anul 1918

1
Marea Unire din 1918
ANUL 1918 ÎN ISTORIA ROMÂNILOR
2
1 DECEMBRIE
ZIUA NA?IONALA A ROMÂNILOR
Marea Unire din 1918 a fost ?i va ramâne pagina
cea ma sublima a istoriei românesti.
Maretia ei sta în faptul ca desavârsirea unitatii
nationale nu este opera nici unui om politic, a
nici unui govern, a nici unui partid este fapta
istorica a întregii natiuni române, realizata
?ntr-un elan tâsnit cu putere din strafundurile
constiintei unitatii neamului, un elan controlat
de fruntasii politici, pentru a-l calauzi cu
inteligenta politica remarcabila spre telul
dorit.

• O viata întreaga veti marturisi cu mândrie
• Si eu am fost la Alba Iulia ! Fiii fiilor
  vostri vor chezasui puternic ?i fericiti,
  rostind Si parintii nostri au fost la Alba
  Iulia!
• Iuliu Hossu,episcop,1 Decembrie 1918

3
România este patria noastra ?i a tuturor românilor.
     E România celor de demult si-a celor de mai apoi
     E patria celor disparuti si a celor ce va sa vie.
Barbu Stefãnescu Delavrancea
Anul 1918 reprezinta în istoria poporului
român anul triumfului idealului national, anul
încununarii victorioase a lungului sir de lupte
si sacrificii umane si materiale pentru faurirea
statului national unitar. Acest proces istoric,
desfasurat pe întreg spatiul de locuire românesc,
a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821,
1848-1849, ca si evenimente cardinale cum ar fi
unirea Moldovei si Munteniei în 1859, proclamarea
independentei absolute a tarii de sub dominatia
otomana, consfintita pe câmpul de lupta de armata
româna în razboiul din 1877-1878, precum si
adunarile reprezentative, democratic alese ale
românilor din teritoriile aflate sub stapânirea
straina de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia
din 1918. Aceste memorabile momente din
1918 au facut ca jertfa ostasilor români în
primul razboi mondial sa nu fi fost zadarnica.
Ceea ce la 1600 prin fapta Viteazului fusese
doar o clipa de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea
cea mai miraculoasa realizare a acestui popor.
Organizati în state separate din punct de
vedere politic, amenintati mereu de expansiunea
vecinilor mai puternici, cu parti din teritoriul
stramosesc Transilvania, Banat, Bucovina,
Basarabia, Dobrogea anexate de cele trei mari
imperii, otoman, habsburgic (din 1867
austro-ungar) si rus, românii si-au pastrat
dintotdeauna constiinta ca apartin aceluiasi
popor, ca au aceeasi geneza.
4
(No Transcript)
5
Aceasta constiinta a unitatii de neam a
românilor a fost consolidata de permanentele si
multiplele relatii politice, militare, economice
si culturale între tarile române de-a lungul
întregului ev de mijloc. Secolul al
XIX-lea denumit si secolul nationalitatilor
a adus în spatiul românesc o noua realitate, cea
a natiunii române, în cadrul careia s-a
cristalizat constiinta unitatii nationale, a
constiintei destinului comun trecut, prezent si
viitor.
Desavârsirea unitatii nationale a românilor la
sfârsitul primei conflagratii mondiale trebuie
înteleasa ca o fireasca împlinire, ca o
necesitate istorica impusa de evolutia statului
national si de necesitatea desavârsirii sale si
nu ca urmare a efortului militar al României.
Nu primul razboi mondial a creat România
Mare el a fost doar ocazia. România a intrat în
razboi pentru eliberarea provinciilor asuprite si
pentru întregirea tarii, idealul Unirii
afirmându-se intens prin eforturi, jertfe si
eroism pe câmpurile de lupta din Transilvania si
Dobrogea, de pe Valea Jiului si de pe Arges, ca
si pe cele de la Marasti, Marasesti si Oituz.
