Ziua Mondiala de Lupta impotriva Hepatitei (ZMLH)

1

• Ziua Mondiala de Lupta impotriva Hepatitei (ZMLH)
• CONTEXTUL CELEBRARII
• CRSP Bucuresti
• Compartiment PromoSan

2

• Scurt istoric
• Ziua Mondiala de Lupta impotriva Hepatitei -
  ZMLH este un eveniment anual la nivel global care
  se adreseaza factorilor de risc, preventiei si
  controlului/tratamentului hepatitei virale.
• Alianta Mondiala pentru Hepatita (AMH) a
  organizat prima celebrare a unei zile
  internationale privind hepatita la 19 mai 2008.
  De atunci s-au desfasurat peste 600 de evenimente
  în întreaga lume, care au generat un masiv
  interes public si mass-media. Ca urmare,
  Adunarea Mondiala a Sanatatii OMS din mai 2010 a
  stabilit ca 28 iulie sa fie recunoscuta în
  fiecare an drept Ziua Mondiala de Lupta
  impotriva Hepatitei - ZMLH.
• 2011 marcheaza prima celebrare oficiala a unei
  ZMLH sub auspiciile OMS, cu scopul de a creste
  gradul de constientizare in privinta hepatitelor
  virale.
• ZMLH reprezinta oportunitatea pentru grupurile
  interesate de a initia si continua progrese reale
  în preventie, testare si tratament prin actiuni
  precum
• cresterea accesului la metode eficiente de
  prevenire, screening si testare privind
  hepatitele virale si bolile asociate
  integrarea în programele nationale de imunizare
  sau cresterea acoperirii populationale cu vaccin
  impotriva hepatitei B coordonarea unei
  riposte globale impotriva hepatitei.

3

• Alianta Mondiala pentru Hepatita (AMH)
• AMH, este o federatie, care cuprinde asociatii
  nationale ce activeaza în domeniul hepatitelor
  virale (HV), inregistrata la Geneva in 2007. AMH
  pledeaza in numele celor 500 de milioane de
  oameni din întreaga lume care traiesc cu hepatita
  cronica virala B sau C (HVB, HVC). Romania este
  reprezentata in cadrul AMH prin Asociatia
  Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania
  (APAH-RO), devenita membra a Aliantei de la data
  de 1 noiembrie 2010.
• Scopul AMH
• Scopul Aliantei este de a colabora cu guvernele
  pentru eradicarea acestor boli cu dsitributie
  globala, printr-o mai buna constientizare,
  prevenire, îngrijire, sprijin social si acces la
  tratament.
• Obiectivele AMH
• Coordonarea activitatilor la nivel mondial
  dedicate ZMLH si sustinerea programelor nationale
  si regionale privind aceste boli.
• Colaborarea cu Organizatia Mondiala a Sanatatii
  (OMS) pentru a oferi hepatitelor virale
  prioritatea necesara in programele de sanatate
  publica.
• Sprijinirea asociatiilor nationale membre pentru
  a-si consolida capacitatea de combatere a
  hepatitelor virale.
• Reducerea stigmatizarii asociate cu hepatita
  cronica virala prin cresterea nivelului de
  cunostinte si îmbunatatirea educatiei in acest
  domeniu.

4

• Celebrarea ZMLH 2010 in lume
• Din anul 2008, mesajele AMH transmise in peste
  3.000 de materiale IEC au ajuns la peste doua
  miliarde de persoane prin intermediul mass-media.
  
• 19 mai 2010 a marcat cea de-a treia celebrare a
  ZMLH, fiind sprijinita de aproximativ 280
  organizatii de pacienti ce au desfasurat
  activitati în 68 de tari.
• Au fost organizate sute de evenimente incluzand
  anunturi TV (Austria), talk show-uri
  (Azerbaidjan), screening (Bulgaria) si linii
  telefonice help hepatitis (Hong Kong).
• 585 panouri publicitare tematice au fost
  instalate în orase din întreaga lume, incluzand
  Londra, Lima, Rio de Janeiro si Geneva.
• 231 de noi materiale de campanie au fost produse,
  traduse si distribuite organizatiilor de
  pacienti.
• La Congresul European Association for the Study
  of the Liver (EASL), Viena, 14-18 aprilie 2010 a
  fost prezentat raportul Hepatitele virale o
  politica globala.
• Adunarea Mondiala a Sanatatii OMS a adoptat in
  mai 2010 prima rezolutie privind hepatita virala
  si a consacrat ziua de 28 iulie drept data anuala
  pentru ZMLH sub auspiciile sale.

