UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

1
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE Victor
Babes TIMISOARADISCIPLINA DE INFORMATICA
MEDICALAwww.medinfo.umft.ro/dim
2
MCSMETODOLOGIA CERCETARIISTIINTIFICE
MEDICALEMasterat 2011/12
3
Strucrura Cursului MCS

1. Obiectul MCS prin prisma informationala
2. Documentarea. Culegerea datelor
3. Prelucrarea datelor
4. Trialuri clinice
5. Prezentarea rezultatelor
6. Investigarea serviciilor de sanatate
7. Metode teoretice de studiu

4
Cursul 2
5
Plan Cursul 2

• Documentarea medicala
• Fisa bibliografica
• Documentarea pe Internet
• Studii observationale si clinice
• Culegerea datelor

6
Etapele activitatii de cercetare

• Stabilirea obiectivelor
• Documentare
• Organizarea cercetarii
• Studii clinice
• Studii de laborator
• Cercetarea teoretica, formalizarea cunostintelor
• Culegerea datelor
• Prelucrarea datelor
• Prezentarea rezultatelor

7
1. Documentarea medicala

• Dupa
• Prof. dr. Irina-Draga Caruntu
• UMF Iasi

8

• 1. CONCEPTUL SI DEFINITIA DOCUMENTARII
  STIINTIFICE
• - MOTIVATIA SI OBIECTIVELE DOCUMENTARII
• - TIPURI DE DOCUMENTE
• 2. BIBLIOTECI SI CENTRE DE DOCUMENTARE
• 3. FAZELE DOCUMENTARII
• - ALEGEREA SURSELOR DE INFORMATII, PRINCIPII DE
  CAUTARE, SELECTIA DOCUMENTELOR, ANALIZA
  DOCUMENTARA
• - EVALUAREA CALITATII INFORMATIILOR, ÎN
  CONCORDANTA CU TIPUL MATERIALULUI CONSULTAT
  ANALIZA CRITICA A SURSELOR DE INFORMATII
• 4. STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR
• - FONDUL DE CARTE, PERIODICE, REPERTORII
  BIBLIOGRAFICE, CATALOAGE SI INDEXURI. SERVICIUL
  AUTOMATIZAT PRIN TELEDOCUMENTARE
• - PRINCIPII GENERALE DE STRUCTURARE SI STOCARE A
  INFORMATIILOR ÎNTR-O BAZA DE DATE. ACCESUL LA
  BAZA DE DATE
• 5. DOCUMENTAREA LA DISTANTA.
• - UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
  DISTANTA CONCEPTE SI TERMINOLOGIE DE BAZA
• 6. SERVERE SI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE
  PROBLEME BIOMEDICALE

9
1. CONCEPTUL SI DEFINITIA DOCUMENTARII STIINTIFICE

• documentarea
• definitia (MDE, 1978) stiinta înregistrarii,
  organizarii si diseminarii cunostintelor
  specializate
• Otlet, Lafontaine, 1895 stiinta care permite
  furnizarea tuturor documentelor despre un subiect
• documentul orice material scris, în format
  tiparit sau electronic, care are drept scop
  transmiterea coerenta de informatii
• conceptul de documentare implica activitatea unei
  persoane/grup de persoane care este
  interesata/sunt interesate de un anumit subiect
  si care consulta documente aferente subiectului
  în cauza

10
2. BIBLIOTECI SI CENTRE DE DOCUMENTARE (1)

• Biblioteca
• reprezinta o colectie de documente primare,
  secundare si tertiare, sistematizate pentru a fi
  utilizate
• - clasificare dupa natura informatiilor detinute
• - generale (Library of Congress, Biblioteca
  nationala, Biblioteca centrala universitara)
• specializate pe domenii (exemple în domeniul
  medical Biblioteca U.M.F., cu filiale
  ultraspecializate la discipline si catedre)
• - clasificare dupa modul de stocare si prezentare
  a informatiei
• - biblioteci clasice organizate pe baza unui
  fond propriu de carte si periodice
• - biblioteci multimedia biblioteci în care
  informatia se poate gasi în format tiparit, pe
  CDROM, pe casete video/audio, pe discul unor
  calculatoare sau on-line, iar aceasta informatie
  poate fi consultata simultan

11
2. BIBLIOTECI SI CENTRE DE DOCUMENTARE (2)