6
În viata tuturor popoarelor, în existenta
statelor, au fost momente sau evenimente de
însemnatate sau semnificatie deosebita, ce le-au
marcat existenta, au devenit memorabile, au ajuns
a capata dimensiunile unor sarbatori nationale.
1 Decembrie 1918 a fost ziua în care
românii au înfaptuit unul dintre cele mai
semnificative si mai importante acte istorice, cu
deosebite consecinte pentru evolutia ulterioara a
natiunii noastre.
Marele istoric român de renume european A.D.
Xenopol aprecia ca în istoria neamului românesc
au fost mari acte definitorii, respectiv
cucerirea Daciei de catre romani care ne-a dat
structura de esenta romanica, latina a poporului
si limbii si Unirea din 1918, când s-a
desavârsit statul national, marcând întreaga
existenta a milioane de români.
7
În conditiile complexe ale Europei de
sfârsit de epoca moderna, românii traiau atât
într-o tara libera (cca. 130.000 kmp), cât si sub
diverse stapâniri straine ale Austro-Ungariei
si Rusiei tariste (Transilvania, Bucovina,
Basarabia). La fel ca si în cazul altor popoare
europene, s-a dezvoltat în sec. al XlX-lea, în
mod organic, ca natiune, s-a definit ideea, ca
atare s-a formulat în plan politic, moral,
juridic, principiul de nationalitate.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza,
înfaptuita în 1859, marcheaza cea de-a doua
unire, când s-au pus bazele statului national
român modern, devenit, apoi, independent pe harta
Europei, dupa mai putin de doua decenii.
8
Harta etnica a Austro-Ungariei si a României, 1892
Bucovina se afla la intersectia zonelor de
interese austriece, ucrainene si rusesti. La
tratativele de la Brest-Litovsk din noiembrie
1917, Rada ucraineana a cerut Galitia, Bucovina
si Carpatorusia, care ar fi urmat sa fie unite în
Ucraina de vest. Printr-un tratat secret,
Puterile Centrale au facut importante concesii
Ucrainei, în schimbul furnizarii unor cantitati
uriase de grâu si alte alimente. Din acest motiv
s-a spus ca Bucovina a fost vânduta de Austria
pe mâncare, dupa ce fusese cumparata de la
otomani în 1775. Mai mult decât atât, prin
Pacea de la Bucuresti, Tinutul Hotinului intra
oficial în componenta Bucovinei împreuna cu o
parte din judetul Dorohoi si Dornele românesti
pâna la Brosteni.
9
Moldova
CELE TREI MARI PUTERI
România Cea Mare
Transilvania
Tara Româneasca
10
15 - 28 NOIEMBRIE 1918UNIREA BUCOVINEI CU
ROMÂNIA
Drept aceea Noi, Congresul General al Bucovinei,
întrupând suprema putere a tarii si fiind
investiti singuri ca putere legiuitoare, În
numele suveranitatii nationale, Hotarâm Unirea
neconditionata si pentru vecie a Bucovinei, în
vechile ei hotare pâna la Ceremus, Colacin si
Nistru, cu regatul României. Declaratia de Unire
a Bucovinei cu România 15/28 noiembrie 1918
Palatul Metropolitan din Cernauti - în sala
sinodala a avut loc Congresul care a declarat
unirea Bucovinei cu România
Ziarul Glasul Bucovinei din 29 noiembrie 1918
11
Rom?nii din Bucovina au beneficiat de o via?a
politica, na?onala, religioasa ?i culturala
proprie.
12
Unirea Bucovinei cu Romania
La 3/16 octombrie, Carol I proclama
federalizarea Imperiului, însa fara sa recunoasca
si drepturile românilor. Nasterea statelor
nationale era iminenta, însa situatia românilor
din Imperiu continua sa fie foarte incerta. În
aceste conditii, adunarea românilor emigrati din
Austro-Ungaria se reunea la Iasi si adopta o
rezolutie prin care respingea federalizarea si
declara hotarârea românilor de a lupta pentru
întregirea neamului sub un singur stat unitar.
