Societatea romaneasca in perioada interbelica.Monarhia

1
Societatea romaneasca in perioada interbelica
2
Monarhia in perioada interbelica
3
(No Transcript)
4
(No Transcript)
5

• Prin Constitutia de la 1866, România era o
  monarhie constitutionala, seful statului fiind
  regele.
• Regele continua sa fie si în perioada interbelica
  elementul cheie al vietii politice, arbitrul
  vietii politice romanesti, el, impreuna cu
  guvernul reprezentand puterea executiva în stat.
• Prestigiul monarhiei creste si se intareste, în
  perioada imediata unirii.Cauze
• Atitudinea proantanta a regelui Ferdinand
• Promisiunile facute in timpul razboiului(reforma
  agrara, vot universal) au fost tinute
• Prezenta suveranilor in mijlocul trupelor si al
  populatiei refugiate in Moldova
• Aportul monarhiei, în special al regelui
  Ferdinand în realizarea Unirii de la 1 decembrie.

6
Regele Ferdinand (1914-1927)

• S-a nascut la 24 august 1865, la Sigmaringen si a
  murit pe 20 iulie 1927
• Lipsa de urmasi a cuplului regal al României a
  facut ca Printul Leopold de Hohenzollern-Sigmaring
  en, fratele lui Carol, sa devina urmatorul în
  succesiune la tronul României.
• În octombrie 1880, Leopold renunta la tronul
  tarii în favoarea lui Wilhelm, fiul sau cel mai
  mare. Acesta, la rândul sau, în 1888 renunta la
  tronul României în favoarea fratelui sau mai
  tânar, Ferdinand, care va deveni principe de
  România, mostenitor al tronului si mai apoi rege
  al României în ziua de 10 octombrie 1914, la
  moartea unchiului sau, Carol I, domnind pâna la
  moartea sa, survenita la 27 iulie 1927.

7

• În 1893, Printul Ferdinand s-a casatorit cu
  Printesa Maria de Edinburgh, care era nepoata
  Reginei Victoria a Marii Britanii si a Tarului
  Alexadru al II-lea al Rusiei.
• Împreuna cu Regina Maria au avut 3 fete si 3 fii
  
• A domnit ca monarh constitutional
• A contribuit la cresterea prestigiului monarhiei
• Ca realizator al unirii, Ferdinand, impreuna cu
  regina Maria se incoroneaza în 15 octombrie 1922
  la Alba-Iulia, ca regi ai Romaniei Mari, la
  Catedrala Reintregirii.

8

• Desi rolul femeilor în politica era redus, regina
  Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand pâna la
  moartea acestuia în 1927. În momentul în care
  fiul sau a mostenit tronul, a izolat-o complet pe
  regina, care s-a retras din viata publica pâna la
  moartea ei, în 1938.
• A construit Palatul de la Balcic, într-un peisaj
  superb, pe o stânca care iese direct din mare, si
  a facut din acesta un loc de întâlnire pentru
  artistii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei,
  odata cu Cadrilaterul si se gaseste acum pe
  teritoriul tarii vecine.

9

• Inima reginei a fost înmormântata din ordinul ei
  la Castelul Bran. Regina Maria a Romaniei Mari, a
  avut o ultima dorinta, trupul sa-i fie
  înmormantat la manastirea Curtea de Arges, iar
  inima la resedinta de la Balcic. Dupa pierderea
  Cadrilaterului, inima a fost inmormantata langa
  castelul Bran, a doua resedinta a Reginei Maria.
  In anul 1968, comunistii au spart sarcofagul de
  marmura cu rangile si au luat casetele cu inima.
  Casetele au fost trecute in Tezaurul Istoric al
  Romaniei, iar inima reginei zace pe undeva prin
  Muzeul National de Istorie. Oamenii din Bran au
  facut numeroase apeluri ca inima reginei sa fie
  readusa la locul ei.

10

• Unirea de la 1 decembrie 1918 a necesitat masuri
  legislative, economice si politice de realizare a
  unificarii depline, a integrarii noilor provincii
  în statul roman. A existat o perioada de
  tranzitie, 1918 - 1920, când organsime special
  create cum au fost Sfatul Tarii, Parlamentul si
  Consilul Dirigent din Transilvania, Comitetele
  Unirii din Basarabia si Bucovina au asigurat
  integrarea pasnica a acestor teritorii romanesti
  în statul national. În 1920, prin decrete lege,
  aceste organsime regionale de tranzitie au fost
  desfiintate. În plan economic unificarea s-a
  realizat prin stampilarea coroanelor si rublelor
  (1919) si prin Legea Impozitului din 1921 prin
  care s-a fixat un impozit unic,pentru toti
  cetatenii, în functie de avere. În acelasi timp
  s-a introdus legea Bugetului de stat, valabila si
  pentru teritoriile nou integrate.
• În plan politic, inca din 1918, s-a introdus în
  România votul universal, egal, direct si secret
  pentru toti cetatenii de la 21 de ani. Erau
  exceptati de la dreptul de vot militarii,
  magistratii si femeile.

