Diapozitivul 1

1
Hidrografia Europei
2
(No Transcript)
3
(No Transcript)
4

• Europa dispune de importante resurse de apa
  variate dar neuniform distribuite spatial
  neuniform
• 1. Factorii care influenteaza hidrografia
  Europei- pozitia geografica
• - caracteristicile elementelor climatice-
  configuratia tarmurilor(estuare, delte)-
  relieful- solurile,- întinderea continentului 
• 2. Componentele hidrografiei Europei
• a. Apele subterane
• b. Oceane si mari
• c. Fluvii si râuri
• d. Lacurile
• e. Ghetarii si banchizele

5
1. Componentele hidrografiei Europei
6
a. Apele subterane

• Apele subterane
• Sunt localizate la diferite adancimi in functie
  de natura substratului geologic 
• sunt prezente mai ales în formatiunile
  sedimentare
• contribuie, în functie de climat, cu 10-25 la
  volumul de apa ce se scurge pe râuri.

7
(No Transcript)
8
(No Transcript)
9
b. Oceane si mari

• OCEANUL ATLANTIC-
• influenteaza Europa, direct
• prin Curentului Atlanticului de Nord
• ? modifica elementele climatice (regimul
  termic)
• prin climatul temperat oceanic
• ? precipitatii bogate
• ? debit bogat al râurilor din Vestul
  Europei
• MARILE
• - N Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea
  Baltica, Marea Barents
• - S Marea(Lacul) Caspica, Marea Neagra,
  Marea Mediterana

10
(No Transcript)
11
(No Transcript)
12
M. NORDULUI

• Apartine Oc Atlantic
• Suprafa?a 750 000 km²
• Volum de apa 94 000 km³
• Salinitate 3,43,5
• Adâncime maxima 700 m
• Lungime 960 km
• La?ime 580 km
• ?ari riverane
• Belgia, Danemarca, Fran?a,
• Germania, Norvegia, 
• Regatul Unit ?i?arile de Jos

13
(No Transcript)
14
M. NORVEGIEI

• Apartine Oc Atlantic
• Tip mare margina?a
• Suprafa?a 1 380 000 km²
• Volum de apa 2 400 000 km³
• Salinitate aproximativ 3,5
• Adâncime maxima 3 970  m
• ?ari riverane
• Islanda ?i Norvegia

15
(No Transcript)
16
M. BALTICA

• Suprafa?a 432.800 km2
•  Mare epicontinentala în N Europei, legata de Oc.
  Atlantic prin M. Nordului
• Prez.doua golfuri mari,Golful Botnic -N ?i Golful
  Finic -E
• ?ari riverane
• Suedia, Danemarca,  Polonia,
• Germania, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia ?i Lit
  uania

17
M. BARENTS

• Suprafa?a 1 405 000 km²
• Adâncime maxima 450 m
• Prezintea 2 mari porturi Murmansk (Rusia)
  ?i Vardø (Norvegia)
• Localizare O.Arctic
• ?ari riverane Norvegia ?i Rusia

18
(No Transcript)
19
M. CASPICA

• Suprafa?a 371.000 km²
• Lungime1.200 km
• Adâncime maxima
• 1025 m
• Cel mai mare lac de pe Pamant
• Este un lac lipsit de scurgere
• Apa salina
• A?ezat la hotarul  Europei ?i  Asiei
• Tari riverane Rusia ,
• Kazahstan , Turkmenia ,
• Iran ,Azerbaijan 

20
(No Transcript)
21
(No Transcript)
22
(No Transcript)
23
M.MEDITERANA

• Suprafa?a 2,51 milioane km²
• Adâncime maxima 5.210 m
• Salinitate medie 3,5 
• Râuri ?i fluvii care se varsa în Mediterana 69
  râuri, care aduc o cantitate de 283 km³ de apa ?i
  alte materii pe an
• Râuri importante Ebro, Po, Nil.
• Este marea cea mai mare din lume.
• Scalda cele trei peninsule ale Europei
  Iberica, Italica ?i Balcanica
• Comunica cu Atlanticul prin intermediul
  strâmtorii Gibraltar, cu Marea Neagra prin
  strâmtorile Bosfor ?i Dardanele ?i cu Marea
  Ro?ie prin canalul Suez.

24
(No Transcript)
25
c. Fluvii si râuri

• Caracteristicile climei influenteaza debitele
  râurilor si tipul de scurgere
• râuri care curg în regiuni cu climat temperat
  oceanic ? debite bogate tot timpul anului, cu un
  maxim iarna
• ex? Sena, Tamisa, Rin, Elba

26
RHIN

• izvorul Masivul Gotthard (Elve?ia),
• varsareMarea Nordului
• (Olanda)
• AfluentiErft, Ahr, Mosel, Ruhr, Main

27

• râuri care curg în regiuni cu climat continental
  
• ? îngheata iarna, au debite bogate primavara
• ? Volga, Don, Ural

28
DON

• izvor Tula, Rusia
• Punct de varsare Golful Taganrog, (M. Azov)
• Afluen?iDone?

