Relieful Litoral

1
Relieful Litoral

• Prezentare
• Definitie
• Agenti si procese
• Formele reliefului litorar
• Tipuri de tarmuri

2
1.Definitie

• Litoralul este o zona îngusta, la contactul
  dintre mare si uscat.
• El poate fi subdivizat in trei fâsii
• terase si faleze vechi
• litoralul propriu-zis
• platforma continentala
• Litoralul propriu-zis este o fâsie de uscat pe
  care apa marii poate înainta sau retrage si pe
  care se face simtita actiunea de modelare a
  valurilor. Latimea sa poate atinge pâna la 15 km,
  iar denivelarile pâna la 20 m.
• Se mai foloseste uneori si notiunea de tarm.

3
Forme de mi?care a apei

• Valurile reprezinta principala forma de mi?care a
  apelor marine (în condi?ii normale este de câ?iva
  metri). În zona de ?arm, valurile se manifesta
  prin trei procese
• Izbire sau abraziune (efectele sunt deosebit de
  însemnate la ?armurile înalte unde determina
  slabirea ?i smulgerea buca?ilor de roca, crearea
  de scobituri la baza falezelor marmite ?i în
  final retragerea falezelor ?i extinderea
  platformei litorale)
• Transport (deplaseaza spre largul marii materiale
  dislocate, de la nisip la blocuri cu marimi
  diferite, în func?ie de puterea valurilor de
  exemplu, la Alger un bloc de 100 t a fost
  proiectat la o distan?a de 8 m de ?arm
• Acumularea (depune materialele dislocate, sub
  forma de bancuri de nisip).
• În afara valurilor provocate de vânt,
  numite ?i valuri de oscila?ie, mai au importan?a
  ?i valurile de transla?ie, solitare,
  provocate de cutremure, alunecari ?i erup?ii
  submarine sau de prabu?irea unor blocuri masive
  de ghea?a. Acestea se propaga pe distan?e mari,
  cu viteze de mai multe sute de km/h, au înal?imi
  de 25-30 m, lungimi de câteva sute de metri ?i
  provoaca dezastre la atingerea ?armului. Ac?iunea
  valurilor depinde de adâncimea apei ?i de forma
  ?armului ea este deosebit de intensa la
  ?armurile înalte cu ape adânci ?i redusa la cele
  joase, cu plaje.

4
2. AGENTI SI PROCESE

• 1. Valurile
• Valurile reprezinta principala forma de miscare a
  apelor marine (în conditii normale este de câtiva
  metri).
• 2. Curentii
• Curentii litorali sunt deplasari ale maselor de
  apa marina (oceanica) determinate de vânturile
  regulate, de diferentele de nivel, temperatura,
  salinitate, maree
• 3. Maree
• Mareele reprezinta oscilatii ale nivelului apei
  marii, cauzate de actiunea simultana, combinata a
  fortelor de atractie ale Pamântului, Lunii si
  Soarelui si a fortei centrifuge datorata rotatiei
  Pamântului. Mareele se concretizeaza in cresteri
  ale nivelului oceanelor si marilor (înaintare
  peste uscat)  flux, respectiv în coborâri si
  retrageri de pe uscat ale apelor  reflux.

5
Maree (Golful Fundy)

• Mareea cel mai inalt nivel

• Mareea- cel mai scazut nivel

• Valuri

6
3. FORMELE RELIEFULUI LITORAL

• Faleza reprezinta un abrupt, cu o panta cuprinsa
  între 30º si 90º, cu înaltimi variabile, ce se
  desfasoara la contactul dintre uscat si mare.
  Baza ei se continua submarin, printr-o suprafata
  putin înclinata, numita platforma de abraziune.
  Faleza si suprafetele de abraziune sunt
  rezultatul actiunii mecanice a marii, mai ales
  prin bombardarea la baza a abrupturilor
  cu galeti (pietrisuri rotunjite). Aici
  apar firide(scobituri), care duc la prabusirea
  stratelor de deasupra. Materialele prabusite sunt
  înlaturate de valuri, abruptul fiind supus din
  nou actiunii lor. Are loc retragerea falezei si
  largirea platformei de abraziune. Pe masura
  retragerii falezei, creste lungimea pantei de
  abraziune, iar valurile se sparg cu timpul la o
  distanta tot mai mare de firida. Abraziunea se
  reduce, procesul de formare a firidei înceteaza
  iar faleza nu se mai retrage.
• Plaja reprezinta fâsia inundabila din cadrul
  domeniului litoral, caracterizata prin acumulari
  de nisip, pietris si cochilii
• Bancurile submerse constituie forma initiala de
  constructie. Prin înaltare si emersie (iesire la
  suprafata-exondare a unor parti ale scoartei
  terestre) rezulta grindurile
• Laguna este o întindere de apa marina, de mica
  adâncime, care este separata de mare (ocean)
  printr-un cordon litoral, comunicând cu marea
  printr-o portita (strâmtoare) îngusta (ex. laguna
  Razelm-Sinoie comunica cu marea prin
  strâmtorile Gura Portitei si Periboina).
• Limanele sunt lacuri dezvoltate pe cursul
  inferior al unor râuri, în spatele cordoanelor de
  nisip realizate de catre curentii litorali
   limane fluviomarine.
• Dunele litorale sunt acumulari de nisip marin, în
  special pe plaja superioara, datorate actiunii
  vânturilor asupra materialelor aduse de mare.
  Apar asimetrice, perpendiculare pe directia
  vântului, dispuse în siruri longitudinale aproape
  paralele, sau cu aspect de mici barcane (în
  regiunile litorale aride).

