FX Family - GX Developer

1
Module Analogice, Termoelemente, Reglaj Temp.
Module Numarare Rapida, Pozitionare
Module de interfata si retea
Module I/O
Analogice
Comunicaie
High Speed I/O
Module speciale tip Adapter (ADP)
Adaptor magistarala ADP
Port programare
Modul Display
Module de extensie I/O si pentru functii speciale
2
Cuprins

• Prezentare generala / cuprins
• Hardware
• 2.1 Avantaje ale sistemelor cu PLC
• 2.1.1 Logica programata cu PLC / logica de
  control cablata
• 2.1.2 Limbajul de programare al PLC-urilor
• 2.1.3 Terminalele de operare HMI
• 2.2 Ce este un PLC
• 2.3 Procesarea programelor PLC
• 2.4 Familia MELSEC FX
• 2.5 Criterii de configurare

3
Cuprins

• 2.6. Structura automatelor programabile
• 2.6.1 Circuitele de Intrari / Iesiri
• 2.6.2 Unitati de baza MELSEC FX1S
• 2.6.3 Unitati de baza MELSEC FX1N
• 2.6.4 Unitati de baza MELSEC FX2N
• 2.6.5 Unitati de baza MELSEC FX2NC
• 2.6.6 Unitati de baza MELSEC FX3U
• 2.7 Scheme de cablare
• 2.7.1 Sursa alimentare
• 2.7.2 Intrari
• 2.7.3 Iesiri

4
Cuprins
2.8 Extinderea numarului de Intrari /
Iesiri 2.8.1 Module de extensie tip
board 2.8.2 Unitati de extensie compacte
2.8.2 Unitati de extensie modulare 2.9 Module
pentru functii speciale 2.9.1 Module
analogice 2.9.2 Module si adaptoare numarare
rapida 2.9.3 Module de pozitionare 2.9.4
Module de retea ETHERNET 2.9.5 Module de retea
Profibus/DP 2.9.6 Module de retea CC-Link
5
Cuprins
2.9.7 Module de retea DeviceNet 2.9.8 Module
de retea CANopen 2.9.9 Module de retea
AS-Interface 2.9.10 Adaptoare si module de
interfata 2.9.11 Adaptoare de magistrala
2.9.12 Placi setpoint cu semireglabili 2.10
Configrarea sistemelor FX 2.10.1 Conectarea
modulelor tip adapter (numai pt. FX3U) 2.10.2
Reguli de baza pentru configurarea de sistem
2.10.3 Matricea de calcul sursa
6
Cuprins
2.11 Alocarea Intrarilor / Iesirilor 2.11.1
Modalitatea alocarii intrarilor / iesirilor
digitale 2.11.2 Adrese module functii speciale
3. GX Developer 3.1 Avantaje ale pachetului
GX-Developer 3.2 Instalarea mediului de
programare GX-Developer 4. Crearea unui
proiect 4.1 Exemple programare PLC (ExProg1)
4.1.1 Numarul de linie 4.1.2 Principiul de
operare
7
Cuprins
4.2 Procedura de incepere a unui program (setari
initiale) 4.3 Elemente de editare Ladder Diagram
4.4 Structura de proiect (Project Data
List) 4.5 Activarea / dezactivarea structurii de
proiect 4.6 Schimbarea atributelor de culoare
(Optional) 4.7 Editarea in modul Ladder Diagram
(Ex_Prog1) 4.8 Conversia programului in modul
lista instructiuni 4.9 Salvarea proiectului 5.
Editarea programului in modul Instruction List
(lista instructiuni) 5.1 Modul de editare
Instruction List (Ex_Prog1) 5.2 Explicatii mod
editare Instruction List
8
Cuprins
6. Functii de cautare 6.1 Cautarea pasului de
program 6.2 Cautarea device-urilor 6.3 Cautarea
unei instructiuni 6.4 Lista de aparitii in
program a unui device 6.5 Lista de device-uri
utilizate 7. Copierea proiectelor 7.1 Copierea
proiectului Ex_Prog1 8. Modificarea programului
in modul de editare Ladder Diagram 8.1
Modificarea proiectului Ex_Prog2 8.2 Inserarea
unui nou contact
9
Cuprins
8.3 Schimbarea tipului sau adresei unui device
8.4 Inserarea unei ramificatii 8.5 Inserarea
unei secvente noi de program 9. Functii de
stergere 9.1 Consideratii generale 9.2
Stergerea unui contact 9.3 Stergerea unei
ramificatii 9.4 Stergerea unei singure linii de
program 9.5 Stergerea mai multor linii de
program 10. Intocmirea documentatiei 10.1
Exemplu program Ex_Prog4
10
Cuprins
10.2 Utilizarea in program a comentariilor
10.3 Comentariile pentru device-uri 10.4
Accesarea comentariilor din structura de proiect
10.5 Formatul comentariilor 10.6
Comentariile de bloc de program 11. Alocarea
Intrarilor/Iesirilor 11.1 Verificarea
domeniului de Intrari / Iesiri 12. Incarcarea
unui proiect in PLC 12.1 Selectarea si setarea
canalului de comunicatie 12.1.1 Selectarea
canalului de comunicatie 12.2 Stergerea
memoriei PLC
11
Cuprins

• 12.3 Inscrierea programului in PLC
• 12.4 Reducerea numarului de pasi transferati in
  PLC
• 13. Rularea programului
• 14. Functii de monitorizare
• 14.1 Monitorizarea programului Ex_Prog4
• 14.2 Ecranul de monitorizare Ex_Prog4
• 14.3 Fereastra de monitorizare device-uri (Entry
  Data Monitoring)
• 14.4 Monitorizarea simultana a programului si
  datelor
• 14.5 Functia Device Test
• Verificarea programului
• 15.1 Verificarea exemplelor de program

12
Cuprins
16. Transferul programului din PLC - Upload 16.1
Exemplu transfer program din PLC - Upload 17.
Modul de editare (SFC) Sequential Function Chart
/ succesiune de stari 17.1 Elementele unui
program SFC 17.2 Reguli de comutare a starilor
17.3 Editarea proiectului 17.4 Transferul
proiectului 17.5 Monitorizarea proiectului
18. Contoare 18.1 Exemplu program - Count1
18.2 Exemplu program - Count2
13
Cuprins
18.2.1 Count2 18.2.2 Modificarea programului
Count2 19. Programarea On Line 19.1 Modificarea
On Line a programului Count2 20. Instructiunile
FROM / TO 20.1 Schimbul de date cu modulele
de functii speciale 20.2 Instructiuni pentru
accesul la buffer-ul de memorie 20.2.1 Citire
Buffer Memorie (FROM) 20.2.2 Scriere Buffer
Memorie (TO) 21. Bucle FOR - NEXT 21.1
Procesarea buclelor FOR NEXT
14
Cuprins
21.1.1 Exemplu de program 21.2 Bucle FOR-NEXT
imbricate 21.3 Operanzi pentru instructiunea
FOR 22. Comunicatia Ethernet 22.1 Parametri
de configurare ai modulului Ethernet FX3U
22.1.1 Configurarea PLC 22.2 Configurarea
PC-ului pentru comunicatia Ethernet 22.3
Configurarea GX Developer pentru accesarea
PLC-ului prin Ethernet 22.4 Setarea terminalului
HMI 22.5 Comunicatia prin MX Component
15
Trusa FX3U-Training Rack
16
2. Hardware
2.1 Avantaje ale sistemelor cu PLC

• Usor de programat si reprogramat in instalatie,
  in functie de cerintele ce apar in proces.
• Simplu de intretinut si reparat, utilizand
  placi sau module plug-in.
• Capabil sa reziste conditiilor grele de mediu,
  mecanice si electrice ce se intilnesc in mediile
  industriale.
• Mult mai compact decat schemele echivalente cu
  elemente discrete.
• Mai economic comparativ cu sistemele in logica
  cablata cu elemente discrete.