La 19 octombrie 1918 Ucraina îsi proclama
independenta. Noul stat national proclamat la
Liov includea si Bucovina nord-estica, cu orasele
Cernauti, Storojinet si Siret. Proclamatia de la
Liov a produs un val de îngrijorare în rândurile
românilor bucovineni. Eforturile lor unioniste
trebuiau intensificate, altfel riscau sa intre în
componenta Ucrainei.
În acest sens, la 22 octombrie a aparut la
Cernauti ziarul Glasul Bucovinei, sub
conducerea lui Sextil Puscariu, în care fruntasii
bucovineni publica editorialul Ce vrem?, un
veritabil document programator pentru românii din
Bucovina. Adunarea din 14/27 octombrie, decide cu
unanimitate de voturi, dar cu opozitie
ucraineana, unirea Bucovinei la celelalte
provincii românesti.
13
Impropriu denumita Bucovina, cheia Moldovei,
avea sa fie timp de aproape un secol ?i jumatate
sub ocupa?ie habsburgica. În jurul
toponimului Bucovina s-au vehiculat diverse
supozi?ii. Unele surse considera ca denumirea
?inutului ar avea la baza germanul Buche,
Buken'land sau Bukowina ?ara fagilor .
Revolu?ia de la 1848 avea sa produca schimbari
importante pentru Bucovina. La 26 iunie 1848, la
Viena, ?n Adunarea Constituanta, bucovinenii au
ob?inut 8 mandate ?i au cerut, printre alte
revendicari, separarea Bucovinei de Gali?ia ?i
constituirea ei ?n ?ara de coroana, autonoma.
Prin constitu?ia austriaca din 4 martie
1849, Bucovina a fost declarata provincie
autonoma a Casei de Austria, cu titlul de Ducat.
Dupa aceasta perioada de timp Bucovina a fost
condusa de contele Rudolf Meran.
14
Unirea Bucovinei cu Romania
Mult-asteptatul Congres general al Bucovinei
s-a desfasurat la 18/28 noiembrie 1918 la
Cernauti, în Sala Sinodala a Palatului
Mitropolitan. Mii de locuitori din toate
colturile provinciei au venit la Chisinau sa
participe la marele eveniment. Au
participat reprezentanti ai nationalitatilor
conlocuitoare (români, polonezi, ruteni,
germani). În fruntea adunarii s-au aflat Iancu
Flondor, Dionisie Bejan si Ion Nistor. La
propunerea lui Flondor, congresul a votat cu
majoritate zdrobitoare de voturi Unirea
neconditionata si pentru vecie a Bucovinei în
vechile ei hotare pâna la Ceremus, Colacin si
Nistru, cu Regatul României. Era al
doilea mare moment al Marii Uniri, dupa ce
Basarabia se unise cu Tara Mama în aprilie. Dupa
Cernauti, toate privirile românimii se îndreptau
catre Alba Iulia, unde urma sa aiba loc ultimul
act din procesul de desavârsire al României Mari.
Recunoasterea internationala a fost un
proces complicat mai ales de refuzul Ucrainei de
a recunoaste unirea. Recunoasterea internationala
a unirii avea sa vina un an mai târziu, la 10
septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la
Saint Germain dintre Puterile Aliate si Austria.
15
În evolutia lor, românii au realizat, în
genere, trei mari uniri. Cea dintâi, sub egida
voevodulul Mihai Viteazul, s-a derulat între anii
1599 -1600, când s-a strâns laolalta cea mai mare
parte a teritoriilor românesti din jurul
Carpatilor. Opozitia interna si, mai ales,
cea externa au dus la disparitia unui stat
românesc cuprinzator în aceasta parte a Europei,
însa acea realizare a ramas un precedent istoric,
un simbol si un imbold pentru generatiile
urmatoare.
În 9 mai 1877, România isi declara Independenta
fata de Imperiul Otoman si are loc razboiul
ruso-româno-turc. Razboiul s-a terminat cu
victoria României si a Rusiei împotriva turcilor,
obtinerea Independentei României si unirea
Dobrogei cu România. Aspectul negativ a fost
acela ca Rusia a anexat sudul Basarabiei.
