Universitatea Crestina

1
Universitatea Crestina Dimitrie
CantemirFacultatea de Relatii Economice
Internationale Brasov

• Cursuri online

2
TEMA 10

• SERVICIILE DE CAZARE

3
Obiective

• Cunoasterea structurilor de cazare turistica
• Cunoasterea criteriilor de clasificare a
  hotelurilor

4
Continut

• 10.1. Retrospectiva dezvoltarii industriei
  hoteliere
• 10.2. Oferta unitatilor de cazare turistica
• 10.3. Structuri de cazare turistica
• 10.4. Clasificari ale hotelurilor
• 10.5. Hotelurile

5
10.1. Retrospectiva dezvoltarii industriei
hoteliere

• De la începutul anilor 1900, pâna la Marea
  Recesiune din anii 30 a fost era marilor
  hoteluri de lux.
• În anii 1960 turismul, inclusiv cel în scop de
  afaceri, a avut o evolutie accelerata. La Londra,
  Paris, Roma, Atena, Hong-Kong, Tokyo s-au
  construit hoteluri mari, moderne. Lanturile
  hoteliere Hilton, Sheraton, Hyatt au continuat sa
  inaugureze hoteluri noi, de capacitati mari si
  care se adresau în special oamenilor de afaceri.
• Valul construirii de noi hoteluri si moteluri
  din anii 1970 si 1980 a creat un surplus de
  capacitate, reducând gradul de ocupare în marea
  majoritate a unitatilor de cazare.

6
10.2. Oferta unitatilor de cazare turistica

• O distinctie importanta a activitatii de cazare
  consta în diferentierea dintre
• cazarea cu servicii
• cazarea fara servicii (self-catering)

7
1.3. Structuri de cazare turistica

• Structurile de cazare turistica cuprind o
  multitudine de forme care pot fi clasificate
  conform criteriului investitiei si pe baza unor
  considerente de rentabilitate, amortizare,
  preturi si clientela specifica în
• hoteliere
• extrahoteliere
• nepermanente.

8
1.4. Clasificari ale hotelurilor

• dupa amplasare hoteluri amplasate în centrul
  orasului, în suburbii, hoteluri amplasate în
  aeroporturi, hoteluri amplasate pe marile artere
  de circulatie sau în statiunile de destinatie.
• dupa tipul pasagerilor hoteluri comerciale,
  hoteluri turistice, hoteluri situate în statiuni
• dupa serviciile oferite hoteluri cu servicii
  complete, hoteluri budget, hoteluri
  self-catering

9
1.4. Clasificari ale hotelurilor

• dupa modalitatea de administrare hoteluri
  independente, hoteluri afiliate la lanturi
  voluntare sau lanturi hoteliere integrate.
• dupa tipul produsului oferit hoteluri cazino,
  hoteluri apartament, hoteluri din cadrul
  centrelor de conferinte etc.
• în functie de pret hoteluri budget, hoteluri
  standard sau de nivel mediu si hoteluri de lux.

10
1.4. Clasificari ale hotelurilor

• În industria hoteliera internationala se
  folosesc, de asemenea, termeni standard pentru a
  descrie tipurile de spatii de cazare. O mare
  parte din acesti termeni îsi au originea în SUA
  si au aplicatie universala
• termenul single
• camera dubla (double room)
• termenul twin
• termenul twin-double

11
1.4. Clasificari ale hotelurilor

• apartamentul (suite)
• apartamentul junior (junior suite)
• lanai-ul
• cabana

12
1.5 Lanturile hoteliere

• Hotelurile reprezinta forma traditionala de
  cazare turistica, devenita, în zilele noastre, o
  activitate economica integrata, creatoare de
  locuri de munca numeroase, directe si indirecte
  si care reprezinta o sursa importanta de venituri
  valutare (atunci când este vorba de turism
  international).
• hotelurile mici, independente, cu gestiune
  familiala, sunt în scadere ca pondere, în timp ce
  lanturile hoteliere se afla în plina expansiune.

13

• Secolul XX a fost marcat de dezvoltarea
  hotelurilor, în special a unor hoteluri de lux
  care aveau sa functioneze sub acelasi nume si sa
  promoveze o politica de management si marketing
  unitara, constituind un lant hotelier.
• De-a lungul timpului, pe plan mondial, s-au
  consacrat doua categorii fundamentale de lanturi
  hoteliere lanturi voluntare, care grupeaza
  hoteluri independente si lanturile hoteliere
  integrate.

14

• Hotelurile independente sunt caracterizate, în
  general, prin dimensiunea lor mica, au un grad de
  echipare redus, sunt putin rentabile si au o
  structura familiala. Dificultatea lor de a se
  adapta la evolutia cererii, în special a cererii
  internationale, le determina sa se grupeze în
  lanturi hoteliere care au o forta promotionala
  ridicata si posibilitati de adaptare.

15

• Lanturile hoteliere voluntare reprezinta o
  asociere libera a unor hoteluri care se
  caracterizeaza printr-o oferta apropiata ca
  specific, scopul constituindu-l promovarea unei
  imagini de marca. Asocierea are la baza unele
  elemente comune care determina o anumita
  afinitate, cum ar fi
• dispunerea în aceeasi zona turistica, geografica
• specificitatea comuna a produsului.

