DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A VEGETATIEI

1

• DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A VEGETATIEI ÎN ROMÂNIA

2
Aspecte generale

• Raspândirea vegetatiei în cadrul tarii noastre
  este guvernata de o serie de legi geografice cu
  caracter globalzonalitatea, etajarea si
  interzonalitatea dar care
  pot avea un caracter regional (etajarea) sau
  local (intrazonalitatea).
• zona
  nemorala(padure de foioase spec.
  Europei Centrale)
  
• România interferenta
• zona
  stepei (spec Europei
• rasaritene)
• De retinut!! Pozitia geografica si relieful, sunt
  cei doi factori principali care determina
  vegetatia României.

spatial
3
(No Transcript)
4

• Lantul Carpatiilor
• - rol de bariera orografica, în calea maselor
  de aer, influenteaza distributia precipitatiilor.
• - a impus mult zonalitatea bioclimatica,
  separare a stepei pontice de silvostepa panonica,
  dar mai ales o etajare a vegetatiei
• ex favorizeaza aparitia etajelor cu elemente
  nordice într-un procent accentuat ( nemoral,
  boreal, subalpin si alpin).
• Prin particularitatiile climatice existente, a
  facut ca pe teritoriul României sa vegeteze un
  nr. aprox de 3500 de specii. Fondul de baza al
  florei din tara noastra este compus elemente
  central-europene, euroasiatice, pontice, nordice,
  submediteraneene.

5

• REPARTITIA ELEMENTELOR FLORISTICE
• Fondul central-european
• specii adaptate la temp. si
  umiditate moderate
• ex. stejar pedunculat (quercus robur), molidul
  (picea abies), fagul(fagus silvatica),gorunul(quer
  cus petraea),bradul(abies alba), cxarpenul,
  teiul, etc.
• Fondul euroasiatic
• specii mezofile, xerofile (în
  stepa), si higrofile
• ex. Pinul(pinus silvestris),mesteacanul (betula
  pendula),aninul negru(alunus glutinoasa),plopul,gr
  aninee,salcii,etc.
• Fondul elementelor pontice
• majoritatea elemente ierboase
• ex. Graninee, artarul tataresc, porumbarul.

6

• Elementele nordice
• speciile etajului alpin si
  subalpin- relicte glaciare
• ex. Mesteacan pitic (betula nana),merisorul
  (vaccinium vitis-idaea) carex limosa.
• Elementele submediteraneene
• specii xerofile si mezoxerofile,
  apar în sudul,sud-vest
• ex. Cerul(quercus), gârnita(quercus frainetto),
  stejarul pufos, frasinul, carpinita, sorbul,
  crusinul.

7
ZONELE SI ETAJELE DE VEGETATIE

• Conditiile climatice trei zone
  biogeografice
• zona stepei, zona silvostepei, zona padurilor de
  foioase nemorale.
• Zona de stepa cuprinde un areal scazut,
  sud-estul României- înlocuit de terenurile
  agricole, alt 200 m, cernoziomuri si soluri
  balane. Plante spec firiceaua, barboasa, pirul,
  specii de colilie(stipa).
• Zona de silvostepa întâlnita în estul
  Podisului Moldovei, sudul Câmpiei Banato-Crisane,
  estul Câmpiei Române. Alt. 250 m, cernoziomuri
  cambice, argiloiluviale, cu specii de stejari
  xerofili (pufos si brumariu), frasin, artar
  tataresc.
• Zona padurilor de foioase nemorale 2
  subzone
• Subzona padurilor cu caracter mezofil
• Subzona padurilor cu caracter termofil
  

8
(No Transcript)
9
(No Transcript)
10
Etajele de vegetatie

• OBS o abatere de la zonalitatea
  climatica latitudinala, fiind conditionata de
  relief. Începe de la aprox.400 m
• Etajul padurilor de foioase (nemorale)
• 400 si 1200-1400 m
• subetajul padurilor de gorun, gorun fag
• Subetajul padurilor de fag rasinoase
• Etajul padurilor de molid (boreal)
• 1200-1600 m
• cea mai mare raspândire o are în Carpatii
  Orientali
• mai apare scorusul, paltinul. zada, bradul
• La parterul padurii apar macrisul iepuresc,
  vulturica, clopotei,ect.

11
(No Transcript)
12
(No Transcript)
13

• Etajul subalpin
• se contureaza odata cu aparitia raristilor, se
  definitiveaza fizionomic de catre jnepenisuri
• trecerea dintre veg.padurilor si veg.ierboasa a
  etajului alpin
• aspecte variate ale vegetatiei- separa în 2
  subcategorii
• Etajul alpin
• absenta tufarisurilor de jneapan
• aparitia solurilor humico-silicatice
• Asociatii de ierburi scunde, asociatii de plande
  sub forma de pernite
• Specii precum coarna, parusca, rugina, firuta,

14
(No Transcript)
15
(No Transcript)
16
(No Transcript)
17
(No Transcript)
18
Specii vegetale domeniuluiu acvatic

• Vegetatia apelor curgatoare
• vegetatie cu o infatisare filiforma, coloniile
  sunt dispuse liniar, în susul curentului
• algele microscopice diatoma hiemale, surriella
  spiralis
• plante cu flori piciorul cocosului, isma,
  veronica
• diatomee si alge rosii (în sec. deluroase)
• Vegetatia lacurilor
• flora palustra stuf(Phragmites), papura(Typha),
  pipirigul
• flora plutitoarenufarul, ciulinul, iarba
  broastelor, lintita
• flora submersa bradis, mot, pasa.
• Pentru lacurile Deltei Dunarii, specifice specia
  plaurului sau plavitei, patura plutitoare 1 m

19
(No Transcript)
20
(No Transcript)
21
ARII NATURALE PROTEJATEAtentie!!!

• Sunt cunoscute circa 200 rezervatii naturale
  (95000 ha), areal în care sunt întâlnite un numar
  mare de specii rare, a caror distrugere este
  oprita prin lege.
• Rezervatii naturale Parcul National al
  Retezatului, complexul Câlcescu, Valea
  Bâlea,Piatra Craiului, etc.
• Specii papucul doamnei,floarea de colt, bujorul
  românesc,lotusul termal,laurul, laleaua pestrita,
  alunul turcesc ,etc.

22
(No Transcript)
23
(No Transcript)
24
(No Transcript)
25
Vegetatie specifica Delta Dunarii
26
Între climatosfera si biosfera exista raporturi
de interdependenta si conditionare reciproca,
învelisul vegetal reprezentând cea de-a patra
mare categorie de suprafata subiacenta cu actiune
generatoare, dar si modificatoare a climatului,
alaturi de uscat, apa si relief.

• IMPORTANTA PADURILOR
• -materie prima pentru ind. prelucratoare
  
• -franeaza eroziunea solurilor
• -elibereza oxygen
• -intretine un regim bogat de precipitatii.
  

27

• Topoclima padurii se diferentiaza prin
• moderarea extremelor de temperatura,
• intensitatea scazuta a radiatiei solare,
• cresterea umezelii relative a aerului,
• cresterea frecventei calmului atmosferic si
  viteze mai mici ale vântului,
• repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si
  cresterea cantitatii acestora.
• viteza vântului scade la jumatate fata de cum
  este afara.

28
BibliografieRodica M.,Geografia fizica a
României, Ed Mirton, TimisoaraPosea
G.,Geografia fizica a României, Bucuresti, Ed
Fundatiei Romînia de Mâine, 2004Ileana P,
Zaharia L, Oprea R, Geografia fizica a României
clima, ape, vegetatie, soluri, Bucuresti, Ed.
Universitara, 2006Rosu Al., Geografia fizica a
României, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

• Webografie
• http//www.oocities.com/dmarioara/Atlas.htm
• http//sibiu.yanstudios.com/images/biodiversitate/
  paduri_acidofile_th