17
2.1.1 Comaparatii intre logica programata cu PLC
si logica de control cablata
18
2.1.2 Limbajul de programare al PLC-urilor
Logica Ladder Automatele programabile au fost
concepute pentru a fi intretinute de tehnicieni
si electricieni. Din acest motiv a fost dezvoltat
limbajul de programare Ladder, limbaj ce se
bazeaza pe simboluri de tip relee si contacte, cu
care personalul electric este foarte
familiarizat. Primele medii de programare
permiteau numai o dezvoltare simpla a programelor
fara sa ofere posibilitatea crearii documentatiei
de program la nivelul necesar pentru urmarirea
programelor complexe. Acest neajuns a fost
imbunatatit in mod semnificativ prin pachetul de
programare si configurare GX Developer (descris
in detaliu in acest curs). Dupa introducerea in
1998 a standardului IEC 61131-3 ce reglementeaza
programarea PLC-urilor, Mitsubishi Electric a
dezvoltat si o a doua linie de software - GX-IEC
Developer - ce asigura compatibilitatea cu acest
standard.
19
2.1.3 Terminalele de operare HMI
Utilizarea terminalelor HMI in sistemele de
control cu PLC a devenit in zilele noastre un
lucru din ce in ce mai obisnuit pentru asigurarea
interfetei de operare.
20
2.2 Ce este un PLC
Spre deosebire de sistemele conventionale de
control bazate pe logica cablata, a caror
functiuni sunt determinate de conexiunile fizice
intre componente, functiunile automatului
programabil sunt definite prin program. Chiar
daca legatura automatului programabil cu
celelalte componente dintr-un sistem se
realizeaza tot prin cabluri, continutul
programului poate fi schimbat oricand si poate fi
adaptat la diferite sarcini de control, fara a fi
necesara interventia la nivelul hardware.
Automatul programabil citeste semnalele de
intrare, le proceseaza si transmite comenzile
catre proces. Modul de lucru al automatului
programabil cuprinde trei secvente procesarea
intrarilor (semnalele de intrare sunt citite,
procesate si plasate intr-un buffer de memorie
denumit imagine a intrarilor) procesarea
programului (pe baza datelor de intrare programul
este procesat instructiune cu instructiune si
datele de iesire sunt plasate intr-un buffer de
memorie denumit imagine a iesirilor) procesarea
iesirilor (datele de iesire sunt transferate din
bufferul imagine a iesirilor la iesirile fizice)
21
2.3 Cum se proceseaza programul PLC
Procesarea intrarilor Programul PLC este procesat
cu valorile din bufferele de imagine a intrarilor
si iesirilor, si nu cu valorile instantanee ale
intrarilor. Iesirile fizice sunt reactualizate in
secventa de procesare a iesirilor la sfarsit de
program.
22
2.3 Cum se proceseaza programul PLC
Programul este procesat de sus in jos, de la
pasul 0 la ultimul pas al programului, in ordinea
in care instructiunile sunt programate.
Rezultatele procesarii unei anumite secvente de
program sunt memorate si utilizate pe durata
ciclului curent de scanare.
Procesare program
Stocare rezultat
Iesire
Utilizare rezultat stocat
23
2.3 Cum se proceseaza programul PLC
Procesarea iesirilor Rezultatele operatiilor
logice relevante pentru iesiri sunt stocate in
bufferul imagine a iesirilor. Informatia din
bufferul de imagine a iesirilor ramane
nemodificata pana la urmatoarea scriere. La
sfarsit de program valorile sunt transmise catre
iesirile fizice, dupa care ciclul este reluat.
Diferente intre modul de procesare al unui PLC si
sistemele de control realizate in logica cablata.
In cazul logicii cablate efectul este simultan
cauzei (procesare paralela). Fiecare modificare
a starii semnalului de intrare determina o
modificare instantanee in starea semnalului de la
iesire. In cazul unui PLC efectul apare la
urmatorul ciclu de procesare de dupa cauza (dupa
modificarea intrarii). In zilele noastre acest
dezavantaj este minimizat prin cresterea vitezei
de procesare a unitatii centrale si implicit prin
reducerea duratei de procesare a programului.
Durata unui ciclu de scanare program depinde in
principal de numarul si tipul instructiunilor
executate.
24
2.4 Familia MELSEC FX
MELSEC inseamna MITSUBISHI ELECTRIC SEQUENCER.
Automatele programabile din seria MELSEC FX ofera
solutii economice si flexibile pentru aplicatii
de complexitate mica si medie in domeniul 10
256 puncte de intrari / iesiri (384 in cazul
FX3U), pentru aplicatii atat in industrie cit si
sisteme building management.
Unitatile centrale FX1N, FX2N si FX3U sunt
extensibile cu module de extensie digitale
compacte si modulare, cu module de functii
speciale, cu module de interfata si retea,
facandu-le potrivite in aceeasi masura si pentru
aplicatii complexe, ce necesita functii speciale.
Toate aceste serii fac parte din familia mai
larga FX si asigura un nivel ridicat de
compatibilitate.
Specificatii FX1S FX1N FX2N FX2NC FX3U
Nr. max. I/O integrate 30 60 128 96 128
Posibilitati de extindere (Nr. Maxim I/O) 34 132 256 256 384
Memorie program (pasi) 2000 8000 16000 16000 64000
Timp de executie instructiune logica (µs) 0.55 0.7 0.55 0.7 0.08 0.08 0.065
Nr. instructiuni (standard / step lader / Functii speciale) 27 / 2 / 95 27 / 2 / 99 27 / 2/ 107 27 / 2/ 107 27 / 2 / 209
Nr. maxim module functii speciale - 2 8 4 8 dreapta 10 stanga
25
2.5 Alegerea configuratiei optime
Cateva considerente ce trebuie avute in vedere la
configurarea unui sistem Sursa de
alimentare surse disponibile 24 Vcc sau 100
240 Vca Intrari / Iesiri Nr. semnale
(limitatori, butoane, senzori, etc.)
Inventarierea intrarile dupa tipul semnalelor
(sink, source, contact) si dupa functia
indeplinita (intrari normale, high speed,
intrerupere hardware externa, etc. Inventariere
iesiri dupa marimea sarcinii, tensiune de
comanda, normale sau high speed, etc. Module
functii speciale Numar maxim de module
suportate de sistem Necesitatea sursei de
alimentare externa
26
2.6 Structura automatelor programabile
Toate automatele din seria FX se bazeaza pe
acelasi concept.
2.6.1 Circuitele de intrare/iesire
Intrarile sunt izolate galvanic fata de celelalte
circuite ale automatului prin optocuploare.
Iesirile sunt disponibile pe releu sau
tranzistor. Iesirile pe tranzistor sunt de
asemenea izolate galvanic fata de restul
circuitelor PLC prin optocuploare. Intrarile sunt
in 24 Vcc si pot fi selectate global in logica
sink sau source. Ca sursa pentru intrari se poate
utiliza sursa oferita de unitatea de baza PLC.
Sarcina maxima pentru iesirile pe releu este de
2A sarcina rezistiva la 250Vca si 0.5A sarcina
rezistiva pentru 24 Vcc.
27
2.6.2 Unitati de baza MELSEC FX1S
28
2.6.3 Unitati de baza MELSEC FX1N
29
2.6.4 Unitati de baza MELSEC FX2N
30
2.6.5 Unitati de baza MELSEC FX2NC
31
2.6.6 Unitati de baza MELSEC FX3U
32
2.7 Conexiuni
2.7.1 Sursa de alimentare
Specificatii sursa alimentare
Impamantare Unitatea de baza ca si celelalte
module prevazute cu terminal de impamantare
trebuie legate la pamant. Rezistenta de
impamantare trebuie sa fie sub 100 O. Punctul de
impamantare trebuie sa fie cat mai aproape de
aparat iar cablul de impamantare cat mai scurt
posibil. Se recomanda asigurarea impamantarii
independete pentru fiecare componenta din
configuratie.
33
2.7.2 Conectarea intrarilor
Conectarea semnalelor de tip sink si
source Unitatile de baza din seria FX pot fi
utilizate atat in logica sink cat si in logica
source. Selectarea se face global, in functie de
potentialul la care se conecteaza terminalul de
selectie "S/S".
modul de conectare pentru logica sink
modul de conectare pentru logica source
34
2.7.2 Conectarea intrarilor
Exemplu conectare senzori cu iesiri de tip
tranzistor npn sau pnp Unitati de baza cu
alimentare in ca
35
2.7.3 Conectarea iesirilor
Conectarea iesirilor pe releu si tranzistor in
logica sink / source Iesire pe releu
Iesire pe tranzistor (source)
Iesire pe tranzistor (sink)
36
2.8 Extinderea numarului de intrari / iesiri
Modalitatile de extindere a numarului de intrari
/ iesiri disponibile pe unitatile de baza din
seria MELSEC FX sunt urmatoarele
2.8.1 Unitati de extensie tip board
se poate utiliza cu unitati de baza din
aceasta serie. nu se poate utiliza cu aceaste
serii.
37
2.8.2 Unitati de extensie compacte
Unitatile de extensie compacte au propria sursa.
Sursa de 24 Vcc integrata poate fi utilizata
