Alexandru BADEA, Johann NEUNER, Dan SELARU, Liviu PRALEA, Catalin NAE, Cristina OANA

1
ELEMENTE DE PROGRES PRIVIND DEZVOLTAREA
INFRASTRUCTURII NATIONALE ÎN DOMENIUL
RADIONAVIGATIEI SATELITARE - Contract CEEX nr.
X2C01/2006-

• Alexandru BADEA, Johann NEUNER, Dan SELARU,
  Liviu PRALEA, Catalin NAE, Cristina OANA

2
Principalele realizari ale proiectului care
contribuie la dezvoltarea infrastructurii de
cercetare sunt 1. Prototip serviciu geoid 2.
Prototip serviciu transformari de coordonate 3.
Statie de referinta EGNOS 4. Prototip statie
virtuala de referinta. 5. Echiparea unui
laborator mobil pentru aplicatii si determinare a
parametrilor de referinta
3
Principiul pozitionarii diferentiale
4
Reteaua Nationala de Statii GPS Permanente
proiectate (2005-2006)
5
Reteaua Nationala de Statii GPS Permanente
proiectate(2006-2007
6
Analiza de sistem
Configuratia statiei de referinta singulare
Configuratia unei statii de referinta în
conceptul statii de referinta multiple
Arhitectura sistemului de statii virtuale de
referinta Trimble, 2001
7
Sisteme si retele de statii VRS terestre
8
Sistemul EGNOS (European Geostationary
Navigation Overlay System)
Semnalul EGNOS este emis în spatiu prin
intermediul a trei sateliti un satelit
Inmarsat-3 în partea de est a Atlanticului, un
satelit Inmarsat-3 deasupra Oceanului Indian si
un satelit ESA Artemis plasat pe orbita
geostationara a Pamântului, deasupra Africii.
Spre deosebire de satelitii GPS/GLONASS, acesti
trei sateliti nu au la bord generatoare de
semnal. Un transponder retransmite de la
nivelul satelitului semnalele receptionate de la
sol, unde are loc întreaga procesare a
semnalelor. Segmentul terestru consta în circa 30
de statii de monitorizare (RIMS), 4 centre
principale de control si 6 statii de legatura cu
satelitii. RIMS masoara pozitia fiecarui satelit
EGNOS si compara precizia masurarii pozitiei
fiecarui satelit GPS/GLONASS cu masuratoarea
obtinuta de la semnalul satelitului. RIMS trimite
aceste date centrului principal de control, prin
intermediul unei retele de comunicatii ce urmeaza
a fi construita.
9
Sisteme de transmitere a informatiilor EGNOS
Informatiile includ date precise despre pozitia
fiecarui satelit GPS/GLONASS, precizia ceasurilor
atomice de la bordul satelitilor, precum si date
despre perturbatiile ionosferice si influenta lor
asupra preciziei de pozitionare.
Arhitectura platformei EMS
Componentele retelei SISNET
10
Laboratorul mobil

• Activitatile derulate în faza a treia a
  proiectului s-au concentrat asupra studiului
  posibilitatilor de realizare a unui laborator
  mobil care sa permita
• Efectuarea cercetarilor privind optimizarea
  sistemelor de navigatie prin combinarea unor în
  strumente de diverse tipuri si niveluri diferite
  de precizie
• Efectuarea unor studii privind îmbunatatirea
  preciziei de pozitionare folosind sisteme bazate
  pe sateliti geostationari (SBAS) sau sisteme
  locale (LAAS)
• Efectuarea studiilor si cercetarilor privind
  realizarea unor sisteme complexe de cartografiere
  tridimensionala de înalta precizie
• Efectuarea determinarilor de coordonate pentru
  puncte de referinta cu precizie ridicata, în
  timp real sau cvasi-real
• Culegerea si prelucrarea primara a datelor
  necesare pentru diverse experimente de testare a
  tehnologiilor hardware si software realizate în
  cadrul proiectului
• Testarea si evaluarea tehnologiilor si solutiilor
  proiectate pentru aplicatii GIS industriale de
  culegere de date spatiale.

11
Echiparea autolaboratorului

• Conceptele si specificatiile tehnice ale
  componentelor utilizate sunt prezentate raportul
  tehnic al acestei faze care cuprinde
• o trecere în revista a domeniilor de aplicatii
  GNSS/Galileo,
• consideratii privind posibilitatile de
  îmbunatatire a preciziei GNSS,
• consideratii privind utilizarea tehnologiilor
  GNSS,
• configuratia actuala a laboratorului si
• specificatii tehnice ale componentelor utilizate
  pentru echiparea laboratorului.

12
VA MULTUMIM PENTRU ATENTIA ACORDATA !