11
Constitutia din 1923

• Constitutia din 1866 nu mai corespundea noilor
  realitati romanesti de dupa unire, de aceea, în
  1923, 29 martie s-a adoptat o noua constitutie.
• Principille Constitutiei din 1923
• Principiul suveranitatii nationale puterea in
  stat apartine natiunii iar Regatul Romaniei era
  declarat
• stat national unitar si indivizibil, cu
  teritoriul inalienabil .
• Prin Constitutia din 1923 sunt garantate
  drepturile minoritatilor de reprezentare
  parlamentara si în toate institutiile si organele
  statului.
• În acelasi timp Constitutia garanta libertatea
  constiintei si deplina egalitate a tuturor
  confesiunilor.

12

• Puterea legislativa se exercita colectiv de
  catre Rege si Reprezentatiunea nationala.
  Reprezentatiunea nationala se imparte in doua
  Adunari Senatul si Adunarea deputatilor. Orice
  lege cere invoirea a cator trele ramuri ale
  puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi
  supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi
  discutat si votat liber de majoritatea ambelor
  Adunari. Initiativa legilor este data fiecareia
  din cele trei ramuri ale puterii legislative.
  Promulgarea legilor, votate de ambele Adunari,
  se va face prin ingrijirea ministerului
  justitiei.
• Regele sanctioneaza si promulga legile. El
  poate refuza sanctiunea sa. El face regulamente
  necesare pentru executarea legilor, fara sa poata
  vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate
  scuti pe nimeni de executarea lor. El incheie cu
  Statele straine conventiunile necesare pentru
  comert, navigatiune si alte asemenea insa pentru
  ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare,
  trebuie mai intai a fi supuse Puterii legislative
  si aprobate de ea. Nici unul din membrii uneia
  sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit sau
  prigonit pentru opiniunile si voturile emise de
  dansul in cursul exercitiului mandatului
  sau.Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a
  adresa ministrilor interpelari, la care acestia
  sunt obligati a raspunde.

13

• Puterea executiva este incredintata Regelui,
• Guvernul exercita puterea executiva in numele
  Regelui, in modul stabilit prin Constitutiune.
• Regele numeste si revoaca pe ministrii sai.
• El numeste sau confirma in functiunile
  publice potrivit legilor.
• El este capul puterii armate. El confera
  gradele militare in conformitate cu legea. El va
  conferi decoratiunile romane conform unei anume
  legi. El are dreptul de a bate moneda conform
  unei legi speciale.
• Persoana Regelui este inviolabila.
• Ministrii lui sunt raspunzatori. Nici un act
  al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi
  contrasemnat de un ministru, care prin aceasta
  chiar devine raspunzator de acel act. Nu poate
  fi ministru decat cel care este roman sau cel
  care a dobandit naturalizarea. Nici un membru al
  Familiei Regale nu poate fi ministru. Fiecare
  din ambele Adunari, precum si Regele au dreptul
  de a cere urmarirea ministrilor si a-i trimite
  inaintea Inaltei Curti de casatie si justitie,
  care singura, in sectiuni unite, este in drept
  a-i judeca,

14

• Puterea judecatoreasca se exercita de organele
  ei. Hotararile lor se pronunta in virtutea legii
  si se executa in numele Regelui.
• Regele are dreptul de amnistie in materie
  politica. Are dreptul de a ierta sau micsora
  pedepsele in materii criminale, afara de ceeace
  se statorniceste in privinta ministrilor. El nu
  poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii,
  nici a interveni prin nici un mod in
  administratia justitiei. Numai Curtea de casatie
  in sectiuni-unite are dreptul de a judeca
  constitutionalitatea legilor si a declara
  inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii
  Constitutiei,
• Judecatorii sunt inamovibili in conditiunile
  speciale pe cari legea le va fixa. Juriul este
  statornicit in toate materiile criminale si
  pentru delictele politice si de presa, afara de
  cazurile statornicite prin Constitutiunea de
  fata.