pentru alimentarea device-urilor externe. Aceste
unitati sunt disponibile in variante cu
alimentare la 220 Vca sau 24Vcc, cu iesiri pe
releu sau iesiri pe tranzistor, logica sink sau
logica source.
Unitatea de extensie poate fi utilizata cu
unitati de baza din aceasta serie Unitatea de
extensie nu poate fi utilizata cu unitati de baza
din aceasta serie
38
2.8.3 Unitati de extensie modulare
Unitatile de extensie modulare nu sunt echipate
cu sursa interna si au gabarit compact. Unitatile
de extensie modulare FX2N sunt disponibile cu 8
sau 16 intrari / iesiri. Modulele de iesiri sunt
disponibile in variantele pe releu sau
tranzistor, logica sink sau logica source.
39
2.9 Module pentru functii speciale
Module tip board Modulele de tip board se
monteaza direct pe unitatile de baza FX1S si FX1N
si nu ocupa spatiu suplimentar.
In cazul modulului de intrari analogice de tip
board FX1N-2AD-BD, intrarile analogice sunt
citite de sistemul de operare al automatului si
scrise direct in registrii speciali D8112 si
D8113, fara a fi necesara scrierea unei secvente
de program in acest sens. Similar, valoarea de
iesire pentru modulul cu o iesire analogica
FX1N-1DA-BD se scire de catre program in
registrul special D8114, conversia si
transmiterea catre iesire fiind facuta de catre
sistemul de operare.
40
2.9 Module pentru functii speciale
Module Speciale de tip Adapter Modulele speciale
de tip adapter pot fi conectate numai in partea
stanga a unitatilor de baza din seria FX3U. Se
pot conecta pana la maximum 10 astfel de module.
Modulele speciale de tip adapter nu ocupa puncte
de intrari / iesiri suplimentare in spatiul de
adresare al unitatii de baza. Acestea comunica cu
unitatea de baza prin acces direct la memorie,
prin relee si registri speciali. Din aceast motiv
nu sunt implementate instructiuni speciale pentru
comunicarea cu aceste module.
41
2.9 Module pentru functii speciale
Module standard pentru functii speciale (cu
conectare in partea dreapta) In configuratiile
MELSEC FX se pot utiliza pana la opt module
pentru functii speciale cu conectare in partea
dreapta.
Gama de module speciale include, pe langa module
analogice, module pentru termoelemente, module de
reglaj temperatura, module de comunicatie, module
de pozitionare, module de numarare rapida.
Fiecare modul pentru functii speciale ocupa opt
puncte de intrare/iesire in spatiul de
adresabilitate al unitatii de baza. Transferul de
date intre unitatea de baza si modulele de
functii speciale se realizeaza prin intermediul
bufferelor de memorie ale acestor module, cu
instructiunile FROM si TO.
42
2.9.1 Module analogice
Fara module suplimentare unitatile de baza din
familia MELSEC FX pot procesa numai semnale de
intrari / iesiri digitale. In cazul in care
aplicatia necesita si procesarea de semnale de
intrari / iesiri analogice, in configuratie
trebuie incluse si module analogice.
43
2.9.1 Module analogice
Modulul special FX2N-8AD poate masura tensiune,
curent si temperatura.
44
2.9.1 Module analogice
45
2.9.1 Module analogice
Modulul special FX2N-8AD poate masura tensiune,
curent si temperatura. Extensie tip board,
extensie tip adapter sau modul functii speciale
ce poate fi utilizat cu unitatea de baza sau
unitati de extensie compacte din aceasta
serie. Extensie tip board, extensie tip adapter
sau modul functii speciale ce nu poate fi
utilizat cu unitatea de baza sau unitati de
extensie compacte din aceasta serie.
46
2.9.2 Module si adaptoare pentru numarare rapida
FX2N-1HC In plus fata de canalele de numarare
rapida ce se pot implementa direct pe unitatile
de baza FX, modulul FX2N-1HC ofera utilizatorului
posibilitate implementarii unor canale de
numarare rapida suplimentare. Posibilitatile de
numarare includ contorizarea a una sau dou faze,
cu frecvente de pana la 50 kHz, pe 16 sau 32 bit.
Doua iesiri digitale pe tranzistor pentru functii
de comparare, configurabile separat. In acest fel
se pot implementa intr-un mod economic taskuri
simple de pozitionare. In plus, FX2N-1HC poate fi
utilizat ca si counter circular.
47
2.9.2 Module si adaptoare pentru numarare rapida
FX3U-4HSX-ADP si FX3U-2HSY-ADP Aceste adaptoare
permit implementarea fara accesorii suplimentare
a aplicatiilor de pozitionare.
FX3U-4HSX-ADP ofera patru intrari de numarare
rapida pana la 200 kHz, in timp ce FX3U-2HSY-ADP
ofera doua canale de iesire in frecventa pana la
200 kHz.
48
2.9.2 Module si adaptoare pentru numarare rapida
Caracteristici de baza si compatibilitati de
utilizare
se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta
serie nu se poate utiliza cu unitati de baza din
aceasta serie.
49
2.9.3 Module de pozitionare
FX2N-1PG-E, FX2N-10PG Modulele de pozitionare
FX2N-1PG-E si FX2N-10PG sunt solutii economice
pentru aplicatii de control al unei axe. Se poate
utiliza cu actionari servo sau motoare pas cu
pas. Modul de comanda este digitala, cu trenuri
de impulsuri.
Ambele module se pot utiliza cu unitatile de baza
FX2N si FX3U. Parametrii si datele de pozitionare
se transmit direct prin programul de automat
programabil, fara a mai fi necesare aceesorii sau
medii separate de configurare. Frecventa maxima
si tipul iesirii este de 100 kHz, open colector
pentru FX2N-1PG-E, respectiv 1MHz, iesire
diferentiala in cazul FX2N-10PG. Ambele module
permit functii pentru comanda manuala sau
automata a deplasarii.
50
2.9.3 Module de pozitionare
FX3U-20SSC-H Modulul SSCNET III FX3U-20SSC-H se
poate utiliza numai cu unitati de baza FX3U si
permite solutii economice pentru aplicatii de
mare viteza si precizie. Tehnologia plug-and-play
SSCNET pe cablu optic reduce timpul necesar
pentru setare, asigurand in acelasi timp
posibilitatea de montare la distanta mai mare a
actionarilor servo.
Parametrii servo si informatiile de pozitie
necesare pentru FX3U-20SSC-H se seteaza usor
prin intermediul conexiunii cu unitatea de baza
FX3U din mediul de configurare FX Configurator-FP
ce ruleaza pe PC sub Windows.
51
2.9.3 Module de pozitionare
Caracteristici de baza si compatibilitati de
utilizare
se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta
serie nu se poate utiliza cu unitati de baza din
aceasta serie.
52
2.9.4 Module de retea Ethernet
FX2NC-ENET-ADP Modulul de comunicatie de tip
adapter FX2NC-ENET-ADP este un modul Ethernet,
10BASE-T, ce se poate utiliza cu unitati de baza
FX1S, FX1N, FX2NC, FX2N
FX2NC-ENET-ADP permite transferul, monitorizarea
si testarea secventelor de program prin retea
Ethernet de la un PC (din mediile GX Developer
sau MX Component este necesar ca pe PC sa fie
instalat un driver standard de tip virtual COM
port).
Note Pentru montarea la unitati de baza FX1S,
FX1N este necesar adaptorul FX1N-CNV-BD. Pentru
montarea la unitati de baza FX2N este necesar
adaptorul FX2N-CNV-BD.
53
2.9.4 Module de retea Ethernet
FX3U-ENET Modulul de comunicatie FX3U-ENET face
posibila conectarea directa a sistemelor la
retele Ethernet.
FX3U-ENET permite atat un transfer rapid de date
cu sistemele de monitorizare si control cat si
transferul programului si celelate functii
asociate, precum functiile de monitorizare, test
etc. Modulul suporta de asemenea conexiunea Pear
to Peer si MC Protocol. Acesta este usor de
parametrizat folosind software-ul de configurare
FX Configurator-EN.
54
2.9.5 Module de retea Profibus/DP
Reteaua Profibus/DPpermite comunicatia intre
modulul master si modulele slave descentralizate
cu o rata de transfer de pana la 12 Mbps.
Caracterul standard al retelei face posibila
conectarea simpla si rapida a automatelor MELSEC
ca master cu senzori sau elemente de executie
chiar si de la producatori diferiti. De asemenea
un automat MELSEC, functionand ca slave intr-o
retea Profibus/DP, poate executa taskuri de
control descentralizate si in acelasi timp,
schimbul de date cu modulul master
Profibus/DP. Reteaua Profibus/DP utilizeaza
tehnologie RS485 si cablu ecranat cu doua fire,
ceea ce asigura costuri reduse de cablare.
55
2.9.5 Module de retea Profibus/DP
FX0N-32NT-DP
FX0N-32NT-DP permite integrarea unui automat din
seria MELSEC FX ca slave in retele Profibus/DP.
56
2.9.5 Module de retea Profibus/DP
FX3U-64DP-M
Prin FX3U-64DP-M un automat MELSEC FX3U poate