16
Neutralitatea (1914-1916). Declansarea razboiului
gasea România într-o situatie extrem de complexa.
Situata strategic între cele doua tabere, avea
putine sanse sa-si afirme si sa-si pastreze
neutralitatea. Prin urmare, desi pentru
politicienii români era limpede ca desavârsirea
unitatii nationale nu era posibila fara
participarea la un razboi, fara un important
tribut de sânge, declansarea primei
conflagratii mondiale, oarecum previzibila dupa
razboaiele balcanice, a gasit Bucurestiul
nepregatit.
17
Prin Conventia din 18 septembrie/1 octombrie
1914, semnata la Petersburg, Rusia a garantat
integritatea teritoriala a României si a
recunoscut drepturile acesteia asupra
teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de
români, în schimbul neutralitatii binevoitoare.
Victoriile Antantei pe frontul de vest si
cele din Balcani, din toamna anului 1918, au
creat un nou raport de forte, care a permis
României decretarea mobilizarii si reintrarea în
lupta la 28 octombrie/10 noiembrie 1918.
Desi Primul Razboi Mondial s-a încheiat prin
armistitiul de la Compiègne (29 oct./11 noiembrie
1918), armata româna a fost obligata sa continue
razboiul aproape un an, pentru a apara granita de
vest în fata agresiunii Ungariei, care nu accepta
hotarârea de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918,
prin care Transilvania se unea cu România.
18
27 MARTIE 1918UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
Declaratia de unire a Basarabiei cu România
(fragment)
Basarabia în hotarele ei dintre Prut,
Nistru, Dunare, Marea Neagra ... În puterea
dreptului istoric si a dreptului de neam, în baza
principiului ca popoarele singure sa-si hotarasca
soarta lor, de azi înainte si pentru totdeauna se
uneste cu mama sa România.
Ziarul Tribuna, din 30 martie 1918, despre
unirea Basarabiei cu România
19
(No Transcript)
20
1 DECEMBRIE 1918
Unirea Banatului, Crisanei, Maramuresului si
Transilvaniei cu România
Transilvania a fost a treia provincie care
s-a unit cu patria-mama. Unirea Transilvaniei cu
România de la 1 decembrie 1918 reprezinta
evenimentul principal al istoriei României si
totodata realizarea unui deziderat al
locuitorilor granitelor vechii Dacii. Adunarea de
la Alba Iulia s-a tinut într-o atmosfera
sarbatoreasca. Au venit 1228 de delegati
oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri
electorale din cele 27 comitate românesti, apoi
episcopii, delegatii consilierilor, ai
societatilor culturale românesti, ai scolilor
medii si institutelor pedagogice, ai reuniunilor
de meseriasi, ai organizatiilor militare si ai
tinerimii universitare. Toate paturile sociale,
toate interesele si toate ramurile de activitate
româneasca erau reprezentate.
Visul de veacuri al românilor de pretutindeni s-a
împlinit. Acum erau uniti într-o singura
tara oamenii care vorbeau, gândeau, simteau
si se purtau româneste...
21
Adunarea Nationala de la Alba Iulia
Multimea entuziasmata a intonat Destepta-te,
române de Andrei Muresanu si Pe-al nostru
steag e scris Unire, Unire-n cuget si-n
simtiri Si sub mareata lui umbrire Vom înfrunta
orice loviri ... E scris pe tricolor unire,
Ciprian Porumbescu
Toti cereau Unirea sau moartea!
P.N.R. prin Vasile Goldis a redactat o
Declaratie ( Proclamatie) în care se arata ca
natiunea româna este decisa sa-si asigure
asezarea ei printre natiunile libere si ca
nimeni nu mai poate fi îndreptatit sa trateze în
treburi referitoare la situatia politica a
natiunii române în afara reprezentantilor ei.
Aceasta Declaratie a fost citita de Al.