• Centrul de documentare
• - afiliat unor centre nationale de cercetare
  stiintifica sau unor institute de cercetare
  (Institutul national de informare si documentare,
  Centre de documentation du C.N.R.S., Research
  materials information center, Institute for
  scientific information, Centre de documentation
  des sciences humaines)
• ofera informatii complexe, cu o mare diversitate
  de documente primare, secundare si tertiare
• Institute for Scientific Information ISI
  Thomson Institute (SUA)
• - clasifica cele mai valoroase reviste din lume
  în toate domeniile, inclusiv medicina/biologie
  (Master Journal List) în baza unor criterii
  riguros stabilite, cuantificabile (board-ul
  revistei, adresabilitate, factorul de impact) -
  recomandare dr. Eugene Garfield The Impact
  Factor, pagina Home a Thomson Institute

12
3. FAZELE DOCUMENTARII ALEGEREA SURSELOR DE
INFORMATII, PRINCIPII DECAUTARE,
SELECTIADOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARA (1)

• 3.1. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMATII
• - unde pot fi gasite referinte bibliografice
  pentru un anumit subiect?
• - surse documente primare, secundare, tertiare
• - documentele secundare indispensabile într-un
  demers de cercetare, singura cale de acces
  organizat la documentele primare

13
3. FAZELE DOCUMENTARII ALEGEREA SURSELOR DE
INFORMATII, PRINCIPII DECAUTARE,
SELECTIADOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARA (2)

• Sursele secundare
• - caracteristici
• - informatii generale sau specializate
• - informatii exhaustive sau limitate
• - informatii de semnalare sau de analiza
• - decalaj în timp între aparitia unui document
  primar si semnalarea sa într-o sursa secundara
• difuzarea în maniera personalizata (selectiva)
  a informatiei servicii speciale pentru abonati
• - forme de prezentare
• a) reviste de semnalare
• b) reviste analitice
• c) liste bibliografice inserate în diverse
  lucrari
• d) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci
• e) servicii de difuzare personalizata a
  documentelor

14
3.2. PRINCIPII DE CAUTARE

• - alegerea celui mai potrivit criteriu de cautare
  (modalitate de referire sintetica si eficienta la
  subiectul propus)
• - criterii uzuale de cautare
• - cuvinte-cheie (exprima condensat continutul
  unui text/subiect)
• - index de subiecte
• - index de autori
• - alegerea celui mai potrivit instrument de
  cautare (una dintre sursele secundare)
• - datorita complexitatii de informatii furnizate
  de instrumentele de cautare, utilizarea lor
  corecta si eficienta necesita, frecvent, o
  instruire prealabila
• - cautarea are un caracter mediat prin
  documente secundare sau tertiare, care nu ofera
  cunostintele
• propriu-zise, ci deschide cai de acces la
  documentele primare, susceptibile de a contine
  atare informatii
• - aspectul lingvistic al cautarii
• - exemplu Elvetia Universitatea din Lausanne
  MACS (Multilingual Access to Subjects) catalog
  (în format electronic) colectiv al unor
  biblioteci din Elvetia, Franta si Germania, care
  permite interogarea în franceza, germana,
  italiana si engleza, cautarea se realizeaza pe
  toate echivalentele lingvistice ale
  cuvântului-cheie, iar rezultatul cautarii contine
  tot ce exista în fondurile bibliotecilor
  participante în toate cele patru limbi

15
4.1. FONDUL DE CARTE

• - manuale/cursuri
• - tratate
• - monografii
• - atlase
• - albume
• - lucrari cu caracter biografic si/sau istoric
• - teze de doctorat
• - rapoarte de cercetare interna
• - dictionare
• - enciclopedii

16
4.2. PERIODICE

• - cu profil general
• - de specialitate
• - de supraspecialitate
• ? reviste medicale cu profil general
• - adresabilitate numar larg de persoane cu
  instruire superioara în domeniul stiintelor
  medicale
• - urmareste promovarea cunoasterii si
  transmiterea informatiilor într-un domeniu
  stiintific larg
• - exemple
• - Revista Medico-Chirugicala a Societatii de
  Medici si Naturalisti din Iasi
• - Nature
• - New England Journal of Medicine
• - Lancet
• - La Presse Medicale

17

• ? reviste medicale de specialitate
• - adresabilitate specialisti într-un anumit
  domeniu
• - informatiile apartin unei arii de cercetare
  bine delimitata
• - editate sub egida unor societati
  stiintifice/institutii de profil
• - exemple
• - Hepatology
• - Endocrinology
• - Gastroenterologie clinique et biologique
• - American Journal of Pathology
• - Cancer
• ? reviste medicale de supraspecialitate
• - adresabilitate cerc redus de
  cercetatori/specialisti într-un subdomeniu
• - dedicate performantelor stiintifice într-o arie
  de cercetare restrânsa
• - exemple
• - Immunohistochemistry
• - Journal of Molecular Biology
• - Transplantation
• - Pain