juca rolul de master clasa 1 intr-o retea
Profibus/DP si face posibila implenterea
sistemelor de control descentralizate. Modulul
master Profibus/DP FX3U este usor de configurat
cu mediul software GX Configurator-DP.
57
2.9.5 Module de retea Profibus/DP
FX2N-32DP-IF Statia remote I/O FX2N-32DP-IF
include, in format compact, interfata de
comunicatie Profibus/DP si permite configuratii
de pana la 256 puncte I/O si 8 module de functii
speciale, dupa reguli de configurare similare
unitatilor de baza FX2N.
Statia remote I/O FX2N-32DP-IF nu include functia
de unitate de baza (nu poate executa taskuri
locale de control) ci numai functia de legatura
cu reteaua a modulelor I/O digitale si a
modulelor speciale atasate. Cu un automat FX3U
echipat cu un modul FX3U-64DP-M ca modul master
si statii remote I/O FX2N-32DP-IF pot fi
realizate sisteme Profibus/DP foarte economice,
utilizand numai componente din seria FX.
58
2.9.5 Module de retea Profibus/DP
Caracteristici de baza si compatibilitati de
utilizare
se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta
serie nu se poate utiliza cu unitati de baza din
aceasta serie.
59
2.9.6 Module de retea CC-Link
Modulul Master CC-Link FX2N-16CCL-M
Modulul master CC-Link FX2N-16CCL-M permite
conectarea unui automat FX ca statie master
intr-un sistem distribuit CC-Link.
Setarea tuturor modulelor din retea se realizeaza
direct, prin modulul master. Permite conectarea a
pana la 15 module distribuite si statii
inteligente remote (7 module I/O si 8 module
inteligente). Maxim doua module master pot fi
conectate intr-un sistem cu unitiati de baza FX1N
sau FX2N. Lungimea maxima a retelei, fara
repetoare, este de 1200 m.
60
2.9.6 Module de retea CC-Link
Modulul de comunicatie CC-Link FX2N-32CCL Modulul
FX2N-32CCL permite conectarea prin retea CC-Link
cu un sistem PLC superior ca master. Prin acest
tip de retea automatele programabile FX pot
comunica cu toate celelalte automatele MELSEC, cu
celelalte echipamente Mitsubishi precum
convertizoare de frecventa, actionari servo, HMI,
roboti precum si cu echipamente de la terti.
In acest fel, structura distribuita CC-Link poate
fi extinsa cu module standard de intrari / iesiri
din seria FX pana la limita de 256 I/O.
61
2.9.6 Module de retea CC-Link
Caracteristici de baza si compatibilitati de
utilizare
se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta
serie nu se poate utiliza cu unitati de baza din
aceasta serie
62
2.9.7 Modulul de retea DeviceNet
DeviceNet este o solutie economica pentru
integrarea in retea a echipamentelor terminale.
Pana la 64 de device-uri, inclusiv masterul, pot
fi integrate intr-o retea. Suportul de
comunicatie utilizat este cablu torsadat si
ecranat cu doua perechi de fire.
Modulul slave DeviceNet FX2N-64DNET se poate
utiliza pentru integrarea sistemelor FX2N si FX3U
in retele DeviceNet. FX2N-64DNET poate comunica
atat cu masterul comunicatie master/slave - cat
si cu alt nod al retelei in sistemul
client/server. Comunicatia intre unitatea de baza
si memoria interna a modulului FX2N-64DNET se
face prin instructiuni FROM / TO.
63
2.9.8 Module de retea ASi
Reteaua Actuator Sensor interface (AS interface
sau ASi) este o retea standard, pentru nivelul
cel mai de jos al procesului. Reteaua ASi este
versatila, foarte flexibila, in mod particular
foarte usor de instalat si este adecvata pentru
interfata cu senzori, elemente de executie si
module pentru I/O digitale.
Modulul FX2N-32ASI-M se poate utiliza ca modul
master ASi in configuratii FX1N, FX2N sau FX3U.
FX2N-32ASI-M poate controla pana la 31 de unitati
slave cu pana la 4 intrari si 4 iesiri pe
unitate. Include un afisaj cu doi digiti LED
pentru monitorizarea si diagnosticarea retelei.
64
2.9.10 Adaptoare si module de interfata
Pentru comunicatia seriala este disponibila o
gama larga de module si adaptoare de interfata.
Mai jos sunt prezentate numai cateva astfel de
module, in tabelul din pagina urmatoare fiind
prezentata intreaga gama.
Modulul de interfata RS232C de tip board
FX2N-232-BD
Modul de comunicatie tip adapter FX3U-232ADP
(interfata RS232C)
Vedere din spate conexiune PLC
65
2.9.10 Adaptoare si module de interfata
Modulul de interfata FX2N-232IF (cu conectare in
partea dreapta)
Modulul de interfata FX2N-232IF se poate utiliza
cu unitati de baza FX2N, FX2NC si FX3U. Ofera o
interfata RS232C, ce se poate utiliza pentru
comunicarea cu PC-uri, imprimante seriale,
modemuri, cititoare de coduri de bare, etc.
Comunicatia este administrata prin programul de
PLC. Atat datele transmise, cat si cele
receptionate sunt stocate in bufferele proprii
ale modulului.
66
2.9.10 Adaptoare si module de interfata
Caracteristici de baza si compatibilitati de
utilizare
67
2.9.11 Accesorii pentru module de comunicatie
Adaptoare de conexiune Adaptoarele de conexiune
(denumite FX-CNV-BD) se monteaza direct pe
unitatea de baza. Acestea sunt necesare pentru
conectarea modulelor de comunicatie de tip FX-ADP
(FX0N-232-ADP, FX2NC-485-ADP, etc.) in partea
dreapta a unitatilor de baza.
68
2.9.11 Adaptoare de magistarala
FX2N-CNV-IF
Adaptorul de magistrala FX2N-CNV-IF permite
integrarea modulelor I/O si a modulelor speciale
din vechea serie FX in sisteme cu unitati de baza
FX2N.
se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta
serie nu se poate utiliza cu unitati de baza din
aceasta serie
Compatibilitate
69
2.9.12 Adaptoare analogice setpoint
Aceste adaptoare analogice setpoint permit
utilizatorului setarea a 8 valori de tip
analogic. Valorile cuprinse intre 0 si 255
corespunzatoare pozitiilor potentiometrelor sunt
cititite in controller si se pot utiliza in
program ca valori prescrise pentru timere,
contoare sau registri de date. Fiecare
potentiometru se poate citi si echivalent cu un
comutator rotativ cu 11 pozitii (pozitiile de la
0 la 10). Valorile setate prin potentiometre se
citesc prin programul de automat cu instructiunea
dedicata VRRD, daca potentiometrele se utilizeaza
in modul analogic si cu instructiunea VRSC, daca
potentiometrele se utilizeaza ca si comutatoare
rotative. Adaptoarele analogice setpoint se
instaleaza direct pe unitatea de baza, nu ocupa
spatiu suplimentar si nu necesita sursa de
alimentare separata.
70
2.9.12 Adaptoare analogice setpoint
se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta
serie nu se poate utiliza cu unitati de baza din
aceasta serie
71
2.10 Configurarea sistemelor
Un sistem FX minimal consta in unitatea de baza
propriu-zisa aceasta include sursa, unitatea
centrala si un numar de I/O, in functie de model.
Sistemul se poate extinde prin adaugarea de
module de extensie I/O digitale sau module pentru
functii speciale. Optiunile disponibile sunt
prezentate in sectiunile 2.8 si 2.9. Unitati de
baza Unitatile de baza sunt disponibile cu un
numar diferit de I/O de la 10 la 128 de puncte.
Configuratia maxima posibila in seria FX ajunge
la 384 puncte in cazul FX3U. Unitati de extensie
de tip board Unitatile de extensie de tip board
se instaleaza direct pe unitatile de baza, nu
ocupa spatiu suplimentar si nu ocupa puncte I/O
in spatiul de adresare al CPU-ului. Sunt
disponibile pentru un numar redus de I/O (2 la 4)
si pot fi utilizate impreuna cu unitati de baza
FX1S si FX1N. In acelasi format sunt disponibile
si module de interfata RS232 sau RS485.
72
2.10 Configurarea sistemelor
Module de extensie I/O Pentru extinederea
numarului de intari / iesiri a unitatilor de baza
FX1N, FX2N si FX3U sunt disponibile unitati de
extensie modulare (care nu sunt echipate cu sursa
de alimentare proprie) si unitati de extensie
compacte (care inglobeaza si o sursa de
alimentare). Pentru unitatile de extensie
modulare, alimentate din unitatea de baza,
trebuie calculat consumul din sursa de 5Vcc de pe
magistarala, intrucat acesta suporta un numar
limitat de module de extensie. Module de Functii
Speciale / Adaptoare Speciale O gama larga de
module de extensie pentru functii speciale este
disponibila pentru automatele FX1N, FX2N si FX3U.
Acestea acopera functii de comunicatie in retea,
control analogic, procesare de semnale de
temperatura, iesiri in frecventa, etc. (pentru
mai multe detalii va rugam sa vedeti sectiunea
