Graficul 6 Reprezentarea scorului de
alimentatie

• In grupul adultilor sanatosi 49 se hranesc
  nesanatos, trebuind sa-si scimbe urgent stilul de
  alimentatie
• 32,7 trebuie sa-si imbunatateasca alimentatia
• - 18,4 au o alimentatie relativ corecta

• Legenda scorurilor de alimentatie
• 13 14 Obiceiuri alimentare excelente
• 10 12 Bine, per total, dar este loc de
  mai bine
• 8 10 Alimentatia dvs trebuie
  imbunatatita
• 5 7 Va hraniti nesanatos. Actionati
  rapid si decisiv!
• (1) 0 - 4 Pericol! Aveti nevoie
  de ajutor!

VARSTNICI
ADULTI

• In lotul varstnicilor bolnavi, apar scoruri de
  alimentatie mai bune, fapt explicat prin
  complianta la regimul igieno-dietetic prescris in
  bolile de care acestia sufera.
• La 18 li se indica schimbarea dietei
• - 51,58 trebuie da-si imbunatateasca alimentatia
• 28,42 se hranesc sanatos

In studiul de fata , scorurile intre 13 14 nu
exista!!
14
Comportamentul alimentar si patologia
dismetabolica la subiectii varstnici
Graficul 7 Relatia dintre scorul alimentatiei
(evaluat dupa indicatiile date in Piramida
alimentelor) si starea de nutritie (BMI)
15
Tabel 1 Corelatia dintre BMI si consumul de
cereale, leguminoase si alcool
coeficient de corelatie r p
Consum de cereale, in special rafinate r 0,233 p 0,047
Consum de leguminoase uscate (fasole, naut) r 0,369 p 0,001
coeficient de corelatie r p
Cantitatea de alcool r 0,279 p 0,023
Concentratia de alcool r 0,295 p 0,016
16
Graficul 8 Cantitatea de celeale consumate
(portii)
Portii cereale consumate
Nr. ord Nr.portii
1 1-2 portii 20,5
2 3 - 4portii 50,7
3 5-6 portii 13,7
4 7-8 portii 15,1
Total 100,0
Graficul 9 Consumul de cereale in special
rafinate
Frecventa consumului de paine integrala in loc
de paine alba si cereale rafinate?