16

• Fiecare aderent îsi pastreaza independenta
  juridica si financiara. Esenta actiunilor
  întreprinse vizeaza adoptarea si aplicarea unei
  strategii promotionale si comerciale comune.
• Din punct de vedere juridic, la nivelul fiecarui
  lant hotelier voluntar se creeaza o societate
  comerciala sau asociatie fara scop lucrativ, ca
  entitate juridica distincta de fondatori.

17

• Principalele avantaje-servicii care pot fi
  oferite hotelurilor aderente de un lant voluntar
  sunt
• campanii promotionale si editarea de ghiduri
  incluzând toate hotelurile aderente, cu difuzare
  pe scara larga în hotelurile lantului, agentii de
  voiaj etc
• centrala de rezervari/birou de rezervari
  informatizat

18

• asocierea la lantul hotelier a unei societati
  furnizoare de echipamente sau produse alimentare
  ori obtinerea de preturi preferentiale în
  relatiile cu furnizorii agreati constituirea
  unei liste a furnizorilor agreati
• acordarea de asistenta tehnica si consultanta de
  gestiune de catre responsabilii alesi si
  salariatii permanenti de la nivelul lantului
• posibilitati de finantare preferentiala
• spalarea lenjeriei.

19

• În general, lanturile voluntare gasesc teren
  prielnic în localitatile mai mici, pe când
  lanturile integrate îsi fac simtita prezenta
  îndeosebi în marile metropole.

20
Lanturile hoteliere integrate 

• Extinderea lanturilor s-a facut prin
• contracte de franciza
• contracte de management
• constructii noi aflate în proprietatea lantului
• fuziuni
• achizitii.

21

• Conceptul de integrare are la baza o filozofie
  manageriala si de marketing de centru de comanda
  exercitata prin intermediul standardelor.
  Secretul ascensiunii marilor companii hoteliere
  consta în mentinerea unei imagini de marca,
  garantate printr-un nivel crescut al
  serviciilor.La nivel mondial, principalele
  lanturi integrate sunt de origine americana.
  Marea majoritate a lanturilor hoteliere folosesc
  strategia integrarii pe verticala.

22

• Lantul hotelier integrat este un ansamblu de
  unitati operationale (hoteluri), care se
  adreseaza unui segment de clientela determinat,
  sub aceeasi marca si în cadrul unei logistici
  comerciale comune.
• Lanturile hoteliere integrate ofera un produs
  coerent si omogen, sub directia unui stat major
  unic, care planifica extinderea lantului,
  politica de înfiintare de noi hoteluri, structura
  organizatorica, angajarea personalului,
  pregatirea personalului si asigura un sistem
  comun de gestiune.
• Lanturilor hoteliere integrate le este
  caracteristica adoptarea unei strategii comune,
  impusa cu strictete de catre centrul unic de
  decizie de la nivelul grupului.
• Exista o conceptie unica de arhitectura si
  amenajare interioara la nivelul fiecarui grup,
  dar se individualizeaza pentru fiecare hotel în
  parte, care trebuie sa se încadreze cu
  arhitecturile lor în mediul ambiant.

23

• Franciza este preferata de cele mai multe grupuri
  hoteliere americane deoarece multiplicarea
  contractelor de franciza se poate face mai rapid.

24

• Principalele avantaje sunt
• pastrarea independentei hotelului
• includerea în sistemul centralizat de rezervari
• participarea comuna la târgurile internationale
• cataloage de prezentare
• strategii de marketing comune
• furnizori comuni si deci costuri mai mici pentru
  hoteluri.

25

• Francizorul aduce normele sale, firma, experienta
  si reputatia sa. Societatea de franciza este o
  societate comerciala (în general o societate
  anonima) pentru care hotelierul este un client,
  dar si un asociat. Societatea de franciza aduce
  francizatului ajutorul sau tehnic si financiar
  pentru a monta investitia, ea ajuta la
  administrare, prin serviciul sau comercial si de
  rezervare centralizat si informatizat, prin
  publicitate si prin consiliere în materie de
  echipament si gestiune.
• Francizatul aduce capitalul sau personal de
  ordinul a 30 din investitie si îsi asuma riscul
  financiar pe ansamblul investitiei hoteliere.
  Hotelul sau beneficiaza de criteriile de
  standardizare si rentabilizare ale lantului

26
Expresii si concepte cheie

• Structuri de cazare hoteliere
• Structuri de cazare extrahoteliere
• Structuri de cazare nepermanente

27
Bibliografie

• Cristureanu Cristiana, Economia ?i politica
  turismului interna?ional, Casa Editoriala pentru
  Turism ?i Cultura Abeona, Bucure?ti, 1992
• Cristureanu Cristiana, Strategii ?i tranzactii în
  turismul international, Editura C.H.Beck,
  Bucure?ti, 2006
• Draica Constantin, Turismul interna?ional
  Practici de elaborare ?i distribu?ie a produsului
  turistic, Editura All Beck, Bucure?ti, 2003
• Minciu Rodica, Economia turismului, Editura
  Uranus, Edi?ia a- III-a, Bucure?ti, 2005
• Turcu Vasile, Morariu Daniela, Weisz Janeta,
  Turism international-concepte, realitati,
  politici, Editura Eurostampa, Timi?oara, 2003