ECOLOGIE

1
ECOLOGIE

• ECOSISTEME MARINE

2
ECOSISTEME MARINE

• Oceanul planetar, reprezentat prin totalitatea
  marilor si oceanelor, ocupa 71 (361 milioane
  km2) din suprafata Terrei, inconjurand din toate
  partile cele cinci continenete, care nu depasesc
  149 milioane km2 (29).
• Mediul acvatic este deosebit de vast, cu variate
  caractere fizico chimice, care determina conditii
  ecologice diferite. Ca urmare, in cadrul lui,
  datorita particularitatilor de concentratie in
  saruri, de aerare, temperatura, densitate,
  adincime, miscare, factori care determina
  repartizarea diferentiata a organismelor vegetale
  si animale, acestea au o anumita stratificare pe
  verticala. Tinînd seama de aceste criterii
  oceanul planetar a fost împartit in
• apele maritime si oceanice
• apele continentale.

3
ECOSISTEME MARINE

• In cadrul unui ocean sau a unei mari se pot
  distinge trei zone morfo-biologice
• zona litorala situata de-a lungul tarmurilor
• zona pelagica din largul bazinelor acvatice
• zona abisala din adancul bazinelor acvatice.

zona litorala
zona pelagica
zona abisala
4
ECOSISTEME MARINE
Zona litorala Zona litorala este reprezentata de
o portiune a uscatului care coboara sub nivelul
marii ca o panta, pana la adancimea de 200 m.
Aceasta portiune este cunoscuta si sub numele de
platforma continentala. Relieful submarin este
acoperit, in general, cu maluri fine si pe
alocuri cu materiale mai grosiere, rezultate din
transportul raurilor, ghetarilor, vulcanilor, ori
distrugerii falezelor sub actiunea valurilor,
prezentand faciesuri stancoase, nisipoase sau
maloase.
5
ECOSISTEME MARINE
Zona litorala Biocenozele litoralului marin sunt
deosebit de bogate si de variate fiind
constituite atat din alge verzi, brune si rosii,
insotite de unele plante cu flori, care
alcatuiesc desisuri intinse, submerse sau fixate
de substrat. Biocenozele litoralului marin de la
poli sunt bogate in indivizi, dar sarace in
specii, datorita atat temperaturilor scazute, cat
si adancimilor relativ mici ale apelor. Intr-un
fiord norvegian, biomasa biocenezelor de midii
(Mytilus edulis), la adancimea de 2 m, este de
aproximativ 19kg/mp, pe cand la 320 m, ea scade
la 20 g/mp.
6
ECOSISTEME MARINE
Zona litorala Biocenozele litoralului marin din
zona temperata sunt cele mai bogate si mai
variate atat din punct de vedere floristic cat si
faunistic, fiind alcaltuite din cateva sute de
specii. Pe substratul stancos predomina unele
specii de alge verzi ( Ulva lactuta, enteromorpha
sp.), alge rosii (Dasya elegans, Porphyra sp.),
alge brune (Fucus serratus, Laminaria sp.), lungi
de la cativa metri pana la sute de metri. Pe
litoralul nisipos si malos intalnim intinse
asociatii submerse de plante superioare din
grupul monocotiledonatelor, sub numele de ierburi
de mare (Zostera, Posidonia, Thalassia).
7
ECOSISTEME MARINE
Zona litorala Fitocenozele litoralului marin din
zona tropicala sunt alcatuite din numeroase si
variate specii de alge verzi (Caulerpa sp.) si
rosii, in special cele cu schelet calcaros
(Corallina, Lithothamnium) care iau parte la
formarea recifelor de corali. Aceste asociatii
algale sunt intregite de numeroase specii ale
genului Sargassum.
8
ECOSISTEME MARINE
Zona litorala Biocenozele litoralului stancos,
scaldate temporar de apele marii sunt alcatuite
din alge albastre, licheni (Verrucaria maura),
care acopera cu o crusta uniforma neagra
pietrele, la care se mai se mai alatura unele
gasteropode, numerosi crustacei inferior din
grupa izopodelor (Ligia), crustacei superiori
(decapode). Pe tarm se gasesc numeroase alge si
