CURS NR. 3 INFECTIILE IN CHIRURGIE

1
CURS NR. 3INFECTIILE IN CHIRURGIE

• Autor Prof.Dr. Octavian Cretu

2
CLASIFICAREA INFECTIILOR(dupa MELENEY 1948)

• Dupa rasunetul asupra organismului
• - infectii care se autolimiteaza (bolnavul se
  vindeca fara tratament medical sau chirurgical)
• - infectii importante care necesita tratament
  (ex. septicemii, pneumonii, empieme, peritonite
  primitive)
• - infectii fulminante (ex. mediastinite,
  celulite retroperitoneale, encefalite)

3

• Dupa timpul in care devin manifeste
• - infectii chirurgicale preoperatorii
  (microorganismele au invadat organismul inainte
  de orice act chirurgical)
• - infectii chirurgicale operatorii (microbii
  invadeaza organismul in cursul sau ca rezultat al
  interventiei chirurgicale)
• - infectii operatorii ce pot fi prevenite
• - infectii operatorii ce nu pot fi prevenite
• - infectii chirurgicale postoperatorii (sunt
  complicatii ale operatiilor sau ale tratamentului
  postoperator)

4
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR

• Semne si simptome clasice
• - roseata pielii (rubor)
• - tumefierea (tumor)
• - caldura locala (calor)
• - durerea (dolor) este semnul cel mai
  constant
• - perturbarea functiei (functio laesa)
  imobilizare reflexa sau voluntara
• Semne auxiliare, nespecifice
• - febra si frisoanele
• - tahicardia

5

• Cresterea numarului leucocitelor
• - proportionala cu gravitatea infectiei
• - poate lipsi la batrani, bolnavii gravi sau
  tarati, cand poate apare chiar si leucopenia
• - exista si cazuri in care numarul leucocitelor
  ramane normal dar exista o deviere la stanga a
  formulei leucocitare (cresterea numarului
  granulocitelor)
• Hemocultura
• - testul de laborator cel mai fidel in
  identificarea unei boli infectioase
• - ajuta la stabilirea tipului de microbi
• - sunt edificatoare numai dupa 30-90 min. de la
  accesul febril

6
TRATAMENTUL INFECTIILOR CHIRURGICALE

• Tratamentul chirurgical
• Tratamentul antibiotic
• - este un tratament adjuvant al infectiei
• - este de prima intentie in infectiile cu
  tendinta la generalizare
• Antibiotice - bactericide omoara activ
  microbii
• - bacteriostatice impiedica dezvoltarea
  bacteriilor
• Principiile fundamentale ale antibioterapiei
• - administrarea unei substante active impotriva
  microbului infectant
• - contact adecvat intre antibiotice si
  microorganism
• -absenta sau minimizarea efectelor secundare

7

• Chimioprofilaxia se aplica unui bolnav
  neinfectat dar expus unei posibile infectii. Este
  o masura controversata ce si-a dovedit inconstant
  utilitatea.
• Asepsia intestinala - in chirurgia colonului
  exista un risc crescut de contaminare si
  infectare a campului operator
• - pregatirea preoperatorie incepe
  cu 3 zile de dieta ce nu lasa reziduu digestiv,
  clisme si purgatii, pentru a reduce flora din
  colon
• - se administreaza antibiotice cu
  spectru larg
• Antibioterapia intraperitoneala este instilarea
  antibioticelor in cavitatea peritoneala
• - are indicatii in perforatia organelor
  digestive, abcese intraabdominale, fistule
  digestive cu pierderi mari, pelviperitonite,
  suturi parietale dupa evisceratii, etc.

8
NECROZELE DE FASCIE

• este o infectie grava, cu risc mortal
• manifestarea caracteristica necroza extensiva a
  fasciei superficiale ce se extinde si la
  tesuturile vecine, dand fenomene toxice generale
• in 90 din cazuri sunt implicati streptococii
  beta-hemolitici sau stafilococii producatori de
  coagulaze
• elementele principale de diagnostic sunt necroza
  extensiva a fasciei superficiale, celulita si
  edemul
• pielea supraiacenta este hiperemica, cu flictene
  sau bule
• Tratament
• - incizii multiple liniare ale ariei afectate
• - antibioterapie sistemica pre- si postoperator
• - debridari repetate daca febra se mentine
• - sutura secundara la 5-10zile

9
NECROZA DE MUSCHI

• Dupa 3-4 zile de incubatie apare tumefactie,edem,
  exudat purulent din plaga
• Durerea apare timpuriu si creste in evolutie
• Sunt prezente crepitatii gazoase
• Muschii au o culoare rosie aprinsa care apoi se
  intuneca cu pete de gangrena
• Fasciile sunt intacte
• Tratament
• - incizii si drenaje
• - tratament cu antibiotice
• - tratament de sustinere generala