5

• Tema 2011
• Hepatita virala cunoasterea riscurilor,
  vaccinarea, preventia, stil de viata personala si
  colectiva
• Slogan 2011 Hepatita
• sa o cunoastem, sa ne testam, sa ne protejam, sa
  o combatem.

6

• Scopul ZMLH 2011
• Reflectie si masuri privind reducerea
  incidentei infectiilor cu virusuri hepatice.
• Obiective 2011
• actiune privind introducerea sau cresterea
  acoperirii vaccinale HVB, HVA
• constientizarea privind masurile de preventi,e
  stil de viata la populatia generala
• evaluarea si stabilirea unor masuri adecvate de
  igiena spitaliceasca
• protectie sporita pentru grupurile cu risc
  crescut de infectare
• Mesaje cheie
• Hepatita poate afecta pe oricine, oriunde
• Hepatita produce rareori simptome clare, dar
  poate ucide
• Sa invatam sa recunoastem semnele hepatitei
• Pentru a nu lasa hepatita sa ne separe de cei
  dragi
• sa o cunoastem, sa ne testam, sa ne protejam, sa
  o combatem IMPREUNA !

7

• Grupurile comune de risc pentru HV
• Copiii si adolescentii sub 18 ani nevaccinati
• Persoanele cu comportament sexual de risc ridicat
• Consumatorii de droguri injectabile
• Persoanele care au nevoie frecvent de sânge sau
  produse din sânge
• Beneficiarii transplantului de organe
• Persoanele care sunt expuse riscului de infectie
  prin natura profesiei, incepand cu personalul
  medical
• Persoanele care calatoresc în tarile cu
  prevalenta ridicata de hepatita

8

• Date cheie privind hepatitele I
• (in ordinea virulentei)
• Hepatita B
• Hepatita virala B (HVB) este o infectie virala a
  ficatului ce poate fi insotita de boli acute si
  cronice.
• Virusul hepatitei B este de 50 - 100 de ori mai
  virulent decât HIV.
• 3. Virusul se transmite prin contact cu sânge
  sau alte fluide de la persoane infectate (nu prin
  contact ocazional) si reprezinta pentru
  personalul medical un risc profesional.
• 4. Aproximativ 25 dintre adultii infectati în
  copilarie si netratati mor mai târziu de cancer
  hepatic sau ciroza cauzate de infectia cronica.
• 5. Aproximativ 2 miliarde de oameni din
  întreaga lume au fost infectati cu VHB si circa
  350 de milioane traiesc cu infectie cronica.
• 6. Se estimeaza circa 600 000 de decese anuale
  din cauza hepatitei B acute sau cronice.
• HVB cronica poate fi trata cu interferon si alti
  agenti anti-virali. Masurile adjuvante tintesc
  mentinerea confortului si echilibrului
  nutritional adecvat, inclusiv înlocuirea
  lichidelor care se pierd prin varsaturi si diaree
• HVB poate fi prevenita prin igiena stricta, in
  special in mediul spitalicesc, precum si prin
  vaccinare.

9

• Date cheie II
• Hepatita A
• 1. Hepatita virala A (HVA) este este o afectiune
  hepatica care poate degenera in boli grave.
• Se raspandeste prin transmiterea fecalo-orala.
• Boala este strâns asociata cu igiena personala
  precara si salubritatea deficitara.
• Se estimeaza ca in lume apar anual 1,4 milioane
  cazuri noi de hepatita A.
• Epidemiile pot fi explozive si pot provoca
  pierderi economice semnificative în 1988, au
  fost afectate 300 000 de persoane într-un singur
  focar in Shanghai.
• Grupurile specifice de risc sunt copii din
  comunitati precum crese, gradinite,scoli,
  institutii de ingrijire adulti care traiesc in
  aglomeratii cu sanitatie precara.
• Cele mai eficiente metode de prevenire sunt
  salubrizarea îmbunatatita, igiena personala
  riguroasa si un stil de viata sanatos.
  Administrarea de imunglobulina cat mai aproape de
  la expunere, este cea mai buna metoda de aparare
  impotriva hepatitei A dupa expunere.