29

• râuri care curg în regiuni cu climat mediteranean
  
• ? debite bogate iarna, dar si primavara pentru
  cele care izvorasc din Muntii Alpi(ex.- Rhonul,
  Padul)
• ?debite mici vara si toamna când unele râuri
  seaca.

30
Rhon

• izvor Ghetarul Rhone, Masivul Gotthard
• varsare Golful Lion (M.Mediterana)
• Afluen?i Ain, Ardèche, Arve, Drôme, Durance,
  Eyrieux, Gardon, Isère,Ouvèze, Saône

31
NIPRU

• izvor Podisul Central Rus
• varsare Marea Neagra
• Afluenti
• Prypjat,
• Irpen,
• Tjasmyn,
• Basawluk,
• Inhulez,
• Sosch,
• Desna,

32
NISTRU
33
(No Transcript)
34
VISTULA
35
(No Transcript)
36
Bazine hidrografice diferite ca suprafata,
orientate spre spatiile înconjuratoare
M. Barents M. Alba M. Baltica M. Nordului Oc. Atlantic M . Neagra M. Caspica M Mediterana
Peciora Dvina de Nord Dvina de Vest Elba Sena Dunarea Volga Segura
Mezen Onega Neman Ems Loire Nistrul Ural Jocar
Vistula Rhine Dordogne Bugul de Sud Ebro
Oder Meuse Garrone Nipru Rhone
Duero/Douro Don Tibru
Tajo Pad
Guadiana Vardar
Guadalquivir Marita
37
Tipuri de scurgere

• 1 tipul nordic (rauri care se varsa in Oceanul
  Arctic)
• Iarna scurgere redusa datorita inghetului
• Primavara dezghetul se propaga treptat spre
  nord cand albiile din cursul inferior sunt
  inghetate, viiturile care se propaga dinspre sud
  produc revarsari (ex Peciora Dvina de Nord,
  Dvina de Vest, Vistula, Oder, Elba, Rhin,)

38

• 2 tipul vestic (raurile care se varsa in Oceanul
  Atlantic)
• Scurgere bogata tot timpul anului
• Debite maxime, iarna
• Ex Sena, Loire, Tamisa, Guadalqivir
• 3 tipul sudic (raurile care se varsa in Marea
  Mediterana)
• Raurile care izvoresc din ghetarii Alpilor au
  scurgere bogata tot anul (ex Rhone, Pad)
• Raurile mai scurte care nu coboara din muntii
  inalti au debite f. mici vara si toamna, cand
  unele dintre ele seaca

39

• 4 tipul central(rauri care se varsa in M. Baltica
  si M. Nordului)
• Primavara ape mari
• Vara viituri
• Toamna si iarna ape mici
• ExDunarea, Vistula
• 5 tipul estic( rauri care se varsa in M. Caspica)
• Iarna si vara ape mici
• Primavara ape mici
• Ex Volga

40

• Ierarhizarea fluviilor dupa lungimea cursului
• ?Volga,
• ?Dunarea,
• ?Ural,
• ?Nipru,
• ?Don,
• ?Peciora,
• ?Nistru,
• ?Rhin

41
(No Transcript)
42
(No Transcript)
43

• Sursele de alimentare ale râurilor
• ? pluviala (apa provenita din precipitatii si
  topirea zapezilor)
• ? subterana (izvoare)
• ? ghetari
• ? lacuri

44
d. Lacurile

• Dupa modul de formare
• lacuri glaciare ? formate în depresiunile create
  de fostii ghetari cuaternari de calota Lacul
  Ladoga, Lacul Onega, în Finlanda- peste 450.000
  cuvete lacustre, etc.
  ? formate în depresiunile create de ghetarii
  alpini Lacul Geneva, Lacul Garda, Lacul Como
  (410 m adâncime), Lacul Boden, Lacul Constanta,
  Lacul Maggiore, Lacul Zürich, etc.
• lacuri tectonice ? formate în depresiuni de
  origine tectonica Marea Caspica, Lacul Balaton
• lacuri vulcanice ? formate în craterele
  vulcanilor stinsi din Islanda, Franta (Nemi),
  Italia (Bolsena, Albano)
• lacuri de baraj artificial ? formate pe marile
  fluvii cu scop hidroenergetic pe Volga (Lacul
  Rîbinsk)
• lacuri carstice? formate pe roci calcaroase în
  Alpii Dinarici
• lagune, limane maritime situate pe tarmul marii ?
  nord-vestul Marii Negre, sudul Frantei
• Dupa suprafata
• lacuri mici în sare, în regiuni carstice, lacuri
  tectonice
• lacuri mari lacurile glaciare din nordul
  continentului.