2.9)
73
2.10 Configurarea sistemelor
Posibilitati de extensie
74
2.10.1 Module tip adapter (ADP) FX3U
Pana la 10 module de tip adapter pot fi instalate
in partea stanga a unitatilor de baza FX3U.
Utilizarea modulelor de tip adapter trebuie sa
respecte urmatoarele reguli
Module de intrari / iesiri de tip adapter
High-speed La o unitate de baza FX3U pot fi
conectate maxim doua module high-speed de intrari
FX3U-4HSX-ADP si maxim doua module high-seed de
iesiri FX3U-2HSY-ADP. In cazul in care in partea
stanga a unitatii de baza mai urmeaza sa se
monteze si alte tipuri de module, modulele I/O
high-speed trebuie conectate cu prioritate
(primele). Un modul special high-speed I/O nu
trebuie montat in partea stanga a unui modul de
comunicatie sau a unui modul analogic.
75
2.10.1 Module tip adapter (ADP) FX3U
Utilizarea combinata a modulelor analogice si de
comunicatie tip ADP Modulele analogice si de
comunicatie de tip adapter pot fi conectate la
magistarala ADP numai prin intermediul unui
adaptor de magistrala sau al unei interfete de
tip board.
76
2.10.1 Module tip adapter (ADP) FX3U
Utilizarea combinata a modulelor de comunicatie
ADP si de tip board Cand in locul unui adaptor de
magistrala FX3U-CNV-BD este utilizat un modul de
interfata tip board FX3U-232-BD, FX3U-422-BD,
FX3U-485-BD, sau FX3U-USB-BD, se mai poate
utiliza numai un singur modul ADP FX3U-232ADP
sau FX3U-485ADP.
77
2.10.1 Module tip adapter (ADP) FX3U
Utilizarea combinata a modulelor ADP I/O
high-speed, a modulelor analogice si de
comunicatie de tip ADP Cand toate aceste tipuri
de module sunt utilizate impreuna, conectati
modulele high-speed imediat in partea stanga a
unitatii de baza. Aceste module nu pot fi
conecate in partea stanga a modulelor analogice
sau de comunicatie.
78
2.10.2 Reguli de baza pentru configurarea
sistemelor
Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere cand
se configureaza un sistem cu unitati de extensie
pentru I/O digitale si module cu functii
speciale          Capaciatea sursei de 5 Vcc de
pe magistrala          Capaciatea sursei de 24
Vcc          Numarul total de puncte I/O trebuie
sa fie mai mic decat numarul maxim suportat de
unitatea de baza utilizata. Figura din pagina
urmatoare prezinta module de repartizare
a consumurilor in cazul unei configuratii FX3U.
79
2.10.2 Reguli de baza pentru configurarea
sistemelor
Modulele de extensie si modulele pentru functii
speciale se alimenteaza din unitatea de baza, din
unitatea de extensie compacta (cu sursa proprie)
sau din modulul sursa cel mai apropiat, din
stanga acestora.
80
2.10.2 Reguli de baza pentru configurarea
sistemelor
Calculul consumurilor Alimentarea modulelor de
extensie este asigurata din sursa interna a
unitatii de baza, din sursa interna a unitatilor
de extensie compacte, sau dintr-un modul sursa,
disponibil numai in cazul sistemelor FX3U.
Exista trei tipuri de surse interne - 5Vcc -
24Vcc (pentru utilizarea interna) - 24Vcc pentru
utilizari externe (numai pentru unitatile de baza
cu alimentare in ca).Tabelul de mai jos
prezinta capacitatile acestor surse, functie de
tipul unitatii de baza
81
2.10.3 Matricea de calcul a surselor
In matricea de calcul de mai jos, valoarea din
celula aflata la intersectia dintre numarul de
intrari adaugate in sistem (axa orizontala) cu
numarul de iesiri adaugate in sistem (axa
verticala) indica rezerva de curent a
configuratiei. Matricea de calcul pentru
FX3U-16MR/ES, FX3U-16MT/ES, FX3U-16MT/ESS,
FX3U-32MR/ES, FX3U-32MT/ES or FX3U-32MT/ESS
82
2.10.3 Matricea de calcul a surselor
Matricea de calcul pentru FX3U-48MR/ES,
FX3U-48MT/ES, FX3U-48MT/ESS, FX3U-64MR/ES,
FX3U-64MT/ES, FX3U-64MT/ESS, FX3U-80MR/ES,
FX3U-80MT/ES, FX3U-80MT/ESS, FX3U-128MR/ES,
FX3U-128MT/ES sau FX3U-128MT/ESS
83
2.10.3 Matricea de calcul a surselor
Unitati de baza cu alimentare in cc Deoarece
unitatile de baza cu alimentare in cc nu sunt
echipate cu iesire sursa 24Vcc pentru utilizari
externe, acestea prezinta restrictii suplimentare
de extensibilitate. Matricea prezentata mai jos
indica limitele de extensibilitate atunci cand
valoarea tensinii sursei de alimentare se
incadreaza intre 16.8 V si 19.2 V. Limite de
extensibilitate pentru FX3U-16MR/DS,
FX3U-16MT/DS, FX3U-16MT/DSS, FX3U-32MR/DS,
FX3U-32MT/DS sau FX3U-32MT/DSS
84
2.10.3 Matricea de calcul a surselor
Limite de extensibilitate pentru FX3U-48MR/DS,
FX3U-48MT/DS, FX3U-48MT/DSS, FX3U-64MR/DS,
FX3U-64MT/DS, FX3U-64MT/DSS, FX3U-80MR/DS,
FX3U-80MT/DS sau FX3U-80MT/DSS
85
2.11 Alocarea intrarilor / iesirilor
Alocarea intrarilor / iesirilor in configuratiile
MELSEC FX este fixa si nu poate fi modificata. La
punerea sub tensiune, unitatea de baza aloca
automat adresele intrarilor / iesirilor (X/Y)
pentru unitatile de extensie modulare si compacte
conectate in sistem. In acest fel nu este
necesara precizarea adreselor intrarilor /
iesirilor printr-o procedura de parametrizare.
Pentru modulele de functii speciale nu se aloca
adrese de intrari / iesiri.
86
2.11.1 Conceptul de alocare a I/O
Numerotarea intrarilor / iesirilor (X/Y) se face
in sistemul octal Se utilizeaza numai cifrele
de la 0 la 7. Dupa 7 urmeaza 10 si nu 8. Tabelul
alaturat prezinta corespondenta intre sistemul
zecimal si cel octal de numerotare
87
2.11.1 Conceptul de alocare a I/O
Numerotarea intrarilor / iesirilor de pe modulele
si unitatile compacte de extensie Alocarea
intrarilor / iesirilor de pe modulele adaugate in
sistem se face in continuarea celor alocate
pentru modulele anterioare, in ordine crescatoare
de la stanga (unitatea de baza) la
dreapta. Pentru fiecare modul punctele I/O se
aloca incepand cu multiplu intreg de 8 (digitul
mai putin semnificativ trebuie sa inceapa cu 0).
De exemplu, cand ultima iesire alocata pe modulul
anterior este Y43, iesirile de pe urmatorul modul
se aloca incepand cu Y50.
88
2.11.2 Adresele modulelor de functii speciale
Cum la o unitate de baza se pot adauga mai multe
module de functii speciale este necesar ca
fiecare modul sa aibe un identificator unic in
asa fel incat sa poata fi adresat pentru
transferul de date. In cazul seriei FX fiecarui
modul de functii speciale ii este alocata in mod
automat o adresa cuprinsa intre 0 si 7,
consecutiv de la stanga la dreapta, in functie de
pozitia pe care o ocupa fizic fata de unitatea de
baza.
Modul functii speciale 0
Modul functii speciale 1
Modul functii speciale 2
89
3. GX Developer
Exemplele din aceste curs sunt create in mediul
de programare si monitorizare GX
Developer. GX-Developer este un pachet de
software ce ruleaza sub Windows si permite
utilizatorilor editarea programelor pentru
automatele programabile Mitsubishi. A fost
dezvoltat de Mitsubishi Electric si este derivat
din mediul mai vechi, destul de popular, MEDOC
ce rula sub DOS.
90
3.1 Avantajele GX Developer
GX Developer este un software Windows si acest
lucru ii confera trasaturi avansate ce
includ    Toate functiile pot fi accesate rapid
utilizand butoane, din structura de meniuri sau
prin combinatii de taste.    Simbolurile Ladder
Diagram se acceseaza rapid, atat din bara de
icon-uri cat si folosind combinatii de taste.
   Modificarile pot fi facute rapid, atat in
modul off-line cat si On-line. Modificarile se
pot inscrie automat, chiar daca PLC-ul este in
modul Run.   Utilizarea fara restrictii a
clipboardului Windows permite editarea rapida si
eficienta a programului.
91
3.1 Avantajele GX Developer
   Sunt oferite facilitati de monitorizare ce
includ grupuri compacte de date, liste
predefinite de date, monitorizarea directa a
bufferelor de memorie a modulelor de functii
speciale. Elemente diferite ale programului
ladder pot fi monitorizate de asemenea
simultan.   Functii avansate de diagnosticare
si cautare a erorilor.    Posibilitati
dezvoltate de documentatie program si help
contextual    Facilitati pentru dezvoltarea
structurata a programelor, pentru o urmarire si
depanare mai usoara a programelor complexe.
92
3.2 Configurarea mediului de programare
Procedura Se lanseaza GX Developer de pe desktop
sau din Programs gt MELSOFT Applications. Ecranul
initial arata ca in imaginea de mai jos.
93
3.2 Configurarea mediului de programare

