- PowerPoint PPT Presentation

About This Presentation
Title:

Description:

consideratii privind interfata dintre epidemiologie si medicina muncii privind morbiditatea profesionala i cea legat de profesie intr-un spital jude ean – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:59
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 26
Provided by: DSP85
Learn more at: http://www.alass.org
Category:
Tags: varicela

less

Transcript and Presenter's Notes

Title:


1
CONSIDERATII PRIVIND INTERFATA DINTRE
EPIDEMIOLOGIE SI MEDICINA MUNCII PRIVIND
MORBIDITATEA PROFESIONALA SI CEA LEGATA DE
PROFESIE INTR-UN SPITAL JUDETEAN
  • PROFESOR UNIVERSITAR DR.
  • IOSIF DORIN BARDAC
  • DOCTORAND
  • Dr. Luminita Mihaela Dumitrascu

2
  • INTRODUCERE
  • Exista doua mari probleme în tarile dezvoltate
    dar si la cele în curs de dezvoltare- negarea cu
    buna stiinta a cazurilor de accidente sau boli
    profesionale si lipsa raportarii chiar atunci
    când au fost recunoscute de medicii personalului
    sanitar.
  • Un procent de 5-10 din salariatii tarilor în
    curs de dezvoltare si 20-50 din cei care
    lucreaza în tarile industrializate( cu cateva
    exceptii) au servicii adecvate de medicina
    muncii. În SUA, 40 din totalul fortei de munca
    reprezentând 130 milioane de salariati nu au inca
    acces la aceste servicii.
  • Afectarea starii de sanatate a salariatilor are
    în orice domeniu consecinte mari, atât asupra
    economiei nationale cât si la nivel
    international, iar pierderile economice legate de
    cazurile de boala profesionala sunt enorme.
  • Am expus de asemenea, fenomenele demografice si
    de morbiditate în România, resurse materiale si
    umane ale sistemului sanitar românesc, precum si
    dinamica fenomenelor demografice cu date cuprinse
    între 1989 si 2003, din acest studiu se constata
    în raport cu subiectul cercetat eradicarea unor
    boli infectioase inclusiv ca factor de risc dar
    si reemergenta unora dintre ele morbiditate
    crescuta prin tuberculoza, sifilis si mentinerea
    la nivele crescute a infectiei HIV/SIDA.
  • EVULUTIA SPERANTEI DE VIATA LA NASTERE
  • Perioada Total Masculin Feminin
  • 1974 1976 69,69 67,37 71,97
  • 1984 1986 69,74 66,78 72,78
  • 1994 1996 69,05 65,30 73,09
  • 1996 1998 69,24 65,46 73,32
  • 1999 2001 71,19 67,69 74,84
  • 2002 2003 71,32 67,64 75,06
  • 2003 2005 71,76 68,19 75,47

Structura personalului medical 1989 1995 1999 2003 2004 2005
Nr. medici (fara stomatogi) - la 10.000 locuitori 41.938 18,1 40112 17,7 42975 19,1 46230 20,3 45250 22,2 47388 21,9
Nr. Stomatologi - la 10.000 locuitori 7116 3,1 6045 2,7 5261 2,3 8459 3,8 9907 4,6 10249 4,7
Nr. Farmacisti - la 10.000 locuitori 6432 2,8 2646 1,2 1598 0,7 7214 3,1 8763 4,0 9283 4,3
Nr. personal sanitar mediu - la 10.000 locuitori 135664 58,6 128460 56,6 114027 50,8 120532 50,9 121683 56,1 123455 57,1
Tabel nr.1 Structura personalului medical in
Romania (Sursa Institutul National de
Statistica)
3
  • Studiul de cohorta prospectiv, pe care il
    prezentam mai jos s-a bazat pe un chestionar
    anonim aplicat medicilor si personalului medical
    in decurs de un an, in cateva sectii ale
    spitalului judetean analizat si personalului
    administrativ (TESA) din acelasi spital (lotul
    martor).
  • Medicii si personalul medical au raspuns fara
    probleme intrebarilor, fiind prima oara cand
    cineva se interesa de sanatatea si stilul lor de
    viata (habitual aceasta categorie de personal
    este perceputa ca fiind obligata sa trateze si sa
    sfatuiasca pe altii).
  • Lotul de studiu a fost format din 91 de persoane,
    medici, asistente si infirmiere.
  • Lotul martor a fost aproximativ similar format
    din personal administrativ contabil
    (functionari). Dupa aplicarea chestionarului la
    lotul martor am constatat ca nu erau expusi
    acelorasi factori de risc si nu sufereau de
    aceleasi afectiuni intrucat lucrau intr-un mediu
    de munca total diferit care le impune un stil de
    viata complet distinct.
  • Vom prezenta in tabele factorii de risc
    profesional pe profiluri de activitati
    medico-sanitare (rezultate din raspunsurile
    lotului investigat) si morbiditatea legata de
    profesie asa cum a reiesit din analiza facuta in
    cateva sectii ale spitalului analizat.