45
Lacurile Europei

• 24 lacuri europene au o supr de peste 400 km² .
• L Ladoga, cel mai mare lac al Europei 17 670 km²
  (NV Rusiei)
• L. Onega (locul II), NV Rusiei
• al III lea lac al Europei este un lac de
  acumulare
• Kuybyshevskoye 6 450 km² , pe Volga.
• Urmatoarele 19 lacuri naturale mai mari de 400
  km² se afla in
• Suedia,
• Finlanda,
• Estonia
• NV Rusiei,
• urmate de lacuri din Europa Centrala
• L Balaton (Ungaria)
• L Léman (CH/F)
• L.Bodensee/Constance)

• Europa are peste 500 000 lacuri naturale cu
  supr. mai mare de 0.01 km² (1 ha)
• 80  - 90 sunt mici, avand intre 0.01 si 0.1
  km²
• aprox. 16 000 depasesc 1 km²
• 34 dintre ele sunt localizate in
• Norvegia,
• Suedia,
• Finlanda,
• in regiunea Karelo-Kola (Rusia.)

46
1.L Ladoga
5.L Vatern
6.L Vygozero
3.L Vanern
2.L Onega
4.L Peipus
19.L Balaton
20.Leman
47
Natural lake Natural lake localizare supr(km2) Ad. medie(m) Ad. max (m)
1 Ladoga (Ladozhskoye) RU 17 670 51 258
2 Onega (Onezhskoye) RU 9670 30 120
3 Vänern SE 5670 27 106
4 Peipus RU, EE 3570 23 47
5 Vättern SE 1912 39 128
6 Vygozero RU 1285 7 1924
7 Saimaa FI 1147 12 82
8 Mälaren SE 1140 13 61
9 Il'men' RU 1124 2.6 10
10 Beloye RU 1120 4.2 20
48
Natural lake Natural lake localizare supr(km2) Ad. medie(m) Ad. max (m)
11 Inari FI 1102 14 96
12 Päijänne FI 1054 17 98
13 Topozero RU 1025 15 56
14 Oulujärvi FI 893 7.6 35
15 Pielinen FI 867 9.9 60
16 Segozero RU 781910 23 97
17 Imandra RU 845 16 67
18 Pyaozero RU 660754 15 49
19 Balaton HU 596 3 11
20 Lac Léman CH, FR 584 153 310
49

• L. Ladoga
• Origine lac glaciar
• Localizat in NV. Rusiei, langa St. Petersburg
  este cel mai mare lac al Europei18390 kmp
• L Ladoga si L Onega sunt parte a canalului
  navigabil care leaga M. Baltica si M. Alba

50

• L Onega, Rusia
• Origine lac glaciar
• Al doilea lac al Europei
• 9620 km²
• 75 km latime si 230 km lungime
• ad. max 110m .

51
e. Ghetarii si banchizele

• a.Ghetariun ghe?ar reprezinta o masa enorma
  de ghea?a persistenta, formata în regiunile
  polare ?i alpine, Sub influen?a gravita?iei,GHETAR
  II ALPINI se deplaseaza lent în lungul vailor sau
  pe pante.

52

• Dupa modul si locul de formare se disting
• mai multe tipuri
• Ghe?ar-calota sunt cei mai mari ghe?ari de pe
  glob calota glaciara având o suprafa?a de peste
  50.000 km², acoperind complet sub ghea?a relieful
  regiunii, se afla în regiunile polare. Din ace?ti
  ghe?ari se desprind în mare iceberguri (ex Vatnaj
  okull) în Islanda, Svalbard, Novaia Zemlea.
• Ghe?ari montani în Muntii Alpi, Pirinei, Alpii
  Scandinavici, Uralul de Nord.
• Ghe?ar de Vale sunt ghe?ari mai mari prin
  ac?iunea for?ei de gravita?ie care se pot deplasa
  aval având o masa mai mare, viteza
  de curgere fiind mai mare vara.(ex.
  Aletschgletscher) fiind cel mai lung ghe?ar 23,6
  km (2002) din Muntii Alpi, Elvetia.
• Ghe?ar de coasta
• Ghe?ar-suspendat sunt ghe?ari care atârna
  suspendat pe marginea unui platou stâncos, sunt
  rari.
• In Mun?ii Alpi apare fenomenul de fluvii de
  ghea?a. Prin supraproduc?ie, ghea?a depa?este
  flancurile vaii.

53
Ghetari alpini
54
Ghetari de calota
55

• b. Banchiza
• în marile Oceanului Arctic (ex.Marea Alba)
• este un strat plutitor de gheata care se formeaza
  în regiunile oceanice polare
• are o grosime de aproximativ un metru, când se
  reînnoie?te anual ?i între 4-5 metri, când este
  persistenta, cum este cazul banchizei din
  regiunea arctica cea mai apropiata de Polul Nord
  
• in cazuri excep?ionale, banchiza poate ajunge la
  o grosime de 20 de metri. Foarte frecvent este
  constituita din blocuri de ghea?a fracturate ?i
  care se sudeaza din nou.

56
Va urma