Din meniul principal se selecteaza View si apoi
Toolbar. Deselectati optiunile care nu sunt
marcate X, selecati OK si ecranul va arata ca in
figura alaturata.
94
4. Crearea unui proiect
4.1 Examplu program PLC (Ex _Prog1)
Acest program permite comutarea ON/OFF a unei
iesiri, de exemplu Y0, cu o frecventa controlata,
de exemplu 1 secunda ON, 1 secunda OFF. Iesirea
Y1 va avea o stare inversa iesirii Y0. Cand Y0
este OFF Y1 este ON si vice versa.
Programul PLC Ladder Diagram
95
4.1.1 Numarul de linie
In descrierile care urmeaza se vor face referiri
la numerele de linie. Un numar de linie este
numarul pasului de program al primului element al
liniei respective. Din acest motiv nu vor creste
in mod consecutiv cu o pozitie de la linia
curenta la cea urmatoare si va depinde de numarul
de pasi de program utilizati de elementele liniei
curente. Numarul de pasi de program utilizati de
fiecare element al liniei variaza in functie de
automatul utilizat.
96
4.2 Inceperea unui proiect
Din meniul Project se selecteaza New Project
In fereastra New Project se fac selectiile ca in
imaginea alaturata
97
4.3 Simbolurile Ladder Diagram