7
PLAJE
8
  Din examinarea hartii batimetrice a Marii Negre se constata ca de jur-imprejur, continentul inainteaza sub apele marii pana la adancimea de 180m.              Aceasta regiune periferica, sau Marea platoului continental are o suprafata orizontala de 144 000 km2, ocupand 35 din suprafata totala a intregului bazin. Fundul ei ridicat se intinde ca o terasa putin inclinata peste zona litorala si cuprinde toata marea putin adanca. Din punct de vedere bionomic si biologic, limita inferioara a platoului continental, pana la 180 m adancime, corespunde cu limita vietii din aceasta mare si prezinta oscilatii foarte mari in diferite regiuni ale marii. Astfel, izobata de 180 m este foarte apropiata de tarm in partea de nord-est, la sud si la sud-est si foarte indepartata depasind chiar 160 km in partea de nord-vest, pe linia dintre Sevastopol si Burgas, unde formeaza un bazin putin adanc, cu o suprafata de circa 4 ori mai mare ca a Marii Azov.       In dreptul litoralului romanesc, inclinarea este foarte lenta si izobata de 180 m se departeaza pana la aproape 200 km. de la Burgas pana la Benderegli (pe tarmul Anatoliei), precum si in fata Stramtorii Kerci (intre Novorossiisk si Capul Meganom), platoul continental ia o dezvoltare mai mare. In schimb, de-a lungul tarmurilor Caucazului, Georgiei, Armeniei si Anatoliei (pana aproape de Bosfor),  platoul este foarte ingust.        De la izobata de 180 m in jos, de la limita platoului continental, incepe taluzul sau panta continentala, cu o inclinatie foarte mare, care in unele locuri ajunge pana la 8-12 grade. Numai de la 1800 m taluzul continua foarte lent, racordandu-se la albia propriu-zisa a marii.        Dupa datele prezentate de Dr. Grigore Antipa, in lucrarea sa Marea Neagra, rezulta ca suprafata marii, de la izobata de 180 m in jos ocupa 65 din suprafata totala a bazinului. Calculandu-se suprafata dintre izobatele de 180 m si 900 m, unde inclinatia taluzului este maxima, s-a gasit ca aceasta ocupa 9 din suprafata totala a marii.           Cercetatorii au dovedit ca nu exista nici o legatura tectonica submarina intre Anatolia si Crimeea, infirmandu-se deci ipoteza legarurii tectonice tarzii  dintre muntii acestora. Taluzul platoului continental este aproape pretutindeni abrupt, cu exceptia coltului de NV si a regiunii cuprinse intre Caliacra si Bosfor. Muntii Crimeei sunt continuati pe o distanta pe o distanta de 35 km, in directia SV, de un lant muntos submarin. Pe tarmul Marii Negre dinspre Anatolia, in regiunea Sinop, pe o distanta de cca 150 km exista doua lanturi muntoase paralele cu tarmul. Adancimile maxime ale Marii Negre se gasesc in mijlocul ei cea mai mare adancime a fost sondata pe linia Sevastopol Sinop.                          
9
4. Tipuri de tarm

• Tarmul submers se caracterizeaza printr-un atac
  puternic al apei marine asupra falezei, datorita
  transgresiunii provocate de eustatismul pozitiv.
  Faleza se retrage destul de repede, platforma de
  abraziune capatând extinderi tot mai mari. În
  înaintarea sa, apa marii patrunde foarte adânc pe
  vai, iar tarmul capata contururi dintre cele mai
  festonate.
• Tarmul emers ia nastere la regresiuni (eustatism
  negativ) si se caracterizeaza printr-un contur
  regulat si plaje extinse. Motivul este acela ca,
  de sub apa marii iese la zi o parte din platforma
  de abraziune, care este foarte neteda. Când
  regresiunea înceteaza, linia de tarm va se
  stabilizeaza, valurile marine creeaza prin
  acumulari un cordon litoral în spatele caruia se
  instaleaza lagune si mlastini.
• Tarmul neutru este cel la care nivelul marii a
  stationat mult timp si a ajuns la o îndreptare a
  conturului. Toate iesindurile au fost erodate
  mult si unite între ele prin cordoane, în spatele
  carora se gasesc lagune.
• Tarmurile joase rezulta în doua situatii
• - când marea înainteaza peste o regiune de
  câmpie, sau
• - când marea se retrage de pe o platforma
  litorala întinsa.
• În amândoua situatiile, în dreptul liniei de
  tarm uscatul este jos, iar configuratia tarmului
  este putin sinuoasa. Prelungirea lor submersa se
  face prin platforme continentale dezvoltate.
  Falezele lipsesc sau sunt slab conturate.
  Actiunea principala a valurilor, curentilor si
  mareelor se va axa pe dislocarea, transportul si
  acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca
  urmare, aici vor domina formele de relief create
  prin acumulare.
• Tarmurile înalte se axeaza pe zonele deluroase
  sau muntoase al caror profil abrupt se continua
  subacvatic fie prin platforme de abraziune
  înguste, fie prin pante accentuate. Aspectul lor
  de amanunt (fragmentarea) este dictat de
  structura, tectonica, eroziune fluviatila si
  glaciara. Au rezultat în urma unor transgresiuni
  asupra acelor tipuri de relief, fiind în general
  forme de submersiune, cu exceptia unor portiuni
  cu fiorduri, unde ridicarea eustatica
  postglaciara a fost însotita de o miscare
  izostatica pozitiva a uscatului. Este un tip de
  tarm cu golfuri, capuri, peninsule si insule.
  Procesul principal este abraziunea, care creeaza
  faleze si platforme litorale.

10
Tarmuri
11
Proiect realizat deDumbravescu Carmen Clasa
IX-D