4
FACTORI DE RISC PROFESIONAL CONSIDERATI PE
PROFILURI DE ACTIVITATI MEDICO-SANITARE
LOCUL DE MUNCA FACTORI DE RISC PROFESIONAL
I. TOATE SECTIILE DIN SPITAL INDIFERENT DE PROFIL suprasolicitare fizica ortostatism prelungit, ridicare si transport greutati suprasolicitare neuro-senzoriala agenti patogeni transmisi pe cale parenterala ( HIV, HBS, etc.) , cu posibilitate de contactare accidentala alti agenti patogeni microbieni, virali sau parazitari substante iritante/sensibilizante latex ( din manusi de cauciuc), talc, antibiotice, antiseptice, detergenti, substante dezinfectante, etc. alternanta nefiziologica a turelor ( pentru munca în schimburi alternante) sau a garzilor.
II. SECTII CHIRURGICALE CHIRURGIE GENERALA NEUROCHIRURGIE UROLOGIE GINECOLOGIE contact cu urgente grave neinvestigate contact cu boli contagioase grave radiatii ionizante ( blocul operator )
III. ALTE SECTII CU PROFIL CHIRURGICAL ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE O.R.L. - OFTALMOLOGIE solicitari fizice si neuropsihice radiatii ionizante ( bloc operator) pulberi ( praf de gips). contact cu agenti infectiosi transmisi pe cale acriana suprasolicitarea analizatorului vizual ( se lucreaza cu detalii foarte mici)
IV. SECTIA A.T.I. contact cu cazuri grave de urgente neinvestigate contact cu cazuri grave de boli infecto-contagioase toxicitatea anestezicelor ( Narcotari, Izofluran, Protoxid de azot) radiatii ionizante.
V. SECTII CU RISC MAJOR DE INFECTIE DERMATO-VENEROLOGIE PNEUMOFTIZIOLOGIE INFECTO-CONTAGIOASE varietate mare de agenti patogeni prin contact direct cu bolnavul ( virusuri, bacterii, fungi, paraziti) sensibilizare prin manopera de testare cutanata, la bolnavi, a diferitelor substante si alergeni. risc major de contactare TBC radiatii ionizante. risc major de contactare a bolilor infecto-contagioase.
Tabel nr. 2
5
VI. PSIHIATRIE factori de stres(anxietate produsa de neprevazut ) posibile agresiuni fizice ( bolnavi violenti).
VII. MEDICALA CARDIOLOGIE risc de contaminare accidentala la manopere de recoltari de sânge, punctii toracice, sternale, paracenteze, denudari de vene, etc.
VIII. NEUROLOGIE confruntare cu cazuri grave
IX. BALNEOFIZIOTERAPIE radiatii electromagnetice.
X. SECTII CU PROFIL PRECLINIC SI DE LABORATOR EXPLORARI FUNCTIONALE ( fibroscopii, echografii, probe functionale respiratorii) RADIOLOGIE MEDICINA NUCLEARA MEDICINA LEGALA - LABORATOARE DE ANALIZA suprasolicitare vizuala ( munca de precizie echografie) expunere la ultrasunete ( echografie ). radiatii ionizante izotopi radioactivi. - microclimat rece ( sala de autopsie) reactii iritative si/sau alergice la formol, substante de fixare ( colorare a preparatelor microscopice). - suprasolicitare vizuala ( la microscop) substante chimice posibil toxice, iritante, sensibilizante expunere la factori infectiosi ( microbieni, virali, parazitari).
XI. SPALATORIE STERILIZARE ridicare, transport greutati microclimat cald umiditate crescuta risc contaminare agenti patogeni.
XII. SERVICIUL URGENTA SALVARE contact cu urgente grave, neinvestigate, boli contagioase grave posibile agresiuni fizice ( pacienti violenti) anxietatea produsa de neprevazut expunerea personalului din salvare la posibile accidente rutiere interventii în conditii de intemperii interventii în caz de dezastre, situatii foarte periculoase.
XIII. CLINICA STOMATOLOGICA risc de contaminare cu agenti infectiosi ( accidental) HIV, HBS, Bacilul Koch pulberi metalice, de nisip si gips ( la prelucrarea protezelor dentare), acrilati suprasolitare fizica ( ortostatism prelungit) contact cu substante iritante si/sau sensibilizante ( engenol, antiseptice, dezinfectante) zgomot ( în laboratoarele de tehnica dentara) polizoare, compresoare.
Tabel nr.2
6
MORBIDITATEA LEGATA DE PROFESIE LA PERSONALUL
MEDICO-SANITAR DINTR-UN SPITAL JUDETEAN 1. SECTIA
- UNITATEA DE PRIMIRE URGENTE
EFECTE LEGATE DE EXPUNEREA LA RISC FACTORI DE RISC
Hepatita epidemica virala de tip A Hepatita acuta virala tip B Hepatita cronica de etiologie neprecizata Hipertensiune arteriala stadiul II, hipotiroidism Poliartroze Colon instabil- dislipidemie Astm bronsic Viroze respiratorii repetate Viroze respiratorii repetate Hepatita virala tip A, viroze respiratorii repetate HTA erizipel, pediculoza, otomicoza Conjunctivite repetate, otomicoza rezistenta la tratament Bronsita astmatiforma Faringite repetate , stafilococ rezistent Diabet zaharat tip I - Agenti biologici ( bacterii , virusuri , paraziti) - Încordare neuropsihica.
Tabel nr.3
Din 39 de angajati ( medici asistente medicale