18
4.3. SERVICIUL AUTOMATIZAT PRIN TELEDOCUMENTARE

• Catalogul automat al unei biblioteci Online
  Public Access Catalog (OPAC)
• - modul al sistemului informatic al bibliotecii,
  construit pe principiul bazelor de date
  relationale
• - precizeaza toate cataloagele/indexurile
  existente într-o biblioteca si permite accesul la
  fiecare în parte
• - ofera criterii de cautare combinate, pe baza
  juxtapunerii (facultative) a urmatoarelor tipuri
  de informatii
• - autorul
• - titlul (cuvânt din titlu)
• - cuvânt-cheie
• - anul
• - editura etc.
• - exemplu sistemul informatic al Bibliotecii
  U.M.F. Iasi se bazeaza pe produsul software ALICE
  care include si un modul de tip OPAC
• - în unele tari occidentale s-a implementat o
  retea nationala a tuturor cataloagelor de
  biblioteci, care sunt oferite publicului sub o
  interfata comuna (de exemplu, sistemul PICA
  Olanda)

19
5. DOCUMENTAREA LA DISTANTA. UTILIZAREA
INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA DISTANTA
CONCEPTE SI TERMINOLOGIE DE BAZA

• 5.1. DOCUMENTAREA LA DISTANTA
• - utilizeaza informatii/documente în format
  electronic
• - introducerea retelelor de calculatoare a permis
  dezvoltarea unor servicii accesibile la distanta
  si la orice ora
• - complementara documentarii clasice, realizata
  prin accesul la material tiparit
• - faciliteaza un acces rapid la informatia
  secundara si, în anumite conditii, la informatia
  primara
• - utilizarea sistemelor informationale (a
  informaticii documentare) în cautarea
  referintelor influenteaza comportamentul uman, în
  sensul redimensionarii urmatoarelor activitati
• - software-ul cauta si gaseste ceea ce ar trebui
  sa întreprindem noi, câstigând astfel în
• rapiditate si eficacitate
• - tehnologia permite obtinerea, în final, a unei
  liste cu referintele dorite (lista ce poate fi
  apoi limitata din diverse considerente) actiune
  care altminteri ar fi trebuit sa se desfasoare
  manual
• - utilizarea retelei Internet pentru documentare
  s-a impus tot mai mult ca si eficienta, gratie
  flexibilitatii investigatiilor si acoperirii
  cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul
  documentarii
• - în ce masura Internet-ul a modificat strategia
  de documentare?

20
5.2. RETEAUA INTERNET (1)

• Istoric
• - 1969 Departamentul de Aparare SUA creeaza
  Advanced Research Projects Agency (ARPA) si o
  retea de comunicatii specifice ARPANET
• 1983 reteaua ARPANET se desparte în doua
  sisteme
• ARPANET (pentru scopuri civile cercetare) si
• MILNET (pentru scopuri militare) conectate între
  ele ansamblu care devine Internet
• - 1985 2000 de calculatoare gazda în Internet
• - 1986 National Science Foundation considera
  reteaua depasita si creeaza NSFNET, prin
  conectarea de supercalculatoare, care devine
  principala modalitate de comunicare în Internet
• - 1996 3 milioane calculatoare gazda, 30
  milioane utilizatori
• - în prezent în fiecare luna se adauga câte 2
  milioane utilizatori

21
5.2. RETEAUA INTERNET (2)

• Terminologie de baza
• ? site-uri World Wide Web organizare
• - site-urile www se recomanda printr-un ecran de
  deschidere - pagina initiala (home page)
• - din pagina initiala se poate ajunge la alte
  pagini Web de pe acelasi server sau de pe alte
  servere situate la distante geografice oricât de
  mari, prin legaturi (link-uri)
• - exemplu organizarea ierarhica a unui site
  educational de histologie Histologie Orala
• www.umfiasi.ro/mg/eresources.html
• - un server Web este, uzual, un calculator
  puternic (viteza de procesare ridicata,
  capacitate mare de stocare a informatiilor),
  conectat la Internet în asa fel încât sa se poata
  avea acces la paginile Web pe care le contine
  puterea server-ului este dimensionata functie de
  numarul de potentiali utilizatori si de volumul
  de informatii continut în paginile www gazduite
  de acesta
• - exemple de servere
• Britannica, Galaxy, Magellan, LookSmart, Open
  directory, Snap, NetGuide, Lycos,
• Yahoo , AltaVista, Google, Excite (motoare
  generale)
• - în 2001 existau peste 1 miliard de pagini Web,
  localizate pe 5 milioane de site-uri