10

• Date cheie III
• Hepatita C
• Hepatita virala C (HVC) este cauzata de virusul
  hepatitic C (VHC), cel mai frecvent fiind
  genotipul 1 (1a,1b,1c), rezistent la terapie.
• 2. Virusul se transmite parenteral, prin sângele
  primit în timpul transfuziilor, prin utilizarea
  drogurilor injectabile, prin contact sexual
  neprotejat sau de la mama infectata catre nou
  nascut, în timpul nasterii.
• 3. Grupurile specifice de risc persoanele
  afectate de hemofilie, medici inclusiv medici
  dentisti si personal spitalicesc, copii nascuti
  din mame infectate cu virusul hepatic C, persoane
  cu tatuaje si/sau piercingurilor, familii ale
  persoanelor infectate.
• 4. Majoritatea persoanelor infectate nu
  prezinta simptome, iar cand acestea exista sunt
  nespecifice (anorexie, oboseala, dureri
  abdominale sau musculare, icter, iritatii
  cutanate sau manifestari pseudo-gripale -
  similare celorlalte tipuri de hepatita).
• 5. Nu exista vaccin împotriva virusului hepatic
  C. Ca masuri preventive nespecifice amintim
  screeningul donatorilor evitarea utilizarii
  drogurilor injectabile, a acelor sau a seringilor
  deja folosite evitarea utilizarii in comun a
  intrumentelor de igiena personala evitarea
  tatuajelor si piercingurilor igiena sexuala
  adecvata.

11

• Date cheie IV
• Hepatita D
• Hepatita D cauzata de virusul defectiv D, sub
  acoperirea si protectia virusului hepatic B.
• Infectia cu virusul D poate aparea fie simultan
  cu infectia cu virus B (coinfectie) - urmata
  obisnuit de vindecare, fie ulterior infectiei cu
  B (suprainfectie) - urmata de hepatita fulminanta
  si evolutie spre boala cronica sau ciroza.
• Modalitatea de trasmiterea virusului hepatic D
  este identica cu aceea a virusului B.
• Grupurile specifice de risc sunt persoanele
  infectate cu virusul hepatic B, receptori ai
  transfuziilor de sânge, persoane care au contact
  prelungit cu persoane infectate (familii,
  prieteni).
• 5. Prevenirea hepatitei D administrarea
  vaccinului anti-B, administrarea imediat dupa
  nastere a imunoglobulinei antihepatita B (HBIG)
  nou-nascutilor din mame infectate - urmata de
  vaccinarea anti-B la 12 ore dupa nastere,
  screeningul donatorilor, igiena sexuala, evitarea
  utilizarii drogurilor injectabile, evitarea
  utilizarii in comun a instrumentelor de igiena
  personala, evitarea efectuarii de tatuaje sau
  piercinguri.

12

• Date cheie V
• Hepatita E
• Hepatita E este o infectie acuta, cauzata de un
  virus de tip RNA, cu simptome similare hepatitei
  A se transmite prin apa si alimente contaminate.
• Simptomele cauzate de hepatita E sunt similare
  celor cauzate de infectii cu alti virusi hepatici
  (vezi hepatita C) in general copiii sub 14 ani
  si adultii de peste 50 de ani sunt asimptomatici.
• Transmiterea hepatitei E este asemanatoare
  transmiterii hepatitei A (ingerarea alimentelor
  sau a apei ce a intrat in contact cu materii
  fecale infectate, nespalarea pe mâini dupa
  utilizarea toaletei, utilizarea tacâmurilor si
  paharelor folosite anterior de o persoana
  infectata).
• 4. In lipsa unui vaccin împotriva virusului
  hepatic E, cel mai sigur mod de prevenire este un
  stil de viata sanatos incluzand igiena personala
  riguroasa. Masurile care trebuie respectate sunt
  în principal spalarea cu sapun si apa a mainilor
  dupa fiecare utilizare a toaletei, evitarea
  mâncarurilor insuficient fierte, coapte sau
  prajite evitarea consumului de apa din surse cu
  risc.