si personal de îngrijire ) examinate, 14 dintre
acestia au suferit de afectiuni determinate ,
favorizate de factorii de risc din mediul de
munca , ceea ce reprezinta un procent de 38.
Factorul de risc cel mai des încriminat în
acest sector este cel biologic ( bacterii,
virusuri, paraziti ) si este în concordanta cu
specificul acestei categorii de activitati
medicale.
7
2. SECTIA CHIRURGIE
PERSONAL INVESTIGAT EFECTE LEGATE DE EXPUNEREA LA RISC FACTORI DE RISC
Medici 7 Asistente medicale si personal de îngrijire 55 TOTAL - 74 Hipotiroidie, Nodul tiroidian Tromboflebita profunda membru inferior stâng, Aritmie extrasistolica Cardiopatie ischemica cronica , Angor de efort Discopatie lombara Hipertensiune arteriala CRCr, Discopatie lombara HTA st.II CICr, Angor de efort, Obezitate Tromboflebita membru inferior CICr , Histerectomie post fibrom Varice membre inferioare Astm bronsic HTA , Hipotiroidie Astm bronsic HTA, Tromboflebita gamba stânga - suprasolicitare neuropsihica - agenti biologici ( bacterii, virusuri , paraziti ) - ortostatismul prelungit( în timpul interventiilor chirugicale).
Tabel nr.4
Din cei 7 medici expusi examinati medical de
catre cabinetul medical de medicina muncii, 4
dintre acestia sunt diagnosticati cu afectiuni
cardio-vasculare severe ( HTA st.I , II, CICr sau
HTA st. I, II si Diabet zaharat tip II ), ceeea
ce reprezinta un procent de 57. Din cele 55
cadre medicale si infirmiere examinate medical,
13 sunt diagnosticate cu afectiuni
cardio-vasculare si respiratorii care ar putea fi
favorizate/ determinate de factori de risc din
mediul de munca. Evolutia acestor boli, raspunsul
terapeutic pot fi deasemenea influentate negativ
de factorii de risc din mediul de munca. Toate
acestea, conduc la uzura prematura a organismului
si scaderea calitatii vietii. Din analiza datelor
de mai sus, se constata ca procentul medicilor a
caror stare de sanatate este afectata , este de
1,3 ori mai mare decât a cadrelor medicale si
auxiliare ( infirmierele).
8
3. SECTIA NEUROLOGIE
PERSONAL INVESTIGAT EFECTE LEGATE DE EXPUNEREA LA RISC FACTORI DE RISC
Medici 1 Asistente medicale si infirmiere 22 TOTAL 23 HTA oscilanta, Discopatie lombara Diabet zaharat, insulino dependent Discopatie lombara L5 Histerectomie totala pentru uter fibromatos, Blefaro confunctivita cronica CICr TBC pulmonar Laringita cronica cu factor profesional determinant ( dezinfectante) Sindrom vertiginos Varice ambele membre inferioare Varice membre inferioare, Discopatie lombara, HTA oscilanta HTA st.I,II, Hernie de disc operata ( 1997) Sindrom vertiginos Conjunctivite repetate cu stafilococ rezistent - agenti biologici - efort fizic si stres determinat de numarul insuficient de medici, indicele crescut de utilizare a paturilor, numarul crescut de garzi .
Tabel nr.5
Factorii de risc descrisi, cumulati, nu permit
refacerea capacitatii de munca în totalitate,
ducând în tinp la manifestari de oboseala cronica
( astenie fizica, irascibilitate, insomie,
palpitatie, tulburari de concentrare, dureri
precordiale ). Exista deci un cumul de factori
de risc care pot duce în timp la uzura prematura
a organismului. Din 23 de persoane examinate
medical( medici si asistenti medicali,
infirmiere) 12 sunt diagnosticate cu afectiuni
care ar putea fi determinate/favorizate de
factori de risc din mediul de munca.
9
4. SECTIA DE BOLI INFECTIOASE
PERSONAL INVESTIGAT EFECTE LEGATE DE EXPUNEREA LA RISC FACTORI DE RISC
Medici si biologi 4 Asistenti medicali si infirmiere 27 TOTAL 31 Ulcer duodenal, Hepatita cronica Varice membere inferioare HTA , Dislipidemie Astm bronsic infectoalergic, Hepatita cronica tip C boala profesionala Hipertiroidism, Poliartrita reumatoida HTA st. I, II - agenti biologici( virusuri, bacterii, fungi, paraziti, rickezzii, etc.), caracterizati prin contagiozitate mare - stresul determinat de teama de imbolnavire
Tabel nr.6
Din analiza datelor medicale, referitoare la
starea de sanatate a personalului medical din
sectia de Boli infectioase a Spitalului Judetean
, se constata ca din cei 4 angajati cu studii
superioare ( 3 medici si 1 biolog) 2 sunt
diagnosticati cu HTA, HTA si CICr ( adica un
procent de 50). De asemenea, în randul cadrelor
medii, s-a declarat un caz de îmbolnavire
profesionala este vorba de o hepatita cronica
cu virus C.
10
5. LABORATOR ANATOMIE PATOLOGICA
PERSONAL INVESTIGAT EFECTE LEGATE DE EXPUNEREA LA RISC FACTORI DE RISC
Medici si biologi 3 Asistente medicale 7 TOTAL 10 1.Ulcer duodenal cronic si portaj cronic de stafilococ 2. Infectie urinara si Bronsita cronica 3. HTA st.I,II, Sinuzita cronica 4. HTA st. I, Discopatie lombara 5. HTA st. II. - agenti biologici - agenti chimici( formol, etc.) - stress.
