DEPRESIUNEA%20TRANSILVANIEI

1
DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI

• REALIZAT MIHAI GUTA

2
a. Pozitia geografica si limitele

• Se afla în partea centrala a României si în
  interiorul arcului carpatic.
• Limitele
• N CARPATII ORIENTALI (GRUPA NORDICA)
• N-V DEALURILE DE VEST
• V MUNTII APUSENI
• S CARPATII MERIDIONALI
• E CARPATII ORIENTALI (GRUPA CENTRALA).

3
N-V
N
E
Fig. 1. Depresiunea Colinara a Transilvaniei
V
S
4
B. RELIEFUL

• 1. Caracteristicile reliefului
• este cea mai mare arie depresionara din
  interiorul arcului carpatic
• este o depresiune tectonica (s-a format prin
  scufundare) si a fost acoperita de mare (Marea
  Panonica) si, în zeci de milioane de ani, râurile
  ce veneau din munti au depus materiale aluvionare
  pâna au umplut-o. Astfel, au rezultat strate de
  mii de metri grosime ( peste 4.500 m), formate
  din gresii, marne, conglomerate, argile,
  nisipuri, pietrisuri, etc.
• are un relief predominant colinar, altitudinile
  medii sunt de 500 600 m, dar urca în est pâna
  la 1.000 m
• stratele sunt cutate, cu blocuri imense de sare
  (numite cute diapire) pe marginile din S, E si V

5

• În centru stratele sunt usor boltite, sub forma
  unor domuri gazeifere (contin gaz metan), iar în
  N si NV aceste strate sunt slab înclinate
• Altitudinea maxima Dealul Becheci (Biches)
  1.080 m.

6

• 2. Subdiviziuni
• A. Zona marginala
• în E - Subcarpatii Transilvaniei la contactul
  cu lantul vulcanic din Carpatii Orientali, cu
  relief asemanator Subcarpatilor, situati la
  exteriorul lantului carpatic
• în S la contactul cu rama muntoasa a Carpatilor
  Meridionali s-au format depresiuni submontane
  Fagaras (Tara Oltului) si Sibiu (Tara
  Cibinului), traversate de Olt si Cibin
• în V la contactul cu Muntii Apuseni, exista
  depresiuni si culoare. Cel mai cunoscut si
  reprezentativ este Culoarul Alba Iulia-Turda.
  Acestea sunt separate de dealuri izolate precum
  Dealul Feleacului (832 m).
• În N la contactul cu partea nordica a Muntilor
  Apuseni si cu Carpatii Orientali, exista o
  regiune deluroasa, mai complicata si fragmentata,
  aici remarcându-se Culmea Breaza.

7

• B. Partea centrala, numita si Podisul
  Transilvaniei
• Relieful prezinta aspecte diferite fata de zonele
  marginale
• dealurile sunt mai domoale, netede, numite
  coline
• rocile au o structura boltita (ondulata), care au
  în adâncime acumulari de gaz metan, numite
  domuri
• datorita prezentei rocilor moi (argile) apar
  frecvent alunecari de teren
• Podisul Transilvaniei are 3 subdiviziuni
  transversale
• PODISUL SOMESAN, în N si NV, strabatut de Valea
  Somesului si afluentii sai
• CÂMPIA TRANSILVANIEI, în partea centrala, între
  Somes (N) si Mures (S), cuprinzând o regiune de
  dealuri joase (450-550 m), dezvoltat pe substrat
  argilos (pe care s-au putut amenaja iazuri). Desi
  are aspect deluros si altitudini caracteristice
  dealurilor este numita câmpie datorita
  utilizarii agricole.

8

• PODISUL TÂRNAVELOR, în partea de S, între Mures
  (N) si Olt (S). Este cea mai întinsa subunitate,
  cu dealuri mai înalte în E (600-700 m) si mai
  joase catre S-V (400-450 m). Acest podis este
  strabatut de Târnava Mica si Târnava Mare.
  Cuprinde 3 subdiviziuni Podisul Târnavelor
  propriu-zis, Podisul Secaselor (în S-V) si
  Podisul Hârtibaciului (în S). Lânga orasul Sebes
  se gaseste Râpa Rosie (rezervatie naturala)
  sculptata pe un substrat variat (pietrisuri,
  nisipuri cuartoase si gresii), cu forme mai
  deosebite coloane, turnuri, piramide toate de
  culoare rosiatica.

9
SUBCARPATII ROMÂNIEI
10
SUBCARPATII - marginesc Carpatii Orientali si
Meridionali,spre exterior - s-au format prin
încretirea scoartei Pamântului - sunt foarte
populati.

• GRUPE
• 1. Subcarpatii Moldovei
• 2. Subcarpatii de Curbura
• 3. Subcarpatii Getici.

11
SUBCARPATII MOLDOVEI

• Subcarpa?ii Moldovei sunt situa?i între valea
  Moldovei ?i valea Trotu?ului ?i sunt
  caracteriza?i prin existen?a unor culmi deluroase
  care închid un ?ir de depresiuni submontane.
  Altitudinea lor maxima este atinsa în Culmea
  Ple?u (911 m).
• Dealuri
• De la nord catre sud se în?ira
• Culmea Ple?u (911 m)
• Dealul Corni
• Dealul Runc
• Dealul Barboiu (Barboiu)
• Culmea Pietricica
• Depresiuni
• De la nord catre sud întâlnim
• Depresiunea Neam?
• Depresiunea Cracau-Bistri?a
• Depresiunea Tazlau-Ca?in

12
SUBCARPATII DE CURBURA

• Subcarpa?ii de Curbura sunt o regiune de deal,
  localizata între valea Trotu?ului ?i valea
  Dâmbovi?ei, care face trecerea între zona montana
  ?i câmpie.
• S-au format prin incretirea scoartei terestre.
• Cea mai mare altitudine Magura Odobestilor 996
  m
• Depresiuni submontane
• Depr. Vrancei (situat pe Putna), Depr. Valenii
  de Munte, Depr. Lopatari, Depr. Patarlagele,
  Depr. Campina (pe Prahova) si
• Depr. Pucioasa (pe Ialomita)
• În Depresiunea Policiori se afla Vulcanii
  Noroiosi.

13
SUBCARPATII GETICI

• Limite
• E Valea Dâmbovitei
• V - Valea Motrului
• S-au format in asa-numita avanfosa carpatica,
  fiind cutati si definitivandu-si forma in urma
  ultimelor faze de cutare alpina.
• Sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate
  (conglomerate, tufuri, argile si gresii).
• Depresiunea Câmpulung, inchisa la sud de Magura
  Matau,
• la vest Depresiunile Arefu pe Arges, Jiblea pe
  Olt, Horezu, Tismana Magura Slatioarei
• depresiuni intracolinare depresiune Târgu Jiu
  Câmpu Mare, neteda ca o câmpie