Valoarea energetica a alimentelor

1

Valoarea energetica a alimentelor
2
Rolul glucidelor in organism

• Desi cantitativ glucidele organismului reprezinta
  numai 0,3 din greutatea corpului (în valoare
  absoluta, circa 0,2 kg), importanta lor este
  extrem de mare, având un dublu rol energetic si
  structural.

3

• Hidratii de carbon reprezinta principala sursa
  energetica a organismului, acoperind mai mult de
  jumatate din necesarul caloric. În acest scop,
  glucoza constituie materialul nutritiv de
  electie, datorita câtorva particularitati -
  având dimensiuni mici si fiind lipsita de
  încarcatura electrica, are difuzibilitate buna în
  tesuturi, inclusiv în celula difuzibilitatea
  este asigurata de procese active de transport,
  facilitate de prezenta insulinei- o molecula
  gram de glucoza (180 g) elibereaza prin ardere o
  cantitate mare de energie (686 000 cal),
  deseurile rezultate din acest proces (CO2 si H2O)
  fiind netoxice si usor de eliminat

4

• - molecula de glucoza contine o cantitate
  apreciabila de oxigen, pe care îl pune la
  dispozitie în momentul în care aportul de oxigen
  devine insuficient nevoilor, motiv pentru care
  glucoza reprezinta combustibilul de electie al
  contractiei musculare
• -pe lânga glucoza existenta ca atare în lichidele
  organismului, acesta dispune de o cantitate
  stocata sub forma de glicogen, usor mobilizabil
  atunci când necesitatile organismului o reclama.

5
Rolul proteinelor in organism

• Rolurile proteinelor în organism sunt
  urmatoarele- Rol acido-bazic.- Rol energetic
  evidentiat prin degradarea compusilor rezultati
  din transformarea lor, pâna la etapa finala de
  CO2 si H2O.structural sunt componente ale
  tuturor celulelor, fiind necesare cresterii si
  refacerii tesuturilor.- Rol functional în
  desfasurarea proceselor metabolice. Sunt
  componente structurale ale diverselor enzime si
  hormoni. Pot îndeplini functii specifice
  (anticorpi).
•  - Rol fizico-chimic prin caracterul lor
  amfoter si coloidal participa la reglarea
  presiunii osmotice si mentinerea echilibrului

6

• Proteinele din alimentatie vor fi folosite în
  organism nu numai pentru biosinteza proteinelor
  tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci si
  pentru biosinteza unor compusi azotati neproteici
  (baze purinice si pirimidinice, constituenti ai
  nucleoproteinelor, creatinei, colinei).
• Sursele alimentareAlimentele derivate din
  animale, incluzând carne, peste, oua si
  majoritatea produselor lactate contin proteine
  complete. Soia este singura planta ce contine
  teine complete. Cea mai mare valoare proteica se
  regaseste în lapte si oua.Proteinele incomplete
  nu asigura un aport adecvat de aminoacizi. Multe
  plante alimentare contin cantitati considerabile
  de proteine incomplete, cele mai bune surse fiind
  cerealele si legumele. Unele alimente bogate în
  proteine contin cantitati importante de lipide
  (carnea de oaie, porc, rata sau ouale).În
  general, consumam un amestec suficient de
  proteine complete si incomplete care nu pune
  probleme de sanatate.

7

• Alimentele cu continut crescut de proteine- au
  o slaba valoare energetica, dar induc o satietate
  importanta- determina o termogeneza importanta,
  proteinele având propria lor oxidare si fiind
  putin stocate- continutul concomitent de lipide
  modifica efectele proteinelor.Alimentele ce
  contin proteine complete sunt pestele, carnea de
  gaina, carnea de curcan, rata, carnea de vita,
  carnea de oaie, carnea de porc, ouale, soia,
  brânza, laptele ?i iaurtul.
• Alimente ce con?in proteine incomplete sunt
  cerealele, faina, orezul, malaiul de porumb,
  spaghetele, pâinea, fasolea, broccoli, cartofi ?i
  arahidele.
• Aportul recomandatSe bazeaza pe cantitatea de
  proteine necesara pentru mentinerea balantei de
  azot si reprezinta cantitatea de azot consumata
  sub forma de proteine, care trebuie sa fie egala
  cu azotul eliminat zilnic prin urina si alte
  secretii ale organismului

8
Rolul grasimilor in organism

• Grasimile din alimente au un rol energetic
  important, dar si un rol fundamental in
  compozitia membranei celulare, a nucleului
  celulei si tesutului nervos. Grasimile alimentare
  trebuie sa fie prezente in alimentatia cotidiana,
  in jur de 2 pana la 3 grame/kilogram corp/zi (sa
  fie aproximativ 30-35 din aportul energetic
  total). Dar acest nivel este foarte usor depasit,
  pentru ca lipidele nu sunt intotdeauna vizibile.
  Grasimile "ascunse" sunt cele care sunt continute
  de alimente care nu par a fi grase, cum ar fi
  carnea, mezelurile, branzeturile, sosurile,
  crèmele, untul.