Tabel nr.9
Din cei 10 angajati examinati medici, biologi,
asistente medicale 6 ( 60) sunt diagnosticate
cu afectiuni favorizate/determinate de factori de
risc din mediul de munca.
11
DISCUTII Analizând datele de morbiditate
generala putem concluziona Factorii de risc
existenti la nivelul Spitalului Judetean sunt --
agentii biologici ( bacterii , virusuri,
paraziti) -- suprasolicitarea neuropsihica (
determinate de caracterul de urgenta al unor
cazuri, teama de a nu pierde bolnavul, teama de
boala HIV, HAV, HVB,numarul insuficient de
medici) -- alti factori ( efort fizic,
ortostatism prelungit, factorul chimic ).
Acestia de regula actioneaza ca un cumul de
factori de risc asupra organismului personalului
expus determinând sau favorizând aparitia unor
îmbolnaviri. Cele mai multe afectiuni
înregistrate sunt cele cardiovasculare,
osteo-articulare, respiratorii. Afectiunile
datorate exclusiv agentilor biologici sunt mai
putin cuantificate. S-a constatat ca acestea nu
sunt înregistrate în fisele medicale ale
personalului ( ex. infectiile respiratorii acute,
infectiile urinare, infectiile conjunctivale,
infectiile tegumentelor). De asemenea, s-a
constatat o anumita retinere în rândul
personalului în a-si declara afectiunile cornice
de teama ca la o eventuala disponibilizare de
personal sa fie selectati.
12
Morbiditatea profesionala în România
Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Nr. cazuri noi silicoza 735 649 530 501 410 428 269 209 268
Diagnostic 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Sindrom Raynaud 100 106 74 139 41 26
Intoxicatii profesionale 338 287 184 288 432 259 173 200 146
Boala 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Boli prin suprasolicitare profesionala 21 14 39 50 60 41 27 46 49
Boli infectioase în sectorul sanitar 28 21 25 41 38 30 25 38 42
Tabel nr.8
13
MORBIDITATEA PROFESIONALA ÎNTR-UN SPITAL JUDETEAN
CERCETATA ÎN ULTIMII 10 ANI ( SURSA REGISTRUL
DE BOLI PROFESIONALE AL DIRECTIEI DE SANATATE
PUBLICA ) 1. D.N. 20 ani, sex feminin, de
profesie îngrijitor de curatenie, angajata în
sectia medicala vechimea în munca 5 luni. A
fost diagnosticat cu PLEUREZIE TBC DREAPTA
CRONICA SCIZURITA DREAPTA. Anul depistarii
2001. 2. P.C. 50 ani, sex feminin , de profesie
asistent medical, angajat în sectia de primire
urgente vechimea în munca 33 ani. A fost
diagnosticata cu MENINGITA TBC. Anul
depistarii 2002. 3.L.E. 46 ani, sex feminin ,
de profesie spalatoreasa, angajat în sectia
spalatorie vechimea în munca 7 ani. A fost
diagnosticata cu ASTM BRONSIC PROFESIONAL. Anul
depistarii 2003. 4. M.I. 52 ani, sex feminin,
de profesie sora medicala, angajat în sectia boli
infectioase vechimea în munca -15 ani. A fost
diagnosticata cu HEPATITA CRONICA CU VIRUS
C. Anul depistarii 2004. 5. I.P. 43 ani, sex
feminin, de profesie asistenta medicala, angajat
la Unitatea de primire urgente vechimea în munca
12 ani. Este în curs de cercetare dosarul
de înregistrare a unei boli profesionale, fiind
diagnosticata cu TUBERCULOZA PULMONARA.
Anul depistarii 2005.
14
(No Transcript)
15
(No Transcript)
16
Grafic Nr.1
17
Grafic Nr.2
18
Grafic Nr.3
19
Grafic Nr.4
20
Grafic Nr.5
21
Grafic Nr.6
22
CONCLUZII CU PRIVIRE LA MORBIDITATEA PROFESIONALA
SI LEGATA DE PROFESIE INTR-UN SPITAL JUDETEAN
  • 1. Morbiditatea profesionala la nivelul
    Spitalului Judetean nu a fost inregistrata pâna
    în anul 1989, neexistând în registrul de
    declarare a bolilor profesionale nici un reper
  • 2. Situatia existenta la ora actuala (2006) arata
    un numar de 5 boli profesionale declarate si
    investigate pe locul I fiind tuberculoza
    pulmonara (2 cazuri)
  • 3. În ceea ce priveste morbiditatea legata de
    profesie (din lotul de 91 investigat format din
    medici si asistente medicale) am concluzionat ca
    exista riscuri mari de îmbolnavire legate de
    tipul de activitate medicala, de vârsta si
    vechimea în munca si de timpul petrecut în
    unitatea medicala (ture, garzi)
  • 4. Afectiunile cele mai frecvent intalnite la
    personalul medical caruia i s-a aplicat
    chestionarul (în acest stadiu al studiului) au
    fost hipertensiunea arteriala pe primul loc,
    obezitatea, poliartrita, hipotiroidia,
    cardiopatia ischemica cronica, infectii diverse
    cu stafilococ, histerectomie post fibromatoza
    uterina
  • 5. Lotul martor este format din personalul
    administrativ care lucreaza în Spitalul judetean.