resturi ale nevertebratelor moarte ce constituie
depozite - emit un miros specific.
9
ECOSISTEME MARINE
Subzona mediolitoralului In zubzona
mediolitoralului, aflata sub influenta directa a
mareelor factorii de mediu si anume temperatura,
lumina, salinitatea, actiunea mecanica a
valurilor variaza foarte mult. Algele opun
rezistenta actiunii mecanice a valurilor prin
partea rizoidala puternica (discuri adezive si
crampoane digitiforme) care le fixeaza de tarmul
stancos, cat si prin talul ramificat sau latit,
in ambele cazuri elastic, prevazut uneori cu
vezicule aerifere care le mentin in pozitie
verticala.
10
ECOSISTEME MARINE
Subzona mediolitoralului Animalele sedentare
din aceste biocenoze (spongieri, briozoarele,
celenterate, crustacei, viermi) sunt fixate
definitiv de substratul stancos. Multe
gasteropode si lamelibranhiate specifice acestui
biotop pietros au o cochilie groasa si tare
(Ostrea), care rezista la izbirile de stanci
provocate de valuri . Alte lamelibranhiate
(Lithophaga), precum si unii crustacei, viermi,
echinoderme si spongieri (Cliona) perforeaza
stancile calcaroase ale tarmurilor.
11
ECOSISTEME MARINE
Subzona mediolitoralului Orizontul superior al
ciripedelor albe este edificat de cateva
populatii de crustacee marunte, melci ierbivori
si carnivori. Orizontul algelor brune de talie
mica alge verzi si albastre. Consumatori sunt
reprezentati de midii, ciripe si celenterate (
stele de mare, anemone marine, etc.). Orizontul
algelor brune de talie mare Fucus. Animale
ariciul de mare, homarul pitic, creveti, crabi,
pesti mici etc. Orizontul de limita a mareelor
este marcat de o alga bruna (Himanthalia lorea)
asemanatoare unei ciuperci
12
ECOSISTEME MARINE
Subzona infralitoralului Marcata de orizontul de
alga bruna, situat intre zona mareelor si selful
propriu-zis. Specii de Laminaria. Aceste alge
brune formeaza desisuri compacte submerse,
acoperind litoralul stancos pana la aproximativ
40 m adancime, in care traiesc numeroase
briozoare, melci, crabi, raci, homari, sepii,
caracatite, pesti variati.
13
ECOSISTEME MARINE
Biocenozele nisipurilor si malurilor litoralului
marin nu sunt zonate, iar orizonturile se disting
greu. In nisipul litoralului acoperit de apa
traiesc afundati viermi tubicoli, unele
lamelibranhiate. La suprafata nisipului scoici
marine, creveti, pestisori, arici de mare, puiet
de peste, etc.
14
ECOSISTEME MARINE
MANGROVELE Dupa pozitia geografica si
compozitia floristica mangrovele sunt grupate in
doua regiuni distincte de Est si de Vest.
Regiunea de estica cuprinde litoralul Asiei,
Australiei, Microneziei si Africii
estice. Regiunea de vest cuprinde tarmului
vestic african, si tarmul estic american.
15
ECOSISTEME MARINE

• MANGROVELE
• Frecventa si durata de inundare
• Concentratia salina
• Radacini catalige
• Radacini scanduri
• Radacini genunchi.

16
ECOSISTEME MARINE
ZONELE PELAGICE Totalitatea vietuitoarelor,
care plutesc in apa si sunt lipsite de organe
speciale de inot, formeaza planctonul, constituit
atat din organisme vegetale (fitoplancton) cat si
din organisme animale (zooplancton).
17
ECOSISTEME MARINE

• Fitoplancton
• Alge (alga albastra)
• Diatomee
• Peridinee
• Sargassum
• Cocolitoforidee

18
ECOSISTEME MARINE

• Zooplancton
• Zooplancton format din animale permanent
  planctonice holoplancton.
• Zooplancton format din animale temporar
  planctonice meroplancton.
• Protozoare
• Celenterate
• Viermi (rotiferi, anelizi)
• Gasteropode
• Crustacei inferiori.

19
ECOSISTEME MARINE

• ZONA ABISALA
• Temperatura si luminozitate scazuta
• Presiune ridicata
• Lipsesc plantele verzi
• Animale endemice
• Biofotogeneza