13

• Date cheie VI
• Hepatita G
• Virusul hepatic G (VHG, denumit si virusul GB-C),
  este un virus de tip RNA asemanator cu virusul C.
  Nu este clar daca VHG poate cauza hepatita de
  unul singur sau prin interactiune cu alti virusi.
• Desi simptomele nu sunt in general asemanatoare
  celor asociate altor hepatite, unii pacienti pot
  prezenta stari pseudo-gripale asemanatoare celor
  din hepatita E.
• Transmiterea prin sange infectat, prin contacte
  sexuale neprotejate, precum si de la mama
  infectata la copilul nou nascut în timpul
  nasterii.
• 4. Prevenire. Ca si in cazul hepatitelor C si E,
  nu exista un vaccin specific. Functioneaza masuri
  generale de igiena personala si colectiva
  amintite in cazul hepatitelor C si D.

14
Distributia globala a riscului de
infectare Tari/zone cu risc moderat - ridicat de
infectare cu VHA 2001 Sursa Weekly
epidemiological record 8 february 2002/WHO
http//www.who.int/docstore/wer/pdf/2002/wer7706.p
df (ultima sinoptica globala disponibila)
Comentariu Romania facea parte din grupul
tarilor cu risc moderat-ridicat
15
Distributia globala a riscului de
infectare Tari/zone cu risc moderat - ridicat de
infectare cu VHB 2001 Sursa Weekly
epidemiological record 8 february 2002/WHO
http//www.who.int/docstore/wer/pdf/2002/wer7706.p
df Comentariu Romania facea parte din grupul
tarilor cu risc moderat-ridicat
16
Distributia globala a prevalentei infectiei cu
VHC, 2001

• Legenda gt10 2-10 1-2,5
• Sursa Weekly epidemiological record 8
  february 2002/WHO
• Comentariu Romania facea parte din grupul
  tarilor cu prevalenta moderata 2,5 10

17

• Distributia globala a HVB endemice in 2001
• Legenda Ridicat (prevalenta HBsAggt 8) Mediu
  (prevalenta HBsAg 2-7) Scazut (prevalenta
  HBsAg lt2)
• HBsAg Antigen de suprafata pentru hepatita B,
  prezent la persoanele care sunt infectate cu VHB
  (infectie recenta sau infectie cronica ).
• Sursa Introduction of hepatitis B vaccine into
  childhood immunization services, World Health
  Organization, Geneva 2001 http//www.who.int/vacc
  ines-documents/DocsPDF01/www613.pdf
• Comentariu Romania facea parte din grupul
  tarilor cu endemicitate HVB inalta

18
Numarul si rata notificarii cazurilor de hepatita
B în UE si EEA1/EFTA2, 2006-08 1. Spatiul
Economic European/2. Spatiul European de Liber
Schimb Sursa ECDC Surveillance Report
2010 http//ecdc.europa.eu/en/publications/Publica
tions/1011_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Co
mmunicable_Diseases_in_Europe.pdf Comentariu
Tendinta de scadere UE (1,65gt1,53gt1,27) este
prezenta si in Romania (5,9gt4,3gt3,3) dar la un
nivel de 2-3 ori superior, depasit numai de
Bulgaria, Letonia si Estonia intre tarile cu
populatie gt 1 milion cazuri notificate /100.000
locuitori.
19
Numarul si rata notificarii cazurilor de hepatita
C în UE si EEA/EFTA, 2006-08 Sursa ECDC
Surveillance Report 2010 /http//ecdc.europa.eu/en
/publications/Publications/1011_SUR_Annual_Epidemi
ological_Report_on_Communicable_Diseases_in_Europe
.pdf Comentariu Stabilizarea urmata de o
tendinta de crestere in UE (7,12gt7,02gt8,04) este
prezenta si in Romania (0,39gt0.42gt0,47) care
ocupa in 2006- 2008 un loc favorabil cazuri
notificate /100.000 locuitori.
20