• Bobina

Contact normal deschis

• Functie

• Contact normal inchis

• Contact normal deschis - conexiune paralela

Editarea programului in modul Ladder Diagram se
poate face fie utilizand mouse-ul pentru
selectarea elementului necesar.          utiliz
and tasata functionala corespunzatoare
elementului mecsar.

• Contact normal inchis - conexiune paralela

• Linie (conexiune) verticala

• Linie (conexiune) orizontala

98
4.4 Structura de proiect (Project Data List)
Structura de proiect este afisata in partea
stanga a ferestrei de editare a proiectului, ca
in imaginea de mai jos. Este utilizata pentru
navigarea usoara intre diversele elemente ale
proiectului. Formatul listei nu este identic
pentru toate unitatile PLC, acest format
depinzand de modelul de PLC pentru care este
creat proiectul.
99
4.5 Afisarea / ascunderea ferestrei Project Data
List
Din meniul principal se selecteaza View si se
puncteaza Project data list pentru selectare sau
deselectare. Se poate utiliza si combinatia de
taste asociata Alt0.
Noua forma de afisare este prezentata alaturat.
100
4.6 Editarea in modul Ladder Diagram

• Introducerea primului contact, contact normal
  deschis X0
• Folosind mousul sau tasta F5 se selecteaza
  contactul normal deschis
• Se introduce de la tasatatura X0.

Introducerea celui de al doilea contact, contact
normal inchis T1. Utilizand tasataura, se
introduce -        T1 -        Select OK
101
4.6 Editarea in modul Ladder Diagram
Output, Timer T0 -        Tasta functionala
"F7" -        T0 -        Spatiu -        K10
Similar se editeaza si restul secventei din
imaginea alaturata.
102
4.7 Conversia in formatul lista de instructiuni
Selectati functia Convert. Alternative click pe
oricare din butoanele alaturate sau si mai simplu
apasati tasta F4.
103
4.8 Salvarea Proiectului

• Pentru salvarea proiectului pe hard disk se
  poate proceda astfel
• Din meniul principal se selecteaza Project si
  apoi Save.
• Se apasa click pe butonul din tool bar.