9
Metabolismul bazal

• Chiar si in stare de repaus avem nevoie de
  energie. Aceasta energie este necesara pentru -
  miscarile respiratorii  - circulatia sangvina si
  bataile inimii - intretinerea tesuturilor
  (celulele din oase, sange, intestin, etc. se
  reinnoiesc in permanenta, imbatranesc sau sunt
  distruse, in timp ce alte celule sunt formate) -
  sintetizarea hormonilorToate aceste functii
  indeplinite de organism corespund metabolismului
  bazal, care este definit drept energia utilizata
  de organism pentru functionarea normala a
  organelor vitale.

10

• Rata metabolismului bazal este calculata in
  anumite conditii - in stare de repaus - pe
  nemancate - stare de calm emotional -
  temperatura ambianta neutra, de 20-20C
• Metabolismul bazal corespunde consumului de
  calorii a masei active a organismului, spre
  deosebire de masa grasa, care nu consuma energie.
  La aceeasi greutate, barbatii consuma mai multe
  calorii decat femeile, deoare au o masa musculara
  mai mare, in timp ce femeile au rezerve adipoase
  mai mari.
• Metabolismul bazal scade cu 1 2 pe deceniu iar
  acest declin incepe la varsta de 40 ani la
  barbati si la 50 ani la femei. In cazul femeilor,
  aceasta scadere se explica prin pierderea masei
  musculare datorate menopauzei.

11

• Reducerea necesarului de calorii este doar de 7
  calorii pe zi pentru fiecare an dupa 30 ani
  pentru femei si de 10 calorii pentru barbati.
  Astfel, o femeie sedentara de 60 ani, masurand
  aproximativ 160 cm ar trebui sa ajunga de la 1825
  calorii pe zi la 1615, adica 210 calorii
  (echivalentul a trei mere sau a unui iaurt cu
  fructe).Astfel se explica (macar in parte)
  faptul ca, desi unele persoane mananca la fel ca
  la 20 ani, isi pierd silueta pe care o aveau la
  aceasta varsta.Nutritionistii recomanda cel
  putin o ora de activitate fizica in fiecare zi.
  Aceasta ora de consum al energiei poate cumula
  toate activitatile pe parcursul unei zile
  urcarea scarilor (si nu cu liftul), curatenie
  (activitate usoara) sau natatie (exercitiu
  solicitant). Orice tip de activitate fizica este
  important pentru sanatatea cardiovasculara.
  Totusi, mentinerea sau pierderea in greutate
  necesita un consum mai mare de energie

12
Partea practica

• Luni
• Mic dejun 100 g covrigi- 410 cal
• 2 clementine
• Pranzsupa cu perisoare
• Cinaun mar
• Marti
• Mic dejun 100 g salam-1413.5 cal
• 50 paine
• 50 branza topita-416 cal

13

• Pranz sarmalute de post-100 g
• 2 clementine
• Cina pulpa de pui-100 g
• Miercuri
• Mic dejun 100 g covrigi- 410 cal
• o banana
• Pranz150 g pilaf cu ciuperci
• Cinaun mar
• 2 clementine

14

• Joi
• Mic dejun 100 g salam-1413.5 cal
• 50 g paine
• Pranz 150 g macrou-274.5 cal
• Cina 150 g cartofi prajiti-894.5
• Vineri
• Mic dejun3 clementine
• Pranz 150 g cartofi prajiti-478.5 cal
• Cina150 g grepfruit

15

• Sambata
• Mic dejun100 g salam
• 50 g paine
• Pranz150 g peste prajit
• Cina150 g salata orientala
• Duminica
• Mic dejun 150 lapte
• Pranz 150 g cartofi prajiti-478.5 cal
• Cina150 g carne de porc la gratar

16
Concluzii

• Incerc sa am un stil de viata cat mai sanatos.