• Programe de imunizare la nivel global
• Programele de imunizare la scara larga implica
  pre-evaluari economice judicioase si trebuie
  complementate cu masuri de preventie nespecifice
  precum educatia privind igiena personala si
  colectiva si imbunatatirea sanitatiei.
• Aplicarea vaccinarii depinde substantial de
  contextul local, incluzand nivelul de risc pentru
  copii. Tari precum Argentina, China, Israel si
  SUA au introdus imunizarea de rutina în
  copilarie. Alte state recomanda vaccinarea
  persoanelor cu risc crescut de hepatita A precum
  si a celor care calatoresc în tarile unde virusul
  este endemic, prezinta homosexualitate ridicata
  sau rata inalta de boli hepatice cronice.
• Vaccinarea impotriva hepatitei A în focare
  trebuie sa fie, de asemenea, adaptata la
  realitatile locale si trebuie sa fie parte a unei
  campanii de imunizare pe scara larga.
• Vaccinarea pentru controlul focarelor din
  comunitatile mici are sanse maxime de succes cand
  campania este începuta devreme si daca este atins
  un grad de acoperire mare pe grupe de vârsta
  multiple.
• Peste tot, efortul de vaccinare trebuie insotit
  de educatie privind igiena si ameliorarea
  conditiilor de sanitatie

21
Acoperirea globala cu a treia doza de vaccin HVB
la sugari in 2009 Legenda lt50 (7 tari/4)
50-79 (31 de tari/16) 80-89 (31 de tari/16)
gt 90 (108 tari/56) vaccinare HepB neinclusa
in programe (16 tari/8) Sursa WHO/UNICEF
coverage estimates 1980-2009, July 2010
http//www.who.int/immunization_monitoring/disease
s/HepB_map_schedule.jpg Comentariu Romania face
parte din grupul cu acoperire maxima.
22
Rata acoperirii cu vaccinul HVB la sugarii de 1-2
ani, Europa 2009 Sursa http//ecdc.europa.eu/en/
publications/Publications/101012_TER_HepBandC_surv
ey.pdf Comentariu Romania face parte din grupul
cu acoperire maxima.
23

• Dinamica incidentei HVB in Romania 2001 - 2010
• Legenda cu rosu fitarea lineara optima conform
  celor mai mici patrate ale diferentelor
• Comentariu. Dinamica semnificativ descendenta,
  dar trebuie considerat nivelul ridicat de plecare
  din 2001 (vezi distributia globala a
  endemicitatii HVB 2001).
• sursa CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

24

• Incidenta specifica pe grupe de varsta a
  cazurilor HVB in Romania 2010
• Comentariu. Se regasesc varstele probabile ale
  grupurilor de risc comune pentru hepatite,
  caracterizate prin comportament sexual de risc
  ridicat si consumul de droguri injectabile.
• sursa CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

25

• Ponderea cazurilor de HVA pe medii de
  provenienta, Romania 2010
• Comentariu. Analiza evidentiaza o concentrare
  mai mare a cazurilor in mediul rural, fapt ce
  poate fi asociat cu nivel deficitar de igiena si
  sanitatie.
• Sursa CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

26

• Incidenta cazurilor de hepatita acuta tip A pe
  judete, Romania 2010
• Legenda lt10 10-21 22-39 gt40
• Sursa CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

27

• Incidenta cazurilor de HVA pe grupe de varsta,
  Romania 2010
• Comentariu. Analiza arata ca fiind cea mai
  afectata grupa de varsta 5 14 ani (mediul
  scolar) urmata de grupa de varsta 0-4 ani .
• Sursa CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

28

• Incidenta hepatitei virale tip C in Romania in
  intervalul 2001-2010
• Comentariu. Varful din 2005 pare a fi asociat cu
  o supraveghere si raportare mai stricta
• Sursa CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

29

• Incidenta specifica, pe grupe de varsta, a
  hepatitei virale tip C, Romania 2010
• Comentariu. Grupele de varsta mijlocie-matura
  sunt cele mai afectate.
• Sursa CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

30

• Vaccinarea impotriva hepatitei in Romania
• In schema nationala de imunizare este prevazuta
  vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari (nastere, 2
  luni, 6 luni) in intreaga tara precum si
  vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din
  2009).
• Scurt istoric al vaccinarii HVB
• In 1995 este introdusa in Calendarul National de
  Vaccinare vaccinarea obligatorie a nou nascutilor
  in primele 24 de ore de la nastere, pentru
  profilaxia transmiterii verticale (mama-fat) a
  infectiei
• 1999-2004 vaccinarea copiilor in varsta de 9 ani
  (clasa III)
• 1999-2005 vaccinarea elevilor din liceele
  sanitare si scolile postliceale sanitare precum
  si a studentilor din facultatile de medicina si
  stomatologie
• 2004 - 2008 vaccinarea elevilor din clasa XII
• 1997-2003 campanii de vaccinare la 2 ani pentru
  personalul medico-sanitar.

