Citologie si Histologie Practica - PowerPoint PPT Presentation

1 / 32
About This Presentation
Title:

Citologie si Histologie Practica

Description:

Title: Subtle Waves Template Author: Presentation Helper Last modified by: Histologie Document presentation format: On-screen Show Other titles: Arial Calibri 1 ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:102
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 33
Provided by: Present473
Category:

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: Citologie si Histologie Practica


1
Citologie si Histologie Practica
  • LP 3

2
Tratamentul leziunilor precanceroase
  • Mult timp a fost utilizata histerectomia si
    rezectia unei parti din peretele vaginal.
  • În unele cazuri a fost utilizata si radioterapia.
  • Deoarece nici una din leziunile precursoare nu
    pun în pericol viata pacientei, se indica
    efectuarea terapiei chirurgicale cu prezervarea
    functiei reproductive.
  • Metodele utilizate conizatie, cauterizare,
    criochirurgie, excizia chirurgicala cu ansa
    electrica
  • Nu se utilizeaza radioterapia în leziunile CIN
  • Urmarirea pacientelor tratate (pentru leziuni
    CIN)
  • Colposcopic si citologic pâna la 6 saptamâni
    apar modificari induse de terapie si regenerare
    care pot mima celulele neoplazice
  • Daca citologia obtinuta la 6 saptamâni sau mai
    mult de la tratament arata prezenta celulelor
    neoplazice, acest lucru trebuie considerat ca
    persistenta sau recurenta leziunilor
  • Sunt necesare trei frotiuri post-tratament care
    sa excluda prezenta leziunilor
  • Testarea HPV cu risc crescut este utila pentru
    evaluarea riscului recurentelor

3
Cancerul de col uterin
  • Colposcopia
  • Colposcopul instrument stereoscopic care
    permite inspectia colului uterin utilizând mariri
    între 4 si 20 ori.
  • Inspectia cervixului este ajutata de aplicarea
    unei solutii slabe de acid acetic (2-3) care
    dizolva mucusul.
  • Zonele cu modificari de tip LSIL sau HSIL
    prezinta modificari ale vascularizatie vizibile
    la examenul colposcopic.
  • Poate identifica si zonele cu leucoplazie.
  • Se poate efectua biopsia sub control colposcopic
    care în mod obisnuit nu necesita anestezie.
  • Proceduri care cresc acuratetea biopsiilor
    cervicale
  • Testul Schiller în absenta leziunilor vizibile
    macroscopic se badijoneaza colul cu o solutie de
    iod, zonele normale se coloreaza în brun maroniu,
    iar cele anormale ramân necolorate sau sunt slab
    colorate
  • numeroase cazuri fals pozitive si fals negative
  • testul se efectueaza doar daca nu este disponibil
    colposcopul
  • Coloratia cu albastru de toluidina
  • solutia apoasa 1 albastru toluidina
  • Epiteliul non-neoplazic este decolorat sau slab
    colorat cel neoplazic colorat în albastru

4
Testul Schiller
5
Colposcopie - leucoplazie (hiperkeratoza)
6
Aspectul punctat (grosolan ) în HSIL (înainte
si dupa aplicarea acidului acetic)
7
Cancerul de col uterin-conizatia-
  • Prelevarea chirurgicala a unui segment conic din
    colul uterin.
  • Procedura necesita anestezia.
  • Fragmentul trebuie sa aiba lungimea de 6mm
  • Se realizeaza atunci când
  • Nu este vizibila nici o leziune la examenul
    colposcopic dar citologia este pozitiva.
  • Doar o parte din leziune este vizibila la
    examenul colposcopic.
  • Biopsia anterioara ridica suspiciunea de invazie.
  • Complicatii hemoragie (13), stenoza canalului
    cervical (17) si infertilitate (4)

8
Cancerul de col uterin-conizatia-
  • Orientarea piesei de conizatie se face prin
    identificarea exocervixului si endocervixului
  • Se realizeaza colorarea (cerneala speciala) a
    marginii endocervicale precum si a stromei/
    marginii exocervicale cu cerneala diferita
  • Pentru preparate cilindrice se sectioneza în doua
    jumatati si apoi sectiuni longitudinale

9
Cancerul de col uterin-conizatia-
  • Orientarea piesei de conizatie se face prin
    identificarea exocervixului si endocervixului.
  • Se realizeaza colorarea (cerneala speciala)
    marginii endocervicale precum si a stromei/
    marginii exocervicale cu cerneala diferita.
  • Pentru preparate cilindrice se sectioneza în doua
    jumatati si apoi sectiuni longitudinale.
  • Pentru fragmente mici (lenticulare) se fac
    sectiuni radiare.

10
Cancerul de col uterin-conizatia-
  • Orientarea piesei de conizatie se face prin
    identificarea exocervixului si endocervixului.
  • Se realizeaza colorarea (cerneala speciala)
    marginii endocervicale precum si a stromei/
    marginii exocervicale cu cerneala diferita.
  • Pentru preparate cilindrice se sectioneza în doua
    jumatati si apoi sectiuni longitudinale.
  • Pentru fragmente mici (lenticulare) se fac
    sectiuni radiare.

11
Ghid pentru detectia leziunilor precursoare si a
cancerului de col uterin
  • Începerea screening-ului se face la aproximativ 3
    ani dupa începerea activitatii sexuale, dar nu
    mai târziu de 21 ani.
  • Femeile tinere vor fi evaluate anual.
  • Pacientele cu vârsta peste 30 ani, cu test
    negativ pentru HPV de risc înalt, sau pacientele
    la care trei examene citologice consecutive sunt
    negative, pot fi evaluate la intervale de 3 ani.
  • Screening-ul poate fi discontinuu pâna la 70 ani
    dupa ce trei citologii consecutive (efectuate pe
    o perioada de 10 ani) au fost negative.
  • Screening-ul nu este necesar dupa histerectomie
    (care include si cervixul) pentru leziuni
    benigne.
  • Persoanele cu istoric lezional de tip HSIL
    trebuie sa continue screening-ul pâna când trei
    citologii consecutive (efectuate pe o perioada de
    10 ani) sunt normale.