22
6. SERVERE SI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE
PROBLEME BIOMEDICALE (1)

• - în scop didactic si stiintific, pe probleme
  biomedicale, startarea cautarii se recomanda a fi
  directionata în doua maniere
• - dupa cuvinte-cheie (care individualizeaza
  domeniul de interes)
• - dupa numele unor institutii de învatamânt
  superior sau de cercetare, sau subunitati ale
  acestora (departamente, laboratoare)
• - cautarea dupa cuvinte-cheie conexiuni directe
  catre documente in extenso, specifice domeniului
  investigat de cercetare sau de învatamânt
• - lucrari (exemple)
• - rapoarte de cercetare
• - tehnici de laborator

23
6. SERVERE SI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE
PROBLEME BIOMEDICALE (2)

• - note de curs
• - note pentru sedinte de aplicatii
• - chestionare pentru evaluare
• - imagistica specifica de înalta calitate
• - cautarea dupa numele unor institutii
• - conexiuni la paginile generale www ale unor
  universitati sau institute de cercetare
  prestigioase
• - ulterior, orientare pe specificul
  departamentelor sau laboratoarelor accesibile
  prin paginile generale care, în pagini www
  proprii, prezinta experienta didactica sau de
  cercetare

24
2. Organizarea cercetarii
25
Definirea tipului de studiu

• STUDII DESCRIPTIVE LANSAREA IPOTEZELOR
• ( observationale transversale )
• Cazuri raportate
• Serii de cazuri
• Studii ecologice (de corelatie)
• Studii de prevalenta
• STUDII ANALITICE DEMOSTRAREA IPOTEZELOR
• (observationale etiologice)
• Caz-martor
• Cohorta retrospectiva / prospective
• (interventionale)
• Trialuri clinice
• METAANALIZA VERIFICAREA IPOTEZELOR
• STUDII DE ANALIZA DECIZIEI APLICAREA IN PRACTICA

26
Protocolul studiului dupa ideea cercetarii

• ?? Exista date pentru fiecare din cele 8
  intrebari ?
• ?? Modul de abordare a problemei este corect ?
• ?? Daca nu, aceasta influenteaza validitatea
  studiului ?
• 1. Obiective
• 2. Tipul de studiu
• 3. Factorii studiati
• 4. Criterii de evaluare
• 5. Populatia sursa si subiectii studiati
• 6. Factorii de confuzie si erori potentiale
• 7. Rezultate
• 8. Concluziile cercetatorilor

27
1. OBIECTIVE

• ?? formulate clar si precis
• ?? vor orienta cercetatorul asupra tipului de
  studiu de ales
• ?? mai frecvente
• - evaluarea evolutiei sau prognosticului unei
  boli
• - demonstrarea cauzalitatii pentru precizarea
  etiologiei
• - aprecierea performantei testelor diagnostice
• - cercetarea impactului unei interventii
• interventii preventive /curative tratamente
  medicamentoase / chirugicale tehnici de
  reeducare tehnici de ingrijire
• interventii de tip educational schimbarea
  comportamentului/modului de viata

28
2. IPOTEZA

• ?? ipoteza este o afirmatie/ propozitie ( NU
  intrebare, NU problema !)
• ?? lanseaza ideea unei posibile relatii dintre
  factorii care vor fi studiati si criteriul de
  rationament (sau factorul rezultant)
• ?? ipoteza enuntata orienteaza alegerea tipului
  de studiu
• ?? studiile descriptive nu se bazeaza pe ipoteza
  ele o lanseaza
• In sistemul judiciar, nu acuzatul trebuie sa
  aduca proba nevinovatiei sale ci acuzarea trebuie
  sa
• evidentieze culpabilitatea.
• Acuzatul este prezumat inocent atat timp cat nu
  s-a dovedit ca este vinovat.
• Aceasta situatie ilustreaza cele doua moduri
  posibile de exprimare a ipotezei
• ipoteza nula acuzatul nu este vinovat si
• ipoteza alternativa acuzatul este vinovat
• ?? studiul trebuie sa aduca argumente ( inclusiv
  statistice) pentru a demonstra ca ipoteza ( cel
  mai frecvent ipoteza nula) este sau nu
  adevarata !
• ?? corect metodologic un studiu o singura
  ipoteza