31

• Concluzii
• Anul 2011 marcheaza prima celebrare oficiala a
  unei ZMH sub auspiciile OMS.
• Majoritatea covarsitoare a tarilor sarace sau in
  curs de dezvoltare prezinta risc ridicat pentru
  HVB sau HVA in 2001 endemicitatea HVB era maxima
  in Africa sub-magrebiana, Asia centrala si de
  sud-est, Columbia, Alaska si zone nordice din
  Canada, Bulgaria si Romania in privinta HVC
  aria globala se restrange se regasesc in
  continuare la varf de risc tarile sarace.
• In UE 2006-2008 HVB este in regresie, preluata
  si de RO dar la un nivel 2-3 ori peste medie HVC
  este stabila sau schiteaza o tendinta de
  crestere, aspecte vizibile si pentru RO, la
  nivele sub medie.
• Programele de imunizare la scara larga implica
  pre-evaluari economice judicioase si trebuie
  insotite de educatia privind igiena personala
  colectiva si de imbunatatirea sanitatiei.
  Majoritatea tarilor OMS asigurau in 2009
  acoperire gt 90 cu vaccinul antiHepB 3 la sugari
  (exceptii notabile Canada, Franta, India) RO
  mentine acest nivel in context UE, alaturi de
  unii vecini din centru-est, Spania si Italia.
• In RO incidenta HVB scade semnificativ intre
  2001- 2010, cu maxim pentru grupa de varsta 20 -
  34 in 2010 incidenta HVC este mai degraba
  stationara (la nivel scazut) cu maxim la varste
  medii si mature in privinta HVA incidente mai
  mari sunt raportate la varstele 5-14 (mici
  scolare) si 0-4 ani, in judetele VR, CV, HG, CL,
  SJ si MM, precum si in rural fata de urban.
• Schema nationala de imunizare RO prevede
  vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari (nastere, 2
  luni, 6 luni) in intreaga tara precum si
  vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din
  2009).

32

• Resurse bibliografice
• Sarbu A., Date actualizate privind hepatita
  virala in Romania INSP-CNSCBT, 2011
• WHO, Weekly epidemiological record, 8 feb,
  2002, Geneva
• http//www.who.int/docstore/wer/pdf/2002/wer7
  706.pdf
• WHO, Introduction of hepatitis B vaccine into
  childhood immunization services, Geneva 2001
  http//www.who.int/vaccines-documents/DocsPDF01/ww
  w613.pdf
• WHO, Immunization Profil Romania, updated
  15 December 2010 http//apps.who.int/immunization
  _monitoring/en/globalsummary/countryprofileresult.
  cfm
• ECDC Tehnical Report Surveillance and
  prevention of hepatitis B and C in Europe,
  Stockholm, 2010
• http//ecdc.europa.eu/en/publications/Publi
  cations/101012_TER_HepBandC_survey.pdf
• ECDC Surveillance Report Annual
  epidemiological report on communicable diseases
  in Europe, Stockholm, 2010 http//ecdc.europa.eu/
  en/publications/Publications/1011_SUR_Annual_Epide
  miological_Report_on_Communicable_Diseases_in_Euro
  pe.pdf
• WHO/UNICEF coverage estimates 1980-2009,
  July 2010 http//www.who.int/immunization_monitor
  ing/diseases/HepB_map_schedule.jpg
• http//worldhepatitisalliance.org/WorldHepatitisDa
  y.aspx
• http//www.who.int/mediacentre/events/annual/world
  _hepatitis_day/en/
• http//worldhepatitisalliance.org/WorldHepatitisDa
  y.aspx
• http//worldhepatitisalliance.org/AboutViralHepati
  tis.aspx
• http//www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en
  /index.html
• http//www.who.int/mediacentre/factsheets/fs328/en
  /index.html
• http//worldhepatitisalliance.org/TheWHA.aspx
• http//hepato.ro/apah-ro-a-implinit-2-ani