104
5. Modul de editare Instruction List (lista
instructiuni)
5.1 Programul Ex_Prog1 in format Instruction List
Pentru vizualizarea programului Ex_Prog1 in modul
Instruction List, din meniul principal se fac
urmatoarele selectii -        View -       
Instruction List
105
5.1 Modul de editare Instruction List (Ex_Prog1)
Formatul de editare Ladder Diagram- Ex_Prog1
Formatul de editare Instruction List - Ex_Prog1
106
5.2 Explicatii referitoare la programarea in
Instruction List
Inceperea unei linii de program (retea, rang de
program) Cand primul contact al unei linii de
program este un contact normal deschis, in modul
de editare Instruction List instructiunea
echivalenta este - LD (Load). Cand primul
contact al unei linii de program este un contact
normal inchis, in modul de editare Instruction
List instructiunea echivalenta este - LDI (Load
Inverse)
107
5.2 Explicatii referitoare la programarea in
Instruction List
Contacte in Serie Cand sunt necesare mai multe
contacte in serie pentru a obtine o conditie de
iesire, fiecare dintre acestea trebuie utilizate
in variantele corecte, mormal deschis sau normal
inchis. de ex. X0 ON, T1 OFF Ca bobina T0 sa fie
alimentata, intrarea X0 trebuie sa fie activa si
contactul T1 sa nu fie actionat. Aceasta secventa
se transcrie in setul de instructiuni astfel LD
X0 ANI T0 Dupa contactul de inceput de
linie, pentru orice alte contacte conectate in
serie se folosesc urmatoarele instructiuni AND
pentru contacte normal deschise ANI pentru
contacte normal inchise
108
6. Functia de cautare
6.1 Cautarea unui pas de program
Se revine in modul Lader Diagram din meniul View
Ex_Prog1 va arata ca mai jos
Din meniul principal se selecteaza Find/Replace.
Apoi se selecteaza Find step no.
109
6.2 Cautarea unui device
Din meniul Find/Replace, se selecteaza Find
device. Se deschide fereastra de cautare din
figura de mai jos
Se introduce T0. Se selecteaza Find Next. In
fereastra de editare Ladder Diagram cursorul este
pozitionat pe bobina T0 din prima linie.
Prin selectarea din nou a butonului Find Next,
cursorul este pozitionat pe urmatoarea pozitie
unde este intalnit T0 (contactul normal deschis
din linia 5). Similar, selectand inca o data Find
Next cursorul se repozitioneaza pe urmatoare
aparitie a T0, in linia 10. Se repeta operatiunea
Find Next pana cand toate elementele T0 sunt
gasite. In acest moment se afiseaza o alta
fereastra in care se semnalizeaza ca operatiunea
de cautare este completa. Se selecteaza OK si
apoi se inchide fereastra Find device.
110
6.3 Cautarea unei instructiuni
Din meniul principal se fac urmatoarele
selectii. -        Find/Replace. -        Find
instruction. Utilizand bara de selectie din
partea stanga se selecteaza simbolul de contact
normal inchis si in casuta din partea dreapta se
introduce de la tasatura T1. Click buton Find Next
111
6.4 Lista de aparitii in program ale unui device
(Cross Reference List)
Din meniul principal se selecteaza Find/Replace
si apoi Cross reference list. Este afisata
fereastra alaturata
112
6.4 Lista de aparitii in program ale unui device
(Cross Reference List)
In fereastra Find device introduceti T0
Se selecteaza butonul Execute si toate aparitiile
lui T0 in programul Ex_Prog1 vor fi afisate prin
pasul de program si forma de aparitie, contact
sau bobina.
113
6.5 Lista device-urilor utilizate
Din meniul principal se selecteaza Find/Replace
si apoi List of used devices. Fereastra care
apare arata ca in imaginea alaturata.
114
6.5 Lista device-urilor utilizate in program
Se poate observa ca pentru X0 pe coloana de
contact este marcat un asterisc '. Acest lucru
indica faptul ca X0 este utilizat sub forma de
contact in proiectul Ex_Prog1. Daca se introduce
in fereastra Find device T0 si se comanda Execute
se poate observa ca timerele T0 si T1 sunt
marcate ca utilizate de proiectul Ex_Prog1
115
7. Copierea proiectelor
7.1 Copierea proiectului Ex_Prog1
Din meniul principal se selecteaza Project
116
7.1 Copierea proiectului Ex_Prog1
Se modifica Project name in Ex_Prog2
117
8. Modificarea programului in modul de editare
Ladder Diagrams
8.1 Modificarea proiectului Ex_Prog2
In acest moment Ex_Prog2 este identic cu Ex_Prog1.
118
8.1 Modificarea proiectului Ex_Prog2
119
8.2 Inserarea unui nou Contact
Comutarea intre modul Insert si OverWrite se
face prin apasarea tastei ltInsertgt de la
tastatura. Selectia curenta este afisata in una
din casutele din bara de stare de jos. Utilizand
tastele sageti sau mouse-ul se pozitioneaza
cursorul pe contactul normal inchis al T1. Pentru
contact normal inchis se selecteaza sau se
apasa F6 de la tasatura. Se introduce contactul
X1 si se apasa ltEntergt Linia 0 va include acum
si contactul normal inchis al X1.
120
8.3 Schimbarea unui Device
Se apasa tasata "Insert" pentru revenirea in
modul Overwrite. Indicatia din bara de stare va
redeveni si cursorul va deveni din
nou albastru.
Mutam cursorul pe contactul normal inchis al
timer-ului T0 de pe linia 11. Prin dublu click cu
mousul sau apasand tasta Enter este afisata
fereastra din imaginea de mai jos
121
8.3 Schimbarea unui Device
Folosind selectorul de simboluri din stanga se
selecteaza contactul normal deschis.
Se inlocuie T0 cu M8013 si se apasa OK. Se apasa
F4 sau butoanele pentru compilarea
modificarii facute. Programul va arata ca in
imaginea de mai jos
122
8.4 Inserarea unei ramificatii
Se apasa butonul Draw vertical line
sau direct de la tasataura ltShiftgtF9
Se muta cursorul cu o linie mai jos si se
selecteaza butonul Output coil. Se
introduce C0 K10
123
8.4 Inserarea unei ramificatii
Apoi se apasa F4 sau butonul pentru
compilarea programului. Secventa editata va arata
Cu cursorul pozitionat la inceputul liniei 16 se
selecteaza contactul normal deschis al intrarii
X2. Pentru introducerea instructiunii PLS M0 se
selecteaza butonul din tool bar si se
introduce de la tastatura PLS M0. Display-ul va
arata
124
8.4 Inserarea unei ramificatii
Se selecteaza OK sau se apasa tasta ltEntergt. Se
apasa F4 sau pentru compilarea programului.
Se repeta procedura de mai sus pentru urmatoarea
linie cu instructiune RESET pentru C0 (RST C0).
Programul va arata in modul urmator
125
8.5 Inserarea unui nou bloc (secventa) de program
Urmatoarele doua linii (din chenarul rosu) vor fi
inserate dupa linia 11.
126
8.5 Inserarea unui nou bloc de program (secventa
de program)
Cu cursorul pozitionat la inceputul linie 16,
selectati Insert Line din meniul Edit
Se introduc elementele de program din figura din
pagina anterioara si se apasa F4 sau butoanele
pentru compilarea programului.
Se repeta aceeasi procedura si pentru inserarea
celei de a doua linii. Modificarile introduse vor
arata ca in pagina anterioara.
127
9. Functia de stergere
9.1 Consideratii generale
Cand se modifica un program Ladder Diagram, poate
deveni necesara nu numai adaugarea de secvente de
program, ci si stergerea unei parti / unor parti
de program. Proiectul Ex_Prog3 va fi utilizat
pentru exemplificarea posibilitatilor de stergere
in program         a unui contact         a
unei parti de linie.         a unei linii
intregi         mai multe linii dintr-o singura
operatiune de stergere Dupa toate modificarile ce
se vor face programul Ex_Prog3 va arata ca in
figura de mai jos
128
9.2 Stergerea unui contact
Se pozitioneaza cursorul pe contactul normal
inchis X1.
Pentru stergerea contactului X1, se selecteaza cu
tasta F9 linia orizontala
Se apasa F4 sau butoanele pentru
compilarea modificarii facute. Programul va arata
129
9.3 Stergerea unei ramificatii
Vom sterge ramificatia din linia 5. Se
pozitioneaza cursorul pe ramificatia de pe linia
5 ca in imaginea de mai jos.
Din meniul Edit se selecteaza Delete Line sau se
utilizeaza combinatia rapida de taste
"ShiftDelete.
130
9.3 Stergerea unei ramificatii
Se apasa tasat F4 sau butoanele
pentru compilarea modificarilor
131
9.4 Stergerea unei linii
Se pozitioneaza cursorul la inceputul liniei 5 in
partea stanga a zonei de editare (in partea
stanga a barei de potential). Se selecteaza
meniul Edit si apoi Delete line sau prin apasarea
simultana a tastelor "ShiftDelete. Linia va fi
stearsa in intregime si programul va arata ca in
imaginea de mai jos
Dupa compilare observati schimbarea numarului de
linie
Obs Numarul liniei s-a schimbat dupa compilare!
132
9.5 Stergerea mai multor linii
Se apasa click cu mouse-ul la inceputul liniei 5,
in partea stanga a zonei de editare. Cu butonul
stanga apasat se selecteaza secventa de program
pana la functia RST C0 in linia 22. Se elibereaza
butonul mouse-ului. Programul va arata ca in
imaginea alaturata.
133
10. Crearea documentatiei de program
10.1 Un nou exemplu de program Ex_Prog4
Din meniul Project, se selecteaza New Project sau
mai simplu apasati tasatele ltCtrlgtN. Se va
deschide fereastra New Project alaturata.
134
10.1 Noul exemplu de program Ex_Prog4
Introduceti secventa de program Ladder Diagram
conform procedurilor descrise in sectiunile
precedente ale acestui curs.
135
10.2 Utilizarea comentariilor
Puncte generale Urmatoarea sectiune prezinta
cateva facilitati oferite de GX Developer in ceea
ce priveste introducerea comentariile in program.
Inainte de a proceda la descrierea acestor
facilitati, este necesara clarificarea catorva
aspecte privind optiunile de includere a
comentariilor de block (Statements) si de bobina
(Notes) in programul sursa si posibilitatile de
incarcare a acestora in memoria program impreuna
cu codul.
Diferente Urmatoarele setari sunt diferite,
functie de seria de PLC selectata.
136
10.2 Utilizarea comentariilor
Comentarii de bloc / Comentarii de bobina
(Statements/Notes) Pentru selectia Separate
comentariile de bloc (statements) si comentariile
de bobina (Notes) se salveaza numai in structura
de proiect. Daca se transfera proiectul din PLC
aceste comentarii vor fi afisate (refacute) numai
daca exista pe PC-ul cu care se lucreaza
proiectul sursa ce contine aceste informatii.
137
10.2 Utilizarea comentariilor
Comentariile Pot fi inscrise in PLC impreuna cu
programul cod daca in meniul de optiuni de
transfer se selecteaza si optiunea COMMENT
138
10.2 Utilizarea comentariilor
Pentru a fi posibil transferul comentariilor in
memoria interna a PLC-ului trebuie alocata o zona
de memorie prin parametrizare (PLC Parameter
editor)
Butoanele referitoare la comentarii Sunt
disponibile trei butoane pentru selectarea
optiunile privind comentariile Aceste butoane
se pot utiliza numai in starea Write a
programului si au actiune cu retinere click
pentru activare, click din nou pentru dezactivare.
139
10.3 Comentarii pentru device-uri
Cu programul Ex_Prog4 in fereastra de editare se
selecteaza butonul Comments
Introduceti comentariul "START" in text box si
apasati Enter sau click OK. Mutati cursorul pe X1
si apasati ltEntergt sau dublu click din mouse.
Repetati procedura pentru Y0 si introduceti
comentariile ca in figura de mai jos.
140
10.4 Accesarea comentariilor din structura de
proiect
Vizualizarea si editarea comentariilor se poate
face si in format tabelar prin accesarea din
navigatorul de proiect a directorului Device
comment gt COMMENT
141
10.5 Formatul comentariilor
GX Developer va limita formatul de afisare la 4 x
8 sau 3 x 5 caractere, in functie de setarea din
meniul View gtgtgt Comment format
142
10.5 Formatul comentariilor
Reamintim ca structura de proiect poate fi
comutata on/off cu butonul sau prin
activarea / dezactivarea selectorului Project
Data List din meniul View.
143
10.5 Formatul comentariilor
Completati comentariile programului ladder ca in
figura alaturata.
144
10.6 Comentariile de block (Statements )
Cu programul Ex_Prog4 in fereastra de editare se
selecteaza butonul Statement
145
10.6 Comentariile de bloc (Statements)
Completati programul ladder ca in figura
alaturata.
146
11. Domeniul intrarilor / iesirilor
11.1 Verificare domeniului de intrari / iesiri
Din structura de proiect, se acceseaza prin dublu
click meniul Parameter gtgtgt PLC Parameter
147
11. Domeniul intrarilor / iesirilor
Domeniile posibile de alocare sunt prezentate in
coloanele din partea dreapta. Functie de
configuratia utilizata limitele Start si End
se pot modifica. Dupa setare folositi butonul
Check pentru verificarea de catre sistem a
corectitudinii domeniilor setate.
148
12. Incarcarea unui proiect in PLC
12.1 Setarea canalului de comunicatie
Din meniul Online, selectati Transfer Setup
149
12.1 Setarea canalului de comunicatie
Va apare fereastra din imaginea de mai jos
150
12.1 Setarea canalului de comunicatie
Dublu click pe butonul galben PC side I/F-
Serial. gtgtgt va apare urmatoarea fereastra de
dialog
Selectati RS-232C si portul COM pe care aveti
conectat cablul de transfer si click OK
151
12.1 Setarea canalului de comunicatie
Click pe butonul Connection Test pentru a
verifica daca este OK comunicatia PC-PLC.
152
12.1.1 Setarea rutei de comunicatie
Pentru a obtine o imagine a rutelor de conexiune
posibile selectati butonul System image
153
12.2 Stergerea memoriei PLC
Procedura Selectati Clear PLC Memory din meniul
Online Menu
Cand apare fereastra de mai jos, comandati
Execution
154
12.3 Inscrierea programului in PLC
Din meniul principal, selectati Online gtgtgt Write
to PLC.
155
12.3 Inscrierea programului in PLC
Se va deschide fereastra de transfer alaturata
Pentru ca atat programul cat si parametrii
proiectului Ex_Prog4 sa fie transferati in PLC,
selectati butonul ParamProg
156
13. Executarea unui program
Lansarea in executie (rularea) proiectului
Ex_Prog4 programul Ladder Diagram din GX
Developer, se face in modul urmator Comutatorul
RUN/STOP de pe unitatea de baza se comuta pe
pozitia RUN. Intrarea X0 se comuta ON si apoi
OFF. Y0 va ramane in stare ON. Se comuta intrarea
X2 in mod repetat si se observa ca dupa 10
operatii iesirea Y1 va incepe sa comute
intermitent cu frecventa de 1Hz. Dezactivati
momentan intrarea X3 si observati ca Y1 va comuta
in stare OFF. (Observati ca pentru functia de
RESET este utilizat contact normal inchis si ca
pentru validarea contorizarii intrarea X3 trebuie
sa fie in stare ON) Activati momentan X1 si
observati ca Y0 va comuta OFF.
157
14. Functia de monitorizare
14.1 Monitorizarea programului Ex_Prog4
Din meniul principal se