29
3. TIPUL DE STUDIU

• STUDII DESCRIPTIVE
• OBSERVATIONALE TRANSVERSALE
• AVANTAJE
• caracterizeaza fenomenele numai printr-o
  prezentare descriptiva (prevalenta)
• usoare, rapide, ieftine
• date usor de cules
• generatoare de ipoteze
• LIMITE
• nu stabilesc secventa temporala a evenimentelor
  ("oul sau gaina?")
• riscul introducerii unor erori sistematice (
  bias-uri)
• riscul interpretarilor abuzive

30

• STUDII ANALITICE
• OBSERVATIONALE ETIOLOGICE CAZ- MARTOR
• AVANTAJE
• usor de efectuat
• durata scurta de timp (util in gasirea unor
  solutii urgente)
• repetabile
• economice
• analiza mai multor factori de risc
• LIMITE
• alegerea grupului caz/control erori greu
  masurabile
• riscul pierderii din urmarire a unor cazuri (
  ex. prin diagnostic incert)
• dificil de precizat relatia cauza efect si
  secventa temporala factor de risc - boala

31

• STUDII ANALITICE
• OBSERVATIONALE ETIOLOGICE COHORTA
• Avantaje
• stabilesc secventa evenimentelor
• nu sunt supuse erorilor sistematice care apar
  in studiile caz-martor
• permit cuantificarea riscului (calculul
  riscului relativ cel mai fidel )
• sunt convenabile studierii bolilor mai
  frecvente
• Limite
• impun, in faza initiala, includerea unui numar
  mare de subiecti
• sunt lungi si costisitoare
• introduc erori legate de pierderea din urmarire
  a subiectilor expusi.

32

• STUDII ANALITICE
• DE INTERVENTIE TRIALURI CLINICE
• ( de referinta pentru cercetarea evaluativa
  trialul clinic randomizat dublu orb)
• AVANTAJE
• aprecierea eficacitatii clinice a unor
• - proceduri diagnostice ( teste de depistare si
  de precizare a diagnosticului)
• - interventii preventive/curative (tratamente
  medicamentoase / chirugicale tehnici de
  reeducare tehnici de ingrijire)
• - interventii de tip educational (schimbarea
  comportamentului/modului de viata)
• economii importante in utilizarea unei
  interventii practice, dovedite a fi cea mai buna
• LIMITE
• reduc numarul celor care pot beneficia de
  interventia cea mai buna probleme etice
• nu exista efectiv un nivel ideal de proba care
  sa afirme superioritatea unei interventii
• costisitoare
• dificil de realizat
• pot perturba relatia medic pacient (
  administram interventia la unii si la altii nu
  de ce?)

33

• METAANALIZA ( studiul studiilor)
• AVANTAJE
• permite estimarea importantei unui efect
• sporeste puterea statistica a unor rezultate
• mareste capacitatea de generalizare a unor
  rezultate
• obliga la rigoare in metode, lectura si
  culegerea datelor
• diminua contributia subiectivitatii
• LIMITE
• ignora calitatea studiilor prin generalizare
• necesita etape laborioase
• bias de publicatie ( studii a caror rezultate
  sunt negative)
• validitatea afectata de complexitatea si
  precizia informatiei oferite de diverse studii
• validarea prealabila a tehnicilor statistice
  utilizate

34

• STUDII DE ANALIZA DECIZIEI
• Medicina este stiinta incertitudinii si arta
  probabilitatii Sir. William Osler Cel mai bun
  antrenament medical consta in invatarea de a
  lucra cu nesiguranta si cu limitele cunostintelor
  medicale. J.D.McCue
• AVANTAJE
• structura simpla
• combinarea mai multor surse de date
• autorizeaza luarea in calcul a utilitatii (
  inclusiv cu referiri la calitatea vietii)
• permite examinarea impactului datelor
  subiective
• separa o problema majora si complexa in
  probleme mai mici si mai usor de rezolvat
• furnizeaza o reprezentare a rationamentului
  clinic
• LIMITE
• incureajeaza simplificarile ce reduc
  dimensiunile problemelor
• necesita analiza a numeroase date
• putin obisnuita
• cronofaga
• furnizeaza o reprezentare numai a
  rationamentului clinic