18.2 ? Intotdeauna cereale integrale ... / paine integrala
21.2 ?de obicei paine integrala si ...
34.8 ?de obicei paine alba, cereale rafinate
25.8 ?intotdeauna paine alba, cereale rafinate
17
Tabel 2 Corelatii intre obiceiurile alimentare
si patologie
Corelatii intre COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
(1) Omisiunea micului dejun
si PATOLOGIE r p
Dislipidemie mixta .204 .042
Disproteinemie .311 .002
Nevralgii .278 .005
Nevroze depresive/ anx. .210 .036
(2) Consumul alimentelor grase
Hipoacuzie .291 .003
(3) Consumul alimente bogate in colesterol
Afectiuni renale (litiaza-infectii ur) .214 .033
Hipoacuzie .228 .022
Tulb. circulatorii vertebro-bazilare .195 .050
(4) Adaosul de sare in alimente
Nevralgii .240 .016
Polineuroatie .198 .049
B.respiratorii .199 .047
Osteoporoza Se apropie de semnificatie ... ? .191 .057
(5)Consumul de paine /cereale integrale
Litiaza si infectii renale .207 .039
Boala cardiaca ischemica .197 .050
18
Tabel 2 Corelatii intre obiceiurile alimentare
si patologie continuare
(6) Consumul de bauturi alcoolice
Frecventa consumului
Reumatism degenerativ .200 .046
Cantitatea consumata
Reumatism degenerativ .196 .051
Obezitatea .239 .047
Boli endocrino-metabolice .227 .023
( mai ales Obezitatea .262 .008
Concentratia alcoolului
Boli renale (litiaza, infectii) .266 .026
Obezitatea .239 .047
B.neurologice .243 0.43
Ateromatoza carotidiana .270 .024
(7) Consumul de cafea
Reumatism degenerativ .335 .040
Boala ulceroasa duodeno-gastrica .131 .052
Boli endocrino-metabolice .454 .007
mai ales, dislipidemia mixta .352 .041
Nevralgii .355 .040
Numar cesti cafea / zi
Nevroze anxioase-depresive .357 . .038
19
Tabel 3 Corelatii intre obiceiurile alimentare
si indicatorii metabolici
Corelatii intre COMPORTAMENTUL ALIMENTAR si
VALOAREA PARAMETRILOR METABOLICI
r p
(1) Omisiunea micului dejun
Colesterol total .261 .007
LDL - c ( Tinde spre semnificatie ) .189 .082
Trigliceride ( Tinde spre semnificatie ) .182 .064
(2) Consumul alimentelor grase
Acidul uric .216 .027
(3) Consumul alim. bogate in colesterol
Trigliceride .194 .049
(3) Adaosul de sare in alimente
Creatinina ( Tinde spre semnificatie ) .183 .063
Colesterol total .271 .005
LDL - c .309 .004
(4) Consumul de bauturi alcoolice
Cantitatea consumata
Acid uric .203 .039
Colesterol total .222 .023
LDL - c .253 .019
Concentratia alcoolului
Creatinina .291 .011
(5) Numar cesti cafea / zi
LDL -c Se apropie de semnificatie ... ?.302 .070
20
Complianta varstnicilor bolnavi la regimul
igieno-dietetic
Graficul 11
Analizand consumul de glucide ale varstnicilor,
am constatat ca subiectii diabetici si obezii
respecta in general dieta hipoglucidica. Consumul
de dulciuri a corelat semnificativ negativ cu
prezenta diabetului zaharat (r -0,498 p
0,001) si a obezitatii (r -0,317 p 0,007),
indicand complianta acestor pacienti la regimul
hipoglucidic impus.
21
Regimul hipolipidemic impus este respectat de
diabetici (r 0,353 p 0,004 la corelatia
regim hiperlipidic-prezenta DZ si pentru
corelatia dintre regim hiperlipidic si valorile
glucozei sanguine r 0,247 p 0,049) (grafic
12A). Si obezii respecta regimul hipolipidic,
dupa cum apare in graficul 12B
Graficul 12A
Graficul 12B
Consumul de alimente bogate in grasimi
1. La fiecare masa sau aproape la fiecare masa 2.  La majoritatea meselor  3.  Numai ocazional 4.  Rareori sau niciodata
Nici regimul bogat in grasimi, in general, si
nici consumul frecvent de alimente bogate in
colesterol NU coreleaza cu cresterea
colesterolului seric, conform analizelor de
corelatie efectuate.
22
Au fost evidentiat corelatii semnificativ
pozitive ale Colesterolului total si
LDL-colesterol cu ingestia de alimente sarate r
0413 p 0,001 (pt. colesterol total) si r
0,367 p 0,003 pentru LDL-colesterol
Graficul 13 Relatia dintre consumul de sare si
valorile colesterolului total seric
Graficul 14 Relatia dintre consumul de sare si
valorile LDL-colesterolului
LDL -Col lt100 100129 130159 160gt Optim Normal crescut La limita (superioara) Crescut
23
CONCLUZII

• Comportamentul alimentar al subiectilor varstnici
  este factor determinant al patologiei
  dismetabolice si cardiovasculare, In multe cazuri
  insa, studiind alimentatia varstnicilor bolnavi,
  spitalizati, am constatat prezenta compliantei
  la regimul recomandat de medic, ei respectand
  dietele prescrise, si hranindu-se astfel, mai
  sanatos decat adultii investigati in afara
  spitalului, ce se considera sanatosi.
• De aceea, sustinem ca evaluarea nutritionala
  trebuie sa devina o activitate de rutina în
  practica medicala, in general, nu numai
  geriatrica. Totodata, schimbarea alimentatiei
  gresite, ca metoda profilactica a patologiei
  dismetabolice si cardiovasculare, reprezinta o
  urgenta si impunandu-se la toate vârstele.
• 
  
• OMS a lansat în 2004 o Strategie globala asupra
  dietei, activitatii fizice si sanatatii, care
  subliniaza importanta (1) dobândirii unei diete
  echilibrate, prin reducerea consumului de
  grasimi, zahar rafinat si sare, a cresterii
  aportului de fructe, legume, cereale si nuci, si
  (2) efectuarea de activitati fizice moderate de
  cel putin 30 de minute zilnic.