23
ASPECTE PRIVIND MORBIDITATEA PROFESIONALA SI
LEGATA DE PROFESIE INTR-UN SPITAL
JUDETEANREZUMAT
  • Introducere
  • Lucrarea prezinta factorii de risc ocuptionali
    frecvent întâlniti în unitati sanitare cu paturi,
    din spitalele judetului - agenti fizici agenti
    organici agenti chimici agenti biologici în
    urma unui studiu descriptiv, tip ancheta de
    cohorta ( prospectiv ).
  • Sunt investigati factori de risc profesional pe
    profiluri de activitati medico-sanitare ( în
    relatie directa cu specificul si constrângerile
    locului de munca ).
  • Studiul a început în anul 2004,prin aplicarea
    unui chestionar confidential la 91 de medici
    specialisti si asistente medicale din mai multe
    sectii spitalicesti.
  • Material si metoda
  • Studiu descriptiv ancheta analitica prospectiva
    ( de cohorta) si analiza ergonomica a locurilor
    de munca din spital.
  • Rezultate
  • Am identificat factorii de risc profesional pe
    profiluri de activitati medico-sanitare în
    sectiile unde s-a efectuat analiza ergonomica a
    locului de munca, cei mai frecventi fiind
    suprasolicitarea fizica , suprasolicitare
    neurosenzoriala, radiatii ionizante, agenti
    patogeni variati datorita contactului direct cu
    bolnavul, toxicitatea unor medicamente, etc.
  • Afectiunile cel mai frecvent întâlnite la
    personalul medical în legatura cu ergonomia
    locului de munca au fost
  • Hipertensiunea arteriala
  • Obezitatea
  • Poliartrita
  • Hipotiroidie
  • Cardiopatia ischemica cronica
  • Infectii diverse cu stafilococ
  • Histerectomie post fibromatoza uterina.
  • Concluzii
  • Între anii 2004 2006, la nivelul spitalului
    unde s-a efectuat studiul , au existat un numar
    de 6 boli profesionale declarate si investigate,
    pe locul I fiind tuberculoza pulmonara ( 2 cazuri
    ), conform registrului de declarare a bolilor
    profesionale de la nivelul A.S.P.Teleorman (
    spitalul un are registru de declarare a bolilor
    profesionale ).
  • În ce priveste morbiditatea legata de profesie,
    din lotul de 91 persoane investigate, medici si
    asistente medicale, am concluzionat ca riscurile
    mari de imbolnavire sunt legate de tipul de
    activitate medicala, de vârsta si vechimea în
    munca, precum si de timpul efectiv petrecut în
    unitatea sanitara

