RADIOTERAPIA

1

• RADIOTERAPIA
• Radioterapia
• Radioterapia este terapeutica prin radiatii (X,
  gamma, ultraviolete, ultrascurte, infrarosii)
  atât electromagnetice cât si corpusculare.
• 1.1. Aspecte de terapie cu radiatii X dupa
  profunzime si scop
• a. Superficiale, moi sau Bucky, mai ales
  în scop de epilatie când exista ciuperci pe piele
  paroasa, a capului. Tensiunea este de 10 KV la
  10 mA patrund mai adânc decât razele
  ultraviolete (U.V.) si ramân în piele,
  profunzimea pâna la 3 mm.
• b. De contact sau tip Chaoul, cu 50-60
  KV, recomandate în tumori cutanate cu profunzime
  pâna la 2 cm.
• c. Semifprofunde 80-120 KV, penetrarea
  fiind de 3 cm
• d. Profunde 120 - 250 KV, pâna la 7 cm
• e. Supravoltaj si megavoltaj chiar pâna
  la 1000 KV, profunzime peste 7-10 cm.

2

• 1.2 Razele gamma se întrebuinteaza sub forma
  de cristale de clorura sau sulfat, având perioada
  de înjumatatire aproximativ 1540 de ani. Se
  aplica ace platinate în interstitii iar
  intracavitar dispozitive fara vârf, în vagin,
  uter, anus, sinusuri si pentrusuprafete ca
  mulaje.
• 1.3 Izotopi radioactivi artificiali
• a. lod elibereaza gamma cu tropism pentru glanda
  tiroida (se recomanda în hiperfunctii tiroidiene
  si tumori maligne) perioada de înjumatatire de 8
  zile
• b. Au, se administreaza în tumorile
  tesutului reticulo-endotelial, pleurezii,
  ascite canceroase (perioada de înjumatatire
  aproximativ 3 zile)
• c. Cobalt, cu perioada de înjumatatire 5,3 ani
  ca ace în interstitii tumorale (cancere de limba,
  buze), ca aplicatoare în cancere de col uterin,
  ca bile în faringe, cavitati nazale, sinusuri.

3

• Sunt si aparate cu pastila de cobalt (sau
  "bomba") prin care se face telecobaltoterapie.
  Izotopii radioactivi se mai clasifica în surse
  închise, printre care 137Cesiu (col de uter,
  vezica urinara, esofag, trahee) 192 Iridiu
  (tumori cap si gât, inclusiv esofag la cancerele
  caruia s-a dovedit de mare utilitate Cisplatina,
  introdusa prin endoscoape).
• Desi multe dintre procedeele precedente s-au
  dovedit utile, unele dintre aparatele enumerate,
  pentru terapia superficiala de contact
  semiprofunda si profunda nu se mai confectioneaza
  si astfel sunt la moda acceleratoarele liniare de
  particule a caror "putere" se poate regla pâna la
  100 MeV (mega-electroni-volti)

4

• Radiatiile electromagnetice sau ondulatoare,
  ionizante, produc în jurul lor un câmp electric
  si unul magnetic, si se compun din raze X sau
  Rontgen (de aceiasi natura ca si lumina dar de
  frecventa mult mai mare, se produc în tuburi
  vidate tip Hittorf, Crookes, Coolidge, Lenard, au
  marea proprietate de a forma luminiscenta când
  ajung la sarurile unui ecran de tugstat, de
  cadmiu, platinocianura de bariu, sulfura mixta de
  Zinc si cadmiu, impresioneaza bromura de argint
  de la filmul radiologie, s-au folosit în
  rontgendiagnosticul clasic, dar astazi cu
  ajutorul întaritoarelor de imagine si a
  lanturilor TV pe baza de Seletiniu si tuburi
  electronice, claritatea si intensitatea acesteia
  creste de aproximativ 3000-6000) aparatele
  pentru tratament cu raze X, se numesc de
  roentgenterapie, dar întrebuintându-se si
  celelalte, numite gamma, denumirea corecta este
  radioterapie însa ulterior au aparut
  acceleratoarele lineare de particule asupra
  careia vom insista unele dintre caracteristicile
  reactiilor nucleare depind de energia
  particulelor proiectil.