24
Erythrocyte Superoxide dismutase activity in the
studied old subjects
Lot Superoxide dismutase (SOD) Superoxide dismutase (SOD) Superoxide dismutase (SOD)
inhibition U/ml U/g Hb
Control group 54,71 4,19 224 17 1774 281
Cardiovascular disease group 53,87 7,14 221 30 1649 216
Cardiovascular disease type 2 diabetes group 52,81 4,64 220 27 1616 231
Type 2 diabetes group 44,00 2,88 P 0,012 vs Ctrl P 0,028 vs CV P 0,027 vs CV-DZ 180 12 P 0,013 vs Ctrl P 0,031 vs CV P 0,036 vs CV-DZ 1426 70 P 0,021 vs Ctrl
?
?
?
25
Erythrocyte Glutathione peroxidase activity in
the studied old subjects
LOT Glutathione peroxidase Glutathione peroxidase
LOT U/L whole blood U/g Hb
Control group 8759 1122 70,42 8,98
Cardiovascular group 9018 1809 67,67 11,60
Cardiovascular disease with type 2 diabetes group 8552 2187 63,28 13,96
Type 2 diabetes group 7303 1281 P 0,041 vs Ctrl 59,09 10,42 P 0,047 vs Ctrl.
?
26
Corelatii ale SOD si GPx cu greutatea corporala
si BMI
27
Corelatii ale SOD si GPx cu tensiunea arteriala
diastolica si sistolica
28
Corelatiile GPx si SOD cu nivelul seric al
glucozei si acidului uric
29
CONCLUSIONS
? There was a significant reduction of the
protection capacity of the both antioxidant
enzymes in Type 2 diabetes group compared with
the other studied groups. ? SOD activity
evidenced a significant negative correlation
with BMI, serum glucose content, but there was no
correlation between SOD and serum uric acid
level. ? There was no significant correlation
between GPx activity and serum glucose
concentration , or GPx and serum uric acid. ?
The reduction of the erythrocyte antioxidant
enzymes, SOD and GPx , could contribute to the
increase of the oxidative stress. ? The
mechanisms wich could alters the activities of
the two enzymes are numerous, but in the light of
our results we suggest the posibility that the
high level of glucose to affect the enzymes
structure, directly by glycation, or indirectly
by glucose autooxidation (formation of superoxide
radical). ? Acidul uric este considerat un
antioxidant extracelular important , dar
semnificatia sa se discuta si in relatie cu rolul
sau metabolic (produs final al catabolismului
purinelor - care se intensifica in conditii
patofiziologice precum hipoxie, ischemie,
ischemie-reperfuzie, soc hemoragic, etc), dar si
ca factor de risc pentru patologia
cardiovasculara (se poate depune pe vasele de
sange,..)
30
Efectul consumului de paste imbogatite cu inulina
10 asupra parametrilor metabolici a subiecti
varstnici cu patologie dismetabolica
LOT EXPERIMENTAL ? Subiectii au fost informati in
legatura cu actiunea fibrelor solubile, in
special inulina, asupra sistemuluyi digestiv si a
metabolismului glucidic si lipid. Informatiile au
fost culese din literatura de specialitate(
reviste-publicatii). ? Au fost inclusi in lotul
de testare subiecti care au avut stabilit
diagnosticul de diabet zaharat tip 2 cu
echilibrare prin dieta, sau/si cu antidiabetice
orale, subiecti cu dislipidemii tratate cu
hipolipemiante. ? Subiectii au mentinut dieta si
tratamentul recomandat de medic (inainte de
internare, in ti,pul internarii si dupa externare
in toata perioada cat s-a desfasurat experimentul
60 zile consecutiv)
31

mg/dl