REZISTENTA ANTIINFECTIOASA DOB

1
REZISTENTA ANTIINFECTIOASA DOBÂNDITA
2
Pasi initiali în recunoasterea agentilor
infectiosi

• Sistemul rezistentei naturale recunoaste molecule
  de suprafata care sunt
• comune multor agenti infectiosi
• neschimbate în cursul evolutiei filogenetice
• neexprimate de tesuturilor gazdei

Patternuri microbiene (tipare) Agentii microbieni
care exprima aceste tipare pot fi recunoscuti si
eliminati de celule care utilizeaza sisteme
neschimbate, bine conservate de recunoastere,
care includ patternurile de recunoastere ale
neutrofilelor si macrofagelor
3
Patternurile microbiene si patternurile de
recunoastere
CD11b/CD18 CD11c/CD18 CD14 Receptori pentru
manoza
Lipopolizaharide bacteriene ?-1-3-glucan
fungic Lipofosfoglican la Leishmanii Hemaglutinine
B si V
4

• Esecul rezistentei naturale în recunoasterea
  agentilor infectiosi se produce când agentul
  infectios
• nu exprima la suprafata un pattern microbian
  comun
• îsi schimba rapid moleculele de suprafata
• evolueaza mai rapid decât rezistenta naturala
• Recunoasterea antigenspecifica prin sistemul
  imunitatii dobândite s-a dezvoltat pentru a
  depasi aceasta problema

5
Raspunsul celular la substantele microbiene
Recunoastere înnascuta Recunoastere dobândita
Fiecare celula recunoaste o singura
substanta FLEXIBILA si VARIABILA
Diferite substante microbiene INVARIABILA
6
Sistemul imun

• discrimineazã selful de non-self
• rãspunde prin efectori umorali si celulari care
  vor elimina ceea ce este strãin organismului,
  mentinând astfel individualitatea si
  integritatea acestuia
• memoreazã acest rãspuns

7
Functionalitatea sistemului imun se bazeazã pe
complementaritatea stericã dintre doi parteneri

• Antigen - non-self, are capacitatea de a induce
  modificari biologice ale sistemului imun, care
  constau, în esenta în aparitia
• efectorilor imuni umorali (anticorpi) si
• celulari (limfocite sensibilizate).
• Receptorul pentru antigen - din partea
  organismului
• anticorp în ser si secretii si
• receptor pentru antigen când se constituie
  ca parte componenta a membranei celulare a
  limfocitelor (BCR pentru limfocitul B si TCR
  pentru limfocitul T).
• Reactiile imunologice
• fiziologice - asigura imunitatea
  organismului si pe care omul încearca sa le
  provoace artificial prin imunizare pasiva
  (seroterapie) sau activa (vaccinare).
• imunopatologice - defavorabile organismului

8
1. Antigenul

• 1.1.Definitie
• 1.2. Factori care influenteaza antigenitatea
• 1.3. Antigenele de histocompatilitate
• 1.4. Antigenele microbiene

9
1.1. Antigenele. Definitie.

• Substante pe care organismul le percepe ca non
  self, care produc un raspuns imunitar si sunt
  capabile sa reationeze cu receptorii specifici
• Antigenele complete
• Imunogenitate capacitatea de a induce un RI
• Antigenicitateproprietatea de a reactiona
  specific cu efectorii imuni a caror producere o
  induc
• Antigene incomplete (Haptene)
• Lipsite de imunogenitate
• Antigenicitate
• Sunt imunogene numai în asociere cu un carrier.
  Efectorii imuni rezultati vor reactiona la un
  contact ulterior si cu haptena libera neasociata
  cu un carrier

10
Epitopii

• Epitop partea unui antigen recunoscuta de
  organism ca non self. -mai multi epitopi
  diferiti fata de care Ag sintetizeaza tot atâtia
  AC diferiti - epitopi repetitivi (identici)
• Paratop-partea complementara e efectorului imun
• Pozitia epitopilor esentiala în recunoasterea
  lor de catre limfocitele T sau B

11
Epitopi B epitopi structurali

• Epitopii care vor fi recunoscuti de anticorpi sau
  limfocitele B sunt proeminente ale unor molecule
  ghemuite la suprafata antigenului si se numesc
  epitopi structurali sau epitopi B.
• Acesti epitopi nu sunt antigenici decât în stare
  nativa, denaturarea proteinei modificând aspectul
  acestor epitopi.

12
Epitop T - secvential

• Limfocitele T recunosc doar epitopi situati în
  interiorul moleculei de antigen si care sunt
  peptide scurte (8-10 aminoacizi).
• Acesti epitopi liniari se numesc epitopi
  secventiali sau epitopi T.
• Ei sunt recunoscuti de limfocitelele T doar dupa
  procesarea antigenului de catre macrofag si dupa
  ce ajung la suprafata acestuia.