5

• Pentru a spori aceasta energie s-a pus problema
  accelerarii respectivelor particule, lucru
  posibil la cele încarcate electric, care pot fi
  accelerate în câmpul electric si magnetic, daca
  au timp de viata cel putin egal cu durata
  accelerarii. Se supun de regula electronii,
  protonii, alfa, beta, gamma de la Heliu, alti
  ioni ai diferitelor elemente, inclusiv cele grele
  (Uraniu, Plutoniu). Instalatiile în care se
  realizeaza o astfel de accelerare se numeste
  acceleratoare de particule.

6

• 2. Radiatiile corpusculare
• Radiatiile corpusculare sunt fascicole formate
  din particule atomice animate de o mare viteza si
  care, cu exceptia razelor neutronice, poarta
  sarcini electrice. Dintre cele cunoscute,
  enumeram
• razele catodice (formate din electroni), au
  sarcina electrica negativa
• razele beta (formate din electroni), au sarcina
  electrica negativa
• razele protonice (formate din protoni), sarcina
  electrica pozitiva
• razele alfa (formate din helioni), cu doua
  sarcini negative
• razele neutronice (formate din neutroni), fara
  sarcina electrica
• razele cosmice (formate din electroni si
  pozitroni), cu sarcini pozitive si negative, în
  constitutia razelor cosmice exista si alte
  componente. Radiatiile alfa si beta sunt emise de
  corpuri radioactive naturale si de izotopii
  radioactivi naturali si artificiali.
• Din punct de vedere medical pentru
  radiodiagnostic, intereseaza mai ales razele
  corpusculare electronice, deoarece ele sunt la
  origine producerii razelor X (Rontgen), dar care
  devin astfel electromagnetice cunoscute si sub
  denumirea de radiatiuni ondulante. Energia unui
  asemenea fascicol depinde de masa si viteza
  particulei, între energia cinetica, masa si
  viteza exista o relatie fundamentala E-1/2 v2,
  în care masa m, v viteza particulelor.
  Tensiunea aplicata la bornele tubului în care se
  produce radiatia catodica sau energia cu care
  electronii sunt expulzati din atomul respectiv,
  determina viteza. Pentru masurarea energiei are
  ca unitate 1eV.

7

• 3. Unitati dozimetrice si semnificatia lor
• Dozimetria a devenit o ramura a fizicii
  medicale în special. Rolul dozimetriei este de a
  exprima în unitati, energia radianta care se
  absoarbe în urma interactiunii dintre radiatia
  ionizanta si materie. Necesitatea utilitatii
  unitatilor dozimetrice a impus Comisiei
  Internationale de Unitati si Masuri Radiologice
  (AIEA) de pe lânga Organizatia Mondiala de
  Sanatate, sa se preocupe de uniformizarea
  unitatilor dozimetrice si de trasarea unor
  directii generale orientative în practica.
  Dozimetria masoara fenomenul de ionizare produs
  în cadrul interactiunii radiatiilor ionizante cu
  materia. Este posibila aceasta masurare deoarece
  aproape toata energia radianta absorbita este
  cheltuita pentru producerea de ioni, care pot fi
  masurati si numarati înainte de recombinarea lor.
  Având în vedere faptul ca efectele biologice se
  bazeaza în esenta tot pe fenomenul de ionizare,
  datele dozimetrice pot fi corelate cu efectele
  radiobiologice. în acest context trebuie sa
  diferentiem notiunile de baza doza fizica si
  doza biologica.
• Doza fizica este acea cantitate de
  radiatie ionizanta care produce modificari
  decelabile într-un instrument dozimetric.
• Doza biologica este cantitatea de
  radiatie ionizanta cedata unui tesut iradiat.
  Unitatile dozimetrice masoara radiatiile
  ionizante indiferent de natura lor corpusculara
  sau electromagnetica. Distingem urmatoarele
  sisteme de masura si unitati rontgenologic,
  radiobiologic "si international.