24
  • DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA TELEORMAN
  • CHESTIONAR
  • Va multumim ca ati fost de acord sa completati
    acest chestionar. El va servi drept baza pentru
    un studiu privind starea de sanatate a medicilor
    din judetul Teleorman. Nu va cerem sa va dati
    numele, prin urmare raspunsurile dumneavoastra
    vor ramâne anonime si confidentiale.
  • Q1. Vârsta ( ani împliniti ).
  • Q2. Sexul 1. masculin
  • 2. feminin
  • Q3. Starea civila 1.
    casatorit
  • 2. coabitez cu o persoana
  • 3. necasatorit
  • 4. divortat
  • 5. recasatorit
  • 6. separat
  • 7. vaduv
  • Q4. Spitalul
  • Q5. Sectia
  • Q6. Cabinet medical familie sau specialitate (
    precizati )..
  • .
  • Q7. De cât timp lucrati ca medic
    ?...................................
  • Q8. Faceti garzi de noapte ?
    1. da

25
  • Q14. Consumati alcool ? 1. da, zilnic
    a) numai la masa 1-2 pahare
  • b) pâna la 1 l. alcool slab
  • c) peste 1 l. orice fel de alcool

  • 2.da, ocazional
  • 3.nu
  • Q15. Consumati droguri ? 1. da, zilnic
    a) somnifere
  • b) sedative
  • c) tranchilizante
  • d) altele ( precizati ).
  • 2. nu
  • Q16. Care este înaltimea dumneavoastra ?
    ..
  • Q17. Care este greutatea dumneavoastra
    ?..............................
  • Q18. Care este ultima valoare a TA
    ?.....................................
  • Q19. Când ati efectuat ultimul control medical de
    rutina ?
  • în urma cu un an
  • acum. câtiva ani
  • niciodata
  • Q20. Faceti exercitii fizice ( înot, gimnastica
    , etc. )?
  • întotdeauna
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com