15

• În 1924 s-a elaborat Legea Invatamantului care
  stipula gratuitatea si obligativitatea
  invatamantului elementar de 7 ani.
• Unificarea administrativa a statului roman s-a
  realizat prin legea administrativa din 1925, care
  impartea tara în judete, în plase, în orase,
  comune si sate. Judetele erau conduse de un
  prefect numit de Guvern, plasele de catre un
  pretor, iar orasele si comunele de catre un
  primar ales de consiliile locale. Aceasta lege
  punea în aplicare si principiul descentralizarii
  transferarea unor prerogative ale organelor
  centrale (Guvern), autoritatilor locale.
• Legea electorala din 1926 introducea principiul
  primei electorale, partidul care obtinea la
  alegerile parlamentare cel putin 40 din
  locurile parlamentului primea o prima electorala
  care sa-i poate permite sa obtina majoritatea.
  Aceasta masura a asigurat o stabilitate a
  guvernelor în perioada interbelica.

16

• Monarhia romana trece insa în deceniul al treilea
  printr-o criza datorata faptului ca principele
  mosteniror Carol, datorita vietii sale
  particulare renunta în dec. 1925 la drepturile
  sale de urmas la tron.
• În 1926, la 4 ianuarie, parlamentul voteaza
  legile prin care Carol este inlaturat de la
  succesiune, primind numele de Carol Caraiman.
• Este desemnat ca succesor, fiul sau Mihai care,
  minor fiind, a necesitat constituirea unei
  regente care sa conduca pâna la majoratul lui
  Mihai. Regenta si-a intrat în atributiuni în anul
  1927, când, regele Ferdinand moare.

17
Regenta (1927-1930 )

• Dupa moartea regelui Ferdinand la 24 noiembrie
  1927, Mihai I este proclamat Rege, domnind sub o
  regenta formata din Principele Nicolae,
  Patriarhul Miron Cristea si primul presedinte al
  Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Gheorghe
  Buzdugan.
• Neîntelegerile dintre cei trei submineaza
  monarhia constitutionala, încurajând agitatiile
  care sustineau revenirea lui Carol II la tron, ca
  "salvator" al tarii. Datorita mortii, la 24
  noiembrie 1927, a lui I.I.C. Bratianu, P.N.T.
  obtine la alegerile din 1927 o majoritate
  zdrobitoare si sustine revenirea la tron a lui
  Carol.

18
Carol al II lea (1930-1940)

• Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893- 4
  aprilie 1953) a fost încoronat rege al României
  pe 8 iunie 1930 si a abdicat pe 6 septembrie 1940
  în favoarea fiului sau Mihai. Cunoscut si sub
  numele de Carol Caraiman, nume pe care i l-a ales
  tatal sau Ferdinand si a fost folosit de Carol
  dupa ce a fost dezmostenit si radiat din Casa
  Regala Româna (între 1925 si 1930).
• Cunoscut mai mult pentru aventurile sale
  romantice decât pentru calitatile sale de
  conducator, Carol s-a casatorit pentru prima oara
  la Odessa, Ucraina pe 31 august 1918 în
  contradictie cu legea regala, cu Ioana Maria
  Valentina Lambrino, ("Zizi" Lambrino)
  (1898-1953), fiica unui general român au avut un
  singur fiu, Mircea Gregor Carol Lambrino, si
  casatoria a fost anulata prin sentinta a
  Tribunalului Ilfov în 1919.
• Mai târziu s-a casatorit, la Atena, Grecia (10
  martie 1921) cu Printesa Elena a Greciei si
  Danemarcei, dar mariajul s-a prabusit la scurt
  timp prin aventura regelui cu Elena Lupescu.Ca
  rezultat al scandalului el a renuntat la tron în
  decembrie 1925 în favoarea fiului sau cu Elena,
  Mihai, care a devenit rege în iulie 1927. Carol
  si Elena au divortat în 1928.

19

• În 8 iunie 1930, principele Carol revine în tara
  si, cu acordul Guvernului taranist devine rege al
  României, prin încalcarea legii din 1926. Carol
  al II-lea (1930-40) si-a manifestat dorinta de a
  instaura un regim personal, de autoritate. Toate
  actiunile, masurile sale din acesta perioada
  premergatoare instaurarii dictaturii personale
  (1930- 1938) erau subordonate acestui scop.
• Domnia lui Carol al II-lea a reprezentat
  sfârsitul monarhiei constitutionale si
  instaurarea unui regim de autoritate monarhica.
  Carol al II-lea a sprijinit cultura si
  modernizarea societatii românesti, însa nu a avut
  nici un respect pentru sistemul democratic al
  tarii. În anii 1930 s-a înregistrat o crestere a
  numarului partidelor ultra-nationaliste, mai ales
  a miscarii fasciste Garda de Fier, ce exploata
  nationalismul, frica de comunism, si
  resentimentul fata de dominatia straina si în
  special evreiasca asupra economiei.