12
Cancerul de col uterin
  • Aproximativ 80-85 este reprezentat de carcinomul
    scuamocelular, iar 10-15 de adenocarcinom
    exista un procent mic si de alte variante.
  • Prognosticul depinde de
  • stadiul bolii,
  • invazia limfatica si vasculara,
  • metastaze în ganglionii limfatici,
  • gradul tumoral.
  • Cu prognostic favorabil este considerata tumora
    în stadiul I de boala care prezinta infiltrat
    limfocitar în stroma.
  • Carcinomul care asociaza infectie cu HPV (tipul
    18 si 33) are un prognostic mai rezervat si
    supravietuirea mai scazuta.

13
Cancerul de col uterin
0 Tis N0 M0
I T1 N0 M0
IA T1a N0 M0
IA1 T1a1 N0 M0
IA2 T1a2 N0 M0
IB T1b N0 M0
IB1 T1b1 N0 M0
IB2 T1b2 N0 M0
II T2 N0 M0
IIA T2a N0 M0
IIB T2b N0 M0
III T3 N0 M0
IIIA T3a N0 M0
IIIB T1 N1 M0
IIIB T2 N1 M0
IIIB T3a N1 M0
IIIB T3b Orice N M0
IVA T4 Orice N M0
IVB Orice T Orice N M1
  • Aproximativ 80-85 este reprezentat de carcinomul
    scuamocelular, iar 10-15 de adenocarcinom
    exista un procent mic si de alte variante.
  • Prognosticul depinde de
  • stadiul bolii,
  • invazia limfatica si vasculara,
  • metastaze în ganglionii limfatici,
  • gradul tumoral.
  • Cu prognostic favorabil este considerata tumora
    în stadiul I de boala care prezinta infiltrat
    limfocitar în stroma.
  • Carcinomul care asociaza infectie cu HPV (tipul
    18 si 33) are un prognostic mai rezervat si
    supravietuirea mai scazuta.

14
Cancerul de col uterin-stadializare-
  • Este cancerul diagnosticat doar prin examenul
    microscopic, cu invazia stromei cu mai putin de 3
    mm si extensie laterala de maxim 7 mm

Stadiul TNM T1a1 Stadiul FIGO IA1
15
Cancerul de col uterin-stadializare-
  • Este cancerul diagnosticat doar prin examenul
    microscopic, cu invazia stromei cu mai mult de 3
    mm dar mai putin de 5 mm si extensie laterala de
    maxim 7 mm.

Stadiul TNM T1a2 Stadiul FIGO IA2
16
Cancerul de col uterin-stadializare-
  • Este cancerul diagnosticat doar prin examenul
    microscopic, cu invazia stromei cu mai mult de 5
    mm si/sau extensie laterala de peste 7 mm.

Stadiul TNM T1b Stadiul FIGO IB
17
Cancerul de col uterin-stadializare-
  • Este cancerul vizibil clinic cu dimensiunea
    maxima de 4 cm sau mai putin în dimensiunea maxima

Stadiul TNM T1b1 Stadiul FIGO IB1
18
Cancerul de col uterin-stadializare-
  • Este cancerul vizibil clinic cu dimensiunea
    maxima mai mare de 4 cm în dimensiunea maxima

Stadiul TNM T1b2 Stadiul FIGO IB2
19
Cancerul de col uterin-stadializare-
  • T2 invazia cancerului dincolo de uter dar nu la
    peretele pelvin sau 1/3 inferioara a vaginului
  • T2a fara invazia parametrelor
  • T2b cu invazia parametrelor

Stadiul TNM T2 a si b Stadiul FIGO II A si B
20
  • T3 tumora se extinde la peretele pelvin sau 1/3
    inferioara a peretelui vaginal, sau cauzeaza
    hidronefroza
  • T3a intereseaza doar 1/3 inf a vaginului fara
    interesarea peretelui pelvin
  • T3b extensie si la peretele pelvin cu hidronefroza

21
  • T4 tumora se extinde si invadeaza mucoasa
    vezicala si sau rectala, precum si/sau extensia
    în structurile din afara pelvisului

22
0 Tis N0 M0
I T1 N0 M0
IA T1a N0 M0
IA1 T1a1 N0 M0
IA2 T1a2 N0 M0
IB T1b N0 M0
IB1 T1b1 N0 M0
IB2 T1b2 N0 M0
II T2 N0 M0
IIA T2a N0 M0
IIB T2b N0 M0
III T3 N0 M0
IIIA T3a N0 M0
IIIB T1 N1 M0
IIIB T2 N1 M0
IIIB T3a N1 M0
IIIB T3b Orice N M0
IVA T4 Orice N M0
IVB Orice T Orice N M1
  • N1 metastaze în limfonodulii regionali
  • M1 metastaze la distanta
  • Supravietuirea generala (la 5 ani) este de 55
  • Pentru stadiul
  • I 85-90
  • II 50
  • III 35
  • IV 10

23
(No Transcript)
24
(No Transcript)
25
(No Transcript)
26
(No Transcript)
27
(No Transcript)
28
(No Transcript)
29
(No Transcript)
30
(No Transcript)
31
(No Transcript)
32
(No Transcript)
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com