35
3. FACTORII STUDIATI

• ?? sunt definiti in functie de ipoteza enuntata
• ?? se refera la
• - expunere la factori de risc, cauzali,
  predispozanti, favorizanti, precipitanti,
  complementari
• ATENTIE demonstrarea expunerii la un factor
  studiat ? demosntrarea cauzalitatii
• - interventie tratament medicamentoas /
  chirurgical tehnici de reeducare ingrijire
  schimbarea comportamentului/modului de viata etc.
• - test diagnostic, chestionar de evaluare
  (inclusiv calitatea vietii) etc
• ?? se pune accent pe acuratetea metodologica de
  definire, masurare, validare
• (sensibilitate, specificitate, valori predictive,
  valoare globala)

36
4. CRITERII DE EVALUARE

• ?? criterii de evaluare/rationament/factorul
  rezultant cei 5 D
• - deces DEATH
• - boala DESEASE
• - invaliditate DISABILITY
• - disconfort DISCONFORT
• - insatisfactie DISSATISFACTION
• ?? in prezent criteriul cel mai frecvent utilizat
  CALITATEA VIETII (QoL)
• ?? rigoarea metodologica impune definirea,
  masurarea, validarea criteriilor de evaluare
• ( vezi scale de evaluare a calitatii vietii ,
  chestionare ,curbe de supravietuire etc.)

37
5. POPULATIA

• ?? generalizarea rezultatelor studiului rigoare
  metodologica in stabilirea populatiei de studiat
  numar, categorie, criterii de
  includere/excludere, rata raspunsurilor
• ?? lot ? esantion ( defineste reprezentativitatea
  rezultatelor )
• ?? marimea esantionului amplitudinea efectului
  asteptat capacitatea testului de a demonstra
  diferenta pragul de semnificatie stabilit
  resurse disponibile
• ?? populatia sursa ? potential selectionata in
  studiu ? accesibila ? in mod real studiata

38
6. FACTORI DE CONFUZIE SI ERORI

• FACTORI DE CONFUZIE
• ?? Asocierea în plan statistic nu corespunde cu
  realitatea biologica depinde de un alt factor
  real
• MODIFICATORI AI EFECTELOR
• ?? Elemente care modifica relatia existenta între
  un factor cauzal si boala rezultata
• ?? Factor de confuzie ? modificatorii efectului
• ERORI DATORITA ÎNTÂMPLARII
• ?? Diferenta observata în mod întâmplator nu este
  totdeauna reala statistic
• ?? Selectia întâmplatoare a persoanelor în
  esantioane diferite raspuns diferit la
  interventie
• ( TCR randomizarea este o selectie aleatorie
  recomandata )
• ERORI SISTEMATICE contribuie la estimari ale
  parametrilor la valori în mod sistematic mai
  ridicate sau mai coborâte decât cele reale
• ?? Definirea populatiei tinta si populatiei
  sursa
• ?? Fluctuatii de esantionaj
• ?? Bias de selectie de clasificare de
  confuzie
• ?? Neraportarea rezultatelor studiilor negative
  

39
7. REZULTATE

• ?? Elemente definite înca din etapa de creare a
  protocolului
• - tipul de analiza statistica
• - testele statistice
• - pragul de semnificatie (intervalului de
  încredere)
• ?? Concordanta cu obiectivele, ipoteza, tipul
  de studiu, factorii studiati, criteriile de
  evaluare, populatia, erori posibile
• ?? Alegerea programelor de statistica ( soft-uri)
  consacrate, recunoscute, necostisitoare, cu
  capacitati performante adaptate necesitatii,
  etice
• ECHIPA CLINICIAN METODOLOG STATISTICIAN
  INFORMATICIAN
• analiza , prezentarea si interpretarea
  integrativa a rezultatelor
• Corelatiile statistice NU corespund în mod
  obligatoriu unei realitati clinice/biologice

40
8. CONCLUZIILE AUTORILOR

• VALIDITATE
• APLICABILITATE
• CONCORDANTA CU PRINCIPIILE MBD
• (medicinei bazate pe probe stiintifice)

41
3. Culegerea datelor
42
Protocolul de cercetare clinica

• 1. Obiectivul/obiectivele cercetarii
• 2. Justificarea studiului
• 3. Ipoteza
• 4. Tipul de studiu
• 5. Factorul/factorii studiati
• 6. Criteriul/criteriile de rationament
• 7. Erori posibile erori sistematice, factori de
  confuzie
• 8. Subiectii
• 9. Culegerea si gestionarea datelor
• 10. Analiza datelor
• 11. Utilizarea rezultatelor

43
Sfârsit