Vaida Voevod, unul dintre fruntasii Partidului
National Român, în cadrul unei sedinte a
parlamentului maghiar de la Budapesta. Pentru
coordonarea miscarii nationale a luat fiinta la
Arad Consiliul National Român Central format din
12 membri 6 din PNR si 6 din PSD.
22
ALBA IULIA SIMBOL AL UNIRII
Istoria ne cheama la fapte. Toate neamurile
din jurul nostru si-au hotarât viitorul. Natiunea
româna din Transilvania are sa-si spuna cuvântul
sau hotarâtor asupra sortii sale si acest cuvânt
va fi respectat de lumea întrega. Actul de
convocare a Marii Adunari Nationale de la Alba
Iulia (fragment).
Clubul militar din Alba Iulia (cazina)
Sala Unirii din Alba Iulia
23
ALBA IULIA SIMBOL AL UNIRII
24
(No Transcript)
25
DOCUMENTELE MARII UNIRI
Rezolutia Marii Adunari Nationale de la
Alba-Iulia, 1 Decembrie 1918
Actul Proclamatiei de Unire de la Alba-Iulia
citit de Vasile Goldis
26
ARTIZANI AI UNIRII
Vasile Goldis (1862 1934)
Iuliu Maniu (1873-1953)
Noi voim ca acest pamânt al Rom?niei mari sa
întronam libertatea nationala pentru toti. Voim
ca fiecare natiune sa se poata cultiva ?n limba
ei, sa se roage lui Dumnezeu în limba ei si sa
ceara dreptate în limba ei. Numai având un
regim de drepturi ?i libertati înauntru tarii vom
avea taria sa validam cauza noastra ?n afara.
,,Frati români, locul cel mai istoric al neamului
va asteapta cu bratele deschise, veniti deci sa-l
atingeti cu pasul vostru, ca sa simtiti fiorul ce
l-a miscat odata pe marele voievod cu numele de
arhangheli, pe martirii Horea, Closca ?i Crisan,
pe craiul muntilor, Avram Iancu, si pe toti cei
care au început si lucrat la realizarea Visului
de veacuri pe care noi cei de azi îl vedem ca pe
rasaritul cel mai stralucit al celei mai senine
zile a neamului românesc".
Nicolae Iorga (1871 -1940)
"În aceasta zi - scria Nicolae Iorga - a
sosit un ceas pe care-l a?teptam de veacuri,
pentru care am trait întreaga noastra viata
na?ionala, pentru care am muncit si am scris, am
luptat ?i am gândit. A sosit ceasul în care
cerem si noi lumii dreptul de a trai pentru noi,
dreptul de a nu da nimanui ca robi rodul
ostenelilor noastre".
27
La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin
votarea unanima a rezolutiei, Unirea
Transilvaniei cu România era savârsita!
28
Proiectul prin care s-a hotarât Unirea
Transilvaniei, Banatului si a Partilor Ungurene
cu tara-mama a fost întocmit de unul dintre cei
mai reprezentativi oameni politici români
ardeleni, Vasile Goldis. Documentul cuprinde cele
noua puncte si este conceput dupa cele mai
democratice principii, ca votul universal,
reprezentativitate totala pentru fiecare
categorie sociala, etnica sau profesionala în
stat, organizarea pe temelii solide a
Transilvaniei, uniformizarea legislativa si
administrativa cu România.
Manuscrisul original a ajuns în
patrimoniul Muzeului din Alba Iulia în 1929. În
partea centrala a primei coperti este înscrisa
fotografia lui Vasile Goldis, încadrata în partea
stânga de frunze de stejar, iar în dreapta de
maslin, sub  care sta scris cu majuscule
Cuvântarea lui Vasile Goldis la 1 Dec. 1918.
De jur împrejur se dezvolta o cusatura cu sârma
de culoare rosu, galben, albastru.
Singurele fotografii care s-au pastrat de
la aceasta adunare au fost realizate de
catre Samoila Mârza din satul Galtiu, pentru ca
fotograful oficial al Marii Adunari Nationale, de
origine sas, nu s-a prezentat la manifestari.