13
Epitopi

• Deci LB recunoaste epitopul ca o parte a
  moleculei intacte de Ag, recunoaste haptena
• LT îsi vede epitopul corespunzator doar dupa
  descompunerea moleculei, recunoaste partea
  ascunsa din carrier

14

• Antigenele
• timodependente stimulând sistemul imun prin
  intermediul limfocitelor T dupa prelucrare
  macrofagica (proteine)
• timoindependente care stimuleaza direct
  limfocitele B, în stare nativa, fara interventia
  limfocitelor T (polizaharide, epitopi repetitivi)

15
1.2. Factorii care influenteaza imunogenitatea

• Natura chimica proteine, polizaharide, lipide
• Greutate moleculara peste 10.000 discutabil
• Stabilitatea moleculei - gelatina
• Doza
• Ritm
• Calea de administrare
• Cuplarea cu un adjuvant
• componentele de suprafata a bacteriilor care sunt
  asociate corpului bacterian cu rol de adjuvant
• Calendar de vaccinari

16
Provenienta antigenelor

• antigene alogenice, care provin de la
  indivizii aceleiasi specii si împart specia în
  grupe. Un exemplu de astfel de antigene sunt
  antigenele eritrocitare care determina grupele
  sanguine,
• antigene singenice, care provin de la
  acelasi organism
• autoantigene, care sunt substante proprii
  organismului ce au suferit o modificare,
  nemaifiind recunoscute ca self de sistemul
  imunitar
• antigene xenogenice sunt antigene care provin
  de la o alta specie. Astfel de antigene, foarte
  importante în patologia umana, sunt antigenele
  bacteriene.

17
1.3. Antigenele de histocompatibilitate (MHC)
(HLA)

• Un grup de gene de histocompatibilitate-complex
  MHC, care codifica Gp membranare împotriva
  carora se îndreapta RI
• Sunt considerate a fi cauza a rejetului de grefa
• MHC I (domenii a1, a2, a3,ß1) pe toate
  celulele nucleate(absente pe hematii)
• MHC II (domenii a1, a2, ß1, ß2) doar pe CPA
  (pe macrofage)
• MHC III
• MHC I si MHC II - recunoasterea Ag de catre LT,
  deci initiaza RI-constituind baza rezistentei
  antiinfectioase dobândite
• Responsabile de restrictia imunologica

18
Complexul major de histocompatibilitate MHC

• LT recunosc Ag straine doar daca sunt în
  asociatie cu MHC
• LTh(CD4) recunosc Ag doar în asociatie cu MHCII
  Ag vor fi prezentate LTh doar de macrofage si LB
  (baza restrictiei imunologice)
• LTc (CD8) vâneaza celulele organismului care
  devin non-self, prin modificarea structurii
  antigenice de suprafata(prin patrundere de virus,
  în cazul microorganismelor ic, sau a
  transformarii tumorale). Ele recunosc Ag doar de
  suprafata doar în asociatie cu MHC I.

19
Complexul major de histocompatibilitate MHC
Limfocite Tc (CD8)
Limfocite Th (CD4)
Ag
?2
?1
?1
Ag
?
?
?2
?3
?
MC / macrofag
MC celule nucleate
MHC I
MHC II
20
1.4. Antigene bacteriene

• antigenele capsulare (Streptococcus
  pneumoniae, Klebsiella, Bacillus anthracis,
  antigenul de învelis Vi al bacilului tific,
  antigenul K al bacilului coli enteropatogen
  etc.),
• antigenele de perete (antigenul O din peretele
  bacteriilor gram-negative, proteina M a
  streptococului de grup A),
• exoenzimele (coagulaza, hemolizinele secretate
  de Staphylococcus aureus, fibrinolizinele
  streptococului beta-hemolitic de grup A etc.),
• exotoxinele (difterica, tetanica, diferitele
  enterotoxine etc.)
• Raspunsul imun în functie de habitat ( extra
  sau intracelular)

21
Superantigene

• Sunt Ag care stimuleaza în mod dramatic ,
  necontrolat proliferarea LT, care au în structura
  receptorului lor pentru Ag anumite specificitati
  vß, fara sa se supuna restrictiei MHC
• Nu se leaga de TCR, ci de partea laterala a TCR
  si a moleculelor MHC aCPA.
• Toxine bacteriene(enterotoxinele
  stafilococice,toxina socului toxic)
• Nu induc un raspuns adaptativ ci o activare a
  masiva a citokinelor cu febra, hipertoxicitate
  sistemica, imunosupresia si soc.
• Ele nu necesita prelucrare macrofagica

22
Receptorii pentru antigen ai limfocitelor
Fiecare receptor pentru antigen se leaga de un ag
diferit Fiecare celula are o specificitate pentru
un singur antigen
23
Organele limfoide
Tesut organizat în care limfocitele
interactioneaza cu celule non limfoide Sediul
maturarii initierii raspunsurilor imune
adaptative ORGANE LIIMFOIDE CENTRALE ORGANE
LIMFOIDE PERIFERICE
Organe limfocide centrale THYMUS maturarea
limfocitelor T MADUVA OSOASA  Maturarea
limfocitelor B
Organe limfoide periferice GANGLIONII
LIMFATICI PULPA ALBA A SPLINEI MALT (tesutul
limfoid asociat mucoaselor Activarea limfocitelor
T si B Fixarea antigenului
24
(No Transcript)
25
Determinanti antigenici
În imunitate, anticorpii blocheaza frecvent
centri activi ai moleculelor care sunt impilicate
în infectie. Acesti centri activi trebuie sa fie
într-o conformatie corecta pentru a se lega de
celule si they rarelz mutate
26
(No Transcript)