8

• Sistemul rontgenologic este folosit pentru
  evaluarea efectelor produse de radiatii X sau
  gamma sub 3 MeV. Sistemul se bazeaza pe
  determinarea ionizarii aerului, având ca marime
  fundamentala doza si ca unitate R (rontgenul).
  Folosirea acestui sistem prezinta neajunsul unor
  informatii aproximative în privinta dozelor si
  efectelor biologice se utilizeaza însa în
  practica medicala definirea dozei de expunere la
  suprafata pielii. Din punct de vedere istoric,
  prima unitate fizica folosita a fost Rontgenul
  (R) cantitate de raze X sau gamma care produce
  în 1,293 mgr de aer, în conditii normale de
  temperatura si presiune (O grade Celsius si 760
  mmHg) ioni cu sarcina de un Franklin. 1 R va
  corespunde la 2,1-10 la puterea 9 perechi de
  ioni. Energia cheltuita pentru producerea unei
  perechi de ioni, care este de 32 eV.
• Exprimarea dozei în functie de timp, adica
  raportul între doza si timpul de expunere permite
  precizarea dozei în R/sec., si R/min etc.

9

• 4. Sistemul de masurare a radioactivitatii
• Unitatea de masurare în sistemul absolut de
  unitate este de o dezintegrare pe secunda.
  Unitatea practica este Curie-ul (Ci). Un Ci este
  activitatea unui preparat în care într-o secunda
  se dezintegreaza 37 -IO10 nuclee. Se folosesc în
  practica medicala submultiplii acestei unitati
• - milicurie (mCi) 0,001 Ci
• - microcurie (Yci) 0,000001 Ci
• Doza absorbita este energia transferata de catre
  radiatia ionizanta într-un punct al materiei
  iradiate, exprimata prin raportul dintre energia
  transferata si masa materiei respective
• Doza absorbita cantitate de energie / masa de
  materie iradiata
• Unitatea de masura a dozei absorbite este
  rad-ul (rontgen absorbed dose). În practica un R
  se poate echivala cu 0,92 rad în tesut moale la
  un regim de 200 kV.

10

• Efectul biologic al dozei absorbite este
  dependent de natura radiatiei si energiei ei. S-a
  luat ca termen de referinta radiatia X de 200 kV.
  în acest fel rezulta valori care reprezinta
  eficacitatea biologica relativa (EBR) a
  diverselor radiatii
• - EBR pentru razele gamma 0,85
• - EBR pentru razele X, electroni 1
• - EBR pentru neutroni termici 5
• - EBR pentru neutroni rapizi 10
• - EBR pentru protoni 10
• - EBR pentru particula alfa 20
• Unitatea de doza biologica este rem-ul (rontgen
  echivalent men). Rem-ul reprezinta doza biologica
  primita de un tesut iradiat cu radiatia standard
  (radiatia X de 200 kV unor filtrata) daca doza
  absorbita este de un rad, cea biologica este de
  aproximativ un rem. Printr-un rem se întelege
  modificarile biologice (distructive) asupra
  celulelor si tesuturilor. 100 rem 100 rad 1
  Gray (Gy).

11
5. Schita model al dislocarii neutronilor în
reactorii cu neutroni termici
12
6. Scara de radiosensibilitate a tesuturilor
normale si tumorale(ÎN ORDINE DESCRESCÂNDA)
Tesuturi normale Tesuturi maligne
Tesut limfatic, timus Maduva osoasa Testicul, ovar Epiteliul mucoaselor Glande salivare Bulb pilos Glande sudoripare si sebacee Epiderma Membrane seroase, plamân Rinichi Glande suprarenale, ficat, pancreas Glanda tiroida Muschi Tesut conjunctiv si vase Tesut cartilaginos Tesut osos Ganglioni nervosi Nervi Limfosarcom Mielom endotelial Carcinoame testiculare si ovariene Tumori osoase cu celule gigante Mielom multiplu Epiteliom bazocelular Epiteliom metatipic Carcinom mucoid al intestinului Carcinom al colului uterin Adenocarcinom tiroidian Epiteliom al amigdalei si faringelui Carcinom mamar Epiteliom spinocelular cutanat Carcinom rectal Condrosarcom osos Fibrosarcom Osteosarcom osteogenic Melanom