29
În contextul istoric din toamna anului
1918, Unirea de la 1 Decembrie 1918 are o serie
de trasaturi specifice

• armata româna nu a fost prezenta la Alba-Iulia
  si, ca urmare, Hotarârea de unire nu poate fi
  suspectata de o presiune externa solidaritatea
  nationala a functionat la cel mai înalt nivel,
  prin întelegerea între liderii Partidului
  National Român si cei ai Partidului
  Social-Democrat

• alegerea celor 1.228 de delegati printr-o
  procedura democratica, credentionalele depuse la
  Alba-Iulia, confera actului istoric de la 1
  Decembrie un caracter plebiscitar
• prevederile Rezolutiei de unire demonstreaza
  maturitatea si europenismul elitei politice
  românesti, care a hotarât unirea cu România cu
  gândul unei convietuiri pasnice cu minoritatile,
  care pâna în clipa unirii apartinusera prin etnie
  opresorului de la Viena sau Budapesta.

Cronologia faptelor dovedeste profunda
dorinta de unire a românilor, de la elite pâna la
locuitorii muntilor, moti, oseni, banateni si
multi altii. În conditiile razboiului, s-au
desfasurat numeroase actiuni pentru unire ale
românilor aflati în lumea libera.
30
Marea Unire proclamata la Alba-Iulia a
avut, imediat, un ecou european, dar si peste
ocean, în America, unde locuiau atunci peste
150.000 de români, si care au avut trimisi la
fata locului sau au relatat, pe baza unor
corespondente, despre justetea hotarârilor
românilor si despre legitimitatea unitatii lor
statale, într-o serie de ziare si publicatii,
precum TheTimes, Daily Express,
Manchester Guardian, Le Matin, Le Temps,
Corriere della Serra, II Giornale dltalia,
NewYorkTimes, Le Figaro, Journal de Geneve.
Cititorii erau informati cu privire la
existenta istorica a românilor, a aspiratiilor si
eforturilor lor spre unitate si libertate, ca si
spre o organizare democratica.
Anul 1918 Solidaritatea italenilor cu românii
din Transilvania, Banat ?i Bucovina, pentru
libertate ?i Unire cu Patria Mama România,
sentinela orientala a latinita?ii.
31
Un reputat istoric englez, Q.W.A. Leeper,
publica, în decembrie 1918, sub forma de brosura,
un studiu numit Dreptatea cauzei
românesti (The Justice of Rumanias Cause),
unde arata ca unirea românilor este rezultatul
firesc al rodului eroic al grelelor suferinte
îndurate pentru înfaptuirea acestui ideal, care
înseamna un mare câstig pentru cauza progresului
si democratiei.
Actul Unirii citi de Aurel Vlad
În anul 1919-1920, Conferinta de Pace de
la Paris si tratatele încheiate acolo au
consacrat pe plan international unitatea
înfaptuita de românii însisi, în cursul anului
1918. Dupa acest an, România întregita
si-a modificat locul în Europa. Cu cei 295.049
kmp ca suprafata, ocupa locul 10 pe continent,
iar ca potential uman (15 milioane în 1919, 20
de milioane în 1940) ocupa locul opt.
Unirea din 1918, piatra de hotar, a însemnat un
nou început de epoca în istoria românilor.
32
Marea Unire din 1918 a încununat
aspiratiile seculare ale românilor de a vietui
într-un singur stat. Ea a fost rodul luptei
tuturor fortelor si categoriilor sociale interne.