20

• Alegerile din 1937 au reprezentat un moment
  dificil pentru democratie.
• Datorita confuziei alegatorilor, nici unul dintre
  partide nu a obtinut 40 din voturi, necesare
  pentru prima electorala, pe locul III, cu 15,58
  plasându-se legionarii.
• La 28 decembrie 1938, regele îl numeste pe
  Octavian Goga prim ministru, desi acesta conducea
  un partid minor, Partidul National-Crestin.
• La 10 februarie 1938, pentru a preveni formarea
  unui guvern ce avea sa includa ministrii din
  Garda de Fier, si în directa opozitie cu
  sprijinul lui Adolf Hitler pentru Garda de Fier,
  regele Carol II a dizolvat guvernul si a
  instituit o dictatura regala.
• Instituind starea de asediu si cenzura, el
  numeste un guvern consultativ, în frunte cu
  Patriarhul Miron Cristea, având în componenta sa
  pe generalul Ion Antonescu, ministru al apararii.

21

• În 20 februarie 1938, Carol II publica noua
  Constitutie, care asigura baza juridica a
  regimului autoritar.
• Constitutia din 1938
• Legitimeaza regimul monarhiei autoritare
• Regele devine un factor politic activ, participa
  la activitatea de guvernare
• Regele are mari prerogative
• Detine puterea legislativa
• Sanctioneaza si promulga legile
• Convoaca si dizolva Parlamentul(rol formal)
• Numeste si revoca ministrii
• Poate sa guverneze prin decrete-lege
• Este seful armatei
• Stabileste starea de asediu, de razboi si pacea
• Pentru a-si consolida puterea, el desemneaza
  Consiliul de Coroana ca organ permanent si
  dizolva partidele politice.

22

• Carol al II-lea desfiinteaza sindicatele si
  creeaza breslele de lucratori, în scopul
  controlarii muncitorilor.
• De asemenea, el creeaza tinuturile, conduse de
  rezidenti regali, pentru a avea un control mai
  puternic asupra administratiei locale.
• În decembrie 1938, el creeaza "Straja Tarii",
  dupa modelul tineretului hitlerist.
• Pentru a înlocui partidele politice, în
  decembrie 1938 de constituie Frontul Renasterii
  Nationale, primul organism politic de masa din
  istoria României.
• Carol al II-lea ia masuri dure împotriva Garzii
  de Fier, ordonând asasinarea lui Corneliu Zelea
  Codreanu în 29-30 noiembrie 1938.
• La 21 septembrie 1939, ca o reactie la asasinat,
  un grup de legionari condus de Miti Dumitrescu îl
  asasineaza pe primul ministru Armand Calinescu.

23
Pierderile teritoriale din vara lui 1940

• 1 septembrie 1939 - Începerea celui de-al doilea
  razboi mondial prin ocuparea aproape simultana a
  Poloniei de catre Germania nazista si Uniunea
  Sovietica.
• 26 iunie 1940 - URSS adreseaza un ultimatum
  României prin care cere cedarea Basarabiei, N
  Bucovinei si Insulei Serpilor. Dupa doua zile
  România cedeaza.
• 19-21 august 1940 - Tratative româno-bulgare,
  desfasurate sub presiune hitlerista, prin care
  România cedeaza Cadrilaterul.
• 30 august 1940 - Dictatul de la Viena. România
  pierde în favoarea Ungariei Transilvania de
  Nord-Vest, teritoriu locuit în majoritate de
  români.

24
(No Transcript)
25
Inlaturarea lui Carol al II lea

• 4 sept. 1940- Carol al II-lea numeste prim
  ministru pe gen. Ion Antonescu.
• 5 sept. 1940 - În urma tulburarilor din tara,
  nefiind capabil sa controleze haosul ce se
  prefigura, Carol al II-lea cedeaza majoritatea
  puterilor generalului Antonescu, suspenda
  Constitutia si dizolva Parlamentul
• 6 sept. 1940 - Carol al II-lea abdica în favoarea
  fiului sau, Mihai, care devine pentru a doua oara
  rege.
• 15 sept. 1940- Se instaureaza statul
  national-legionar condus de Ion Antonescu si
  Horia Sima. Regele are puteri pur simbolice.