10
GANGRENA PROGRESIVA SI CIRCUMSCRISA

• Gangrena progresiva
• - este o gangrena tisulara ce se dezvolta in
  plagile suturate
• - apare ca o mica dehiscenta dureroasa, cu
  centrul ulcerat
• - leziunile se extind la tesuturile din jur
• - tratament excizia larga pana in tesut
  sanatos antibioterapie sistemica
• Gangrena circumscrisa
• - este o ulceratie cu margini subminate si
  fundul gangrenos
• - fara tendinta de vindecare
• - supureaza cronic si poate dura ani
• - de obicei este implicat streptococul anaerob

11
ULCERUL MELENEY

• - ramane ca un focar activ de streptococi
• - poate complica orice plaga sau act chirurgical
• - poate cauza in anumite conditii pneumonii,
  pelviperitonite, septicemii
• Tratament
• - incizie-excizie larga
• - antibioterapie locala si sistemica cu
  penicilina

12
INFECTIILE STAFILOCOCICE

• Stafilococii formeaza o parte din flora
  permanenta a pielii si nazofaringelui
• Pot produce o mare varietate de infectii
• Mai frecvent apar - STAPHYLOCOCCUS AUREUS
• - STAPHYLOCOCCUS EPIDERMIS
  (stafilococul alb)
• Bolile cronice (DZ, malnutritiile, stari alergice
  sau toxice) potenteaza efectul infectant al
  stafilococilor
• Pielea este locul cel mai obisnuit al infectiilor
  stafilococice (infectii cutanate, furuncul,
  carbuncul)
• Infectiile stafilococice intraspitalicesti
  (germeni cu rezistenta selectionata) sunt dificil
  de combatut

13
(No Transcript)
14
(No Transcript)
15
INFECTII CLOSTRIDIALE

• Infectii ale tubului digestiv
• - se gaseste in flora mixta a tubului digestiv
• - participa activ in fiziopatologia unor
  infectii grave precum apendicite necrotice,
  peritonite, ocluzii prin strangulatie, infarcte
  intestinale, colecistite gangrenoase
• - alaturi de gangrena tisulara apar manifestari
  generale (stari toxice, soc, insuficiente de
  organ)
• - infectiile gangrenoase ale plagilor sunt
  datorate in special Clostridiei perfringens (!
  Dg. diferential cu gangrena streptococica in care
  nu apar manifestari generale)

16

• Infectii urogenitale
• - pot apare dupa operatii ca nefrectomie,
  prostatectomie, avorturi sau acte obstetricale
• - gangrena gazoasa uterina
• - extrem de grava, cu manifestari toxice
  generale timpurii (hipotensiune, icter,
  tahicardie, soc, dureri pelvine, scurgeri
  vaginale fetide, oligoanurie)
• - tratament masuri antisoc, antibioterapie
  masiva (Penicilina de prima intentie), oxigenare
  hiperbara, histerectomie, tratamentul
  insuficientei renale.

17
INFECTIA POSTOPERATORIE DE PLAGA

• Survine prin contaminarea plagii in timpul sau
  dupa actul chirurgical
• Plagile operatorii pot fi impartite in
• - curate sau necontaminate
• - usor contaminate
• - greu contaminate
• - infectate
• Infectia plagilor apare in general intre ziua a
  5-a si a 10-a postoperator
• Primul semn este febra dupa care apar semnele
  clasice de inflamatie
• Infectiile profunde subfasciale sunt mai dificil
  de recunoscut
• Majoritatea sunt infectii cu bacterii gram sau
  anaerobi
• Orice plaga chirurgicala poate fi considerata mai
  mult sau mai putin contaminata

18

• Principiile prevenirii infectiei de plaga
• - act chirurgical ingrijit, bland si curat
• - reducerea contaminarii pe toate caile
• - sustinerea starii generale a bolnavului
• - antibioterapia
• Multe tehnici folosite in chirurgie au scopul de
  a reduce contaminarea
• Plagile au susceptibilitatea cea mai mare de
  infectare de la suprafata in primele 24-48 h
• Mecanismele de aparare ale bolnavului trebuie
  sustinute prin sustinere volemica, oxigenare
  arteriala, repaus, protejarea SNC, vaccinuri
• Se poate folosi antibioterapie profilactica
• Tratamentul plagilor infectate postoperator
• - deschiderea plagii si favorizarea drenajului
• - antibioterapie selectiva
• - plaga poate fi lasata sa se vindece per
  secundam sau poate fi inchisa prin sutura
  secundara cand este curata, granulata