De asemenea, au contribuit la edificarea ei o
generatie importanta de oameni politici precum
regele Ferdinand, Ionel Bratianu, Iuliu Maniu,
Ion Nistor, Take Ionescu, Ion Inculet, Nicolae
Iorga si multi altii. În noul cadru
istoric de dupa anul 1918 s-a accelerat ritmul de
dezvoltare si modernizare al societatii
românesti, ceea ce a conferit trainicie statului
national. Suprafata tarii a sporit de la 137 000
km2 la 295 049 km2, populatia de la 7 250 000
locuitori, înainte de 1918, la 18 052 896
locuitori, la recensamântul din 1930. Au
marcat cresteri importante, între altele,
suprafata arabila de la 6,6 milioane ha la 14,6
milioane ha, suprafata acoperita cu paduri - de
la 2,5 milioane ha la 7,3 milioane ha, reteaua
cailor ferate de la 4300 km la 11 000 km.
A avut loc integrarea deplina, social-economica
si politica, a noilor teritorii unite cu
patria-mama, un progres economic real si
eficient, aplicarea unui program democratic de
propasire a tarii.
33
Istoric si politic favorabil realizarii
Marii Uniri a tuturor provinciilor rom?ne?ti
(Basarabia, Bucovina, Banatul, Cri?ana ?i
Maramure?ul) cu Rom?nia, la conducerea ?arii se
afla Regele Ferdinand I de Hohenzollern, nepotul
regelui Carol I, acesta din urma neav?nd un
descendent ?n linie directa care sa ?i urmeze la
tron. ?n aceasta situa?ie, lui Ferdinand I
, prin Decretul din martie, 1889, i s-a conferit
titlul de Alte?a Regala, Principe de
Rom?nia. Chiar daca unii contemporani l-au
considerat pe Ferdinand I, omul, prea timid
uneori ?i prea influen?abil, nimeni nu a
contestat meritele regelui ?n realizarea statului
na?ional unitar rom?n, to?i l-au recunoscut ca pe
un adevarat patriot, bun, generos ?i devotat
?arii, numindu-l, pe buna dreptate, Ferdinand
Întregitorul de ?ara sau Regele Marii Uniri.
34
Carte postala emisa cca. 19181919
pentru a sarbatori Unirea. Observati traseul
ciudat al granitei de vest a tarii este cuprins
întreg Maramuresul, o parte mai mare a Cri?anei,
cu posibilitatea extinderii Banatului pâna la
Tisa ?i Dunare. Grani?ele definitive vor fi
stabilite abia în 1920.
35
ROMÂNIA MARE
36
LA MULTI ANI ROMÂNIA!

• Întâi Decembrie este ziua nationala a
  României, potrivit Constitutiei României din
  2003, art. 12, alin 2.
• Aceasta zi a fost adoptata anterior, prin Legea
  nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgata de
  presedintele Ion Iliescu si publicata în
  Monitorul Oficial, nr. 95 din 1 august 1990.

De-a lungul timpului, imnurile nationale au
fost Traiasca Regele (1866-1948) Zdrobite
catuse (1948-1953) Te slavim, Românie!
(1953-1977) Trei culori (1977-1989) Desteapta-t
e, române! (1989-prezent)
37
BIBLIOGRAFIE

• https//www.balcanii.ro/2012/12/unirea-de-la-1-dec
  embrie-1918/
• http//www.dacoromania-alba.ro/nr52/marea_unire.ht
  m
• http//istoria-romaniei.blogspot.ro/2010/02/import
  anta-istorica-marii-uniri-din.html
• http//history.uaic.ro/wp-content/uploads/2012/12/
  2015sem2-Partea-I-Romania-in-secolul-XX.pdf
• https//istoriiregasite.wordpress.com/2012/06/03/a
  nul-1918-in-istoria-romanilor/
• http//alba24.ro/istorie-vie-la-alba-iulia-marea-u
  nire-de-la-1-decembrie-1918-marturii-documente-si-
  semnificatii-372169.html
• https//www.edusoft.ro/istoria-romanilor/
• http//enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Transil
  vaniei_cu_RomC3A2nia
• http//history.uaic.ro/wp-content/uploads/2012/12/
  2015sem2-Partea-I-Romania-in-secolul-XX.pdf
• https//www.scribd.com/doc/20279395/Unirea-Bucovin
  ei-Cu-Romania
• https//www.slideshare.net/furduieliza/1dec-lc