Factori determinanti

1
Factori determinanti în rãspândirea si adaptarea
la mediu a organismelor vii

• Prof. Pop Aurel

2
1. Factori abiotici

• Bioritmuri circadiene si sezoniere

3

• Ritmuri biologice la plante

4

• Modificarile factorilor abitoci (lumina,
  temperatura, umiditate etc) determina schimbari
  în fizionomia si activitatea vietuitoarelor, deci
  si a plantelor.
• Variatiile produse de alternanta zi - noapte se
  numesc variatii diurne (sau circadiene), iar cele
  produse de alternanta anotimpurilor se numesc
  variatii sezoniere.

5

• Fizionomia plantelor se schimba vizibil foarte
  mult, mai ales, datorita ritmului sezonier.
• În tara noastra, din punct de vedere ecologic, se
  succed 6 sezoane
• prevernal (1 III- 1 V)
• vernal (1 V- 15 VI)
• estival (15 VI- 15 VIII)
• serotinal (15 VIII- 15 IX)
• autumnal (15 IX- 1 XI)
• hiemal (1 XI- 1 III).

6

• Anotimpurile produc modificari cantitative si
  calitative ale factorilor ecologici din biotop,
  care determina schimbari atât în fizionomia
  plantelor cât si asupra functiei acestora în
  ecosistem.
• Fiecare planta creste, se dezvolta, se înmulteste
  în anumite perioade ale anului, caracteristice
  fiecareia.
• Primavara (sezonul prevernal) natura se trezeste
  la viata. Se mareste durata zilei si cresc
  temperatura aerului si umiditatea solului. Apar
  mai întâi plantele cu ciclu biologic scurt cum
  sunt ghioceii, apoi viorelele si brebeneii.
• Dupa infrunzirea arborilor, aceste plante intra
  în repaus pâna primavara viitoare.

7

• Vara (sezonul vernal 1 V- 15 VI si sezonul
  estival 15 VI- 15 VIII) durata zilei este maxima,
  iar temperatura este foarte ridicata. Aceasta
  este perioada de maxima intensitate a
  fotosintezei si deci de activitate a plantelor.
  Acum înfloresc si fructifica cele mai numeroase
  plante.
• La sfârsitul verii apar primele semne de
  încetinire a cresterii plantelor, iar daca vara
  este secetoasa, la unele plante, frunzele se
  îngalbenesc si se vestejesc.

8

• Toamna (sezonul serotinal 15 VIII- 15 IX si
  sezonul autumnal 15 IX- 1 XI), o data cu
  echinoctiul de toamna, începe scaderea zilei si a
  temperaturii. Fotosinteza îsi reduce intensitatea
  si ca urmare frunzele se îngalbenesc si cad.
• Caderea masiva a frunzelor are loc dupa ce o
  serie de substante nutritive s-au acumulat în
  diferite tesuturi si organe ale plantelor.
• Toamna sunt putine plante care înfloresc
  (brândusa de toamna, crizantemele)

9

• Iarna (sezonul hiemal 1 XI- 1 III) temperatura
  scade si dispare aproape toata vegetatia
  ierboasa, care-si pierde de obicei organele
  aeriene, ramânând fie în pamânt (numai radacinile
  si tulpinile subterane), fie fructele sau
  semintele, care pot rezista sub stratul de zapada
  si, în general, la temperaturile scazute din
  timpul iernii.
• Împotriva frigului oamenii îngroapa vita de vie
  si cultiva diferite legume în sere si solarii.
• Pomii si majoritatea arbustilor ramân golasi, cu
  exceptia majoritatii coniferelor la care frunzele
  sunt verzi si nu cad în timpul iernii.

10
Ritmurile biologice la animale
11

• Ca si la plante, în viata animalelor se
  înregistreaza anumite ritmuri biologice,
  determinate de variatiile unor factori abiotici
  care se repeta la intervale regulate de timp.
• Animalele au un ritm de viata legat de alternanta
  zilelor si a noptilor, deci un ritm circadian.
  Majoritatea lor îsi desfasoara activitatea ziua
  se misca, îsi cauta hrana, se înmultesc.
• Noaptea stau în repaus. Acestea sunt animalele
  diurne (vrabia, albina, gusterul, pitigoiul,
  vulpea, veverita).

12

• Alte animale sunt active noaptea. Acestea sunt
  animale nocturne (ariciul, liliacul, soarecele
  cucuveaua, privighetoarea).

13

• Tântarul si fluturele cap de mort sunt animale
  active numai seara ele sunt animale crepusculare

14

• Animalele au si un ritm de viata legat de
  alternanta anotimpurilor, deci un ritm sezonier.
• Unele animale, în anumite perioade ale anului, se
  deplaseaza la distante mari, de obicei în grup,
  pentru gasirea hranei, a unor locuri de iernat
  sau pentru reproducere. Aceste de plasari în
  spatiu se numesc migratii.

15

• Cerbii si vulpile coboara iarna din zonele mai
  înalte ale muntilor, în zonele mai joase, unde
  clima este mai putin aspra, si hrana se gaseste
  mai usor.

16

• Berzele, rândunelele, gâstele si ratele
  salbatice sunt pasari migratoare, care pleaca
  toamna spre tarile calde si se întorc primavara
  pentru cuibarit.
• Ele parcurg distante mari, ziua orientându-se
  dupa soare, iar noaptea dupa stele.

17

• Pestii migratori se deplaseaza din mari în
  bancuri si depun icrele de obicei în fluvii sau
  râuri.
• Uneori, ei parcurg distante foarte mari. La noi
  în tara, sturionii migreaza din Marea Neagra la
  gurile Dunarii, unde-si depun icrele negre

18

• Multe animale, o data cu venirea iernii, îsi
  încetinesc functiile organismului. Ele fie
  hiberneaza, fie intra într-un somn de iarna.
• Aricii, melcii, liliecii, amfibienii, reptilele
  sunt animale care hiberneaza.
• În timpul hibernarii, ele nu se misca, nu se
  hranesc, iar bataile inimii si respiratia sunt
  rare, temperatura corpului scade (în jur de 5oC).

19

• Ursul, bursucul, veveritele, cârtitele,
  hârciogii, albinele intra într-un somn de iarna.
• Functiile lor metabolice sunt putin modificate,
  iar temperatura corpului scade doar cu câteva
  grade.
• Daca sunt deranjate, animalele amortite se
  trezesc unele se trezesc din când în când, pentru
  a se hrani cu proviziile strânse în timpul verii.

20

• Cele mai multe mamifere sunt active iarna si au,
  ca adaptare, corpul acoperit cu o blana mai deasa
  decât în timpul verii

21

• Pestii (crapul, salaul, somnul) pe timp de iarna,
  ca adaptare stau în gropile mâloase de pe fundul
  apei si nu se hranesc.

22

• În regiunile desertice si în cele în care exista
  un anotimp secetos si unul ploios multe specii de
  animale (de exemplu unii amfibieni) cad într-un
  somn asemanator cu somnul de iarna numit somn de
  vara. Animalele devin active numai în anotimpul